Foto: (c) unesco.org/new/en/jazz-day


În acest an Ziua internațională a jazzului marchează 70 de ani de la constituirea Conferinței Generale a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO), printr-un concert organizat la Paris. “All-Star Global Concert” reunește artiști de renume internațional din lumea jazzului, precum John Beasley, A Bu, Antonio Farao, Herbie Hancock, Till Bronner, Ibrahim Maalouf, Hugh Masekela Claudio Roditi, Dee Dee Bridgewater, Al Jarreau, Rudy Pérez, Dianne Reeves, Igor Butman, Ravi Coltrane, Femi Kuti, Guillaume Perret, Wayne Shorter, James Genus, Marcus Miller, Lee Ritenour, Terri Lyne Carrington, Grégoire Maret. De asemenea, vor fi prezente la concert numeroase personalități diplomatice, culturale și artiști, alături de reprezentanți din partea guvernului francez, potrivit www.unesco.org.

În noiembrie 2011, UNESCO a proclamat data de 30 aprilie Ziua internațională a jazzului. Muzica, de-a lungul veacurilor, s-a dovedit a fi un instrument puternic de comunicare. Atunci când ea izvorăște din fuziunea mai multor culturi diferite și creează o expresie armonioasă, care vorbește despre ele, devine desăvârșită. Jazzul se încadrează perfect în această categorie. Este un stil unic de muzică, care își are originea în sudul Statelor Unite, cu rădăcini și în tradițiile muzicale africane și cu influențe europene. El a devenit o formă de artă internațională, care evoluează continuu, traversând globul, inspirându-se din muzica țărilor și regiunilor pe care le străbate.

Prima ediție a Zilei Internaționale a Jazzului a fost marcată de UNESCO și Institutul Thelonious Monk de Jazz prin organizarea a trei concerte susținute la Paris, la sediul mondial al UNESCO, la ”Congo Square” din New Orleans, locul de naștere al jazzului și la Sala Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite de la New York, concerte care au reunit artiștii de renume mondial. La următoarele ediții, în fiecare an, concertul “All-Star Global” a reunit artiști ai jazzului de pe tot mapamondul, promovând astfel dialogul între culturi și diversitatea, libertatea de exprimare și respectul față de drepturile omului. Ca o forță unificatoare, jazzul sparge barierele și creează oportunități pentru înțelegere reciprocă și toleranță. În timpul secolului XX, jazzul s-a dovedit a fi un limbaj universal răspândit de-a lungul continentelor, influențând și fiind influențat de alte tipuri de muzică, îmbogățindu-se mereu cu noi valențe culturale.

Sfidând orice definiție, jazzul se exprimă în multe limbi și a devenit o forță unificatoare pentru adepții lui, indiferent de rasă, religie, origine etnică sau națională. Al 100-lea Congres al Statelor Unite a desemnat jazzul ca “o comoară națională americană rară și valoroasă” și care, astăzi, aparține întregii lumi.

În România, Ziua Internațională a Jazzului este celebrată în numeroase orașe prin organizarea de întruniri, concerte și festivaluri. În 2015, această zi aduce în lumina reflectoarelor un spectacol unic de jazz în România, un mix între 11 stiluri de jazz într-un regal muzical de 3 ore. Artistul britanic Ola Onabule aduce cu el în premieră în România un band de excepție format din Villu Veski (saxofon, Estonia), Nick Flade (pian, Germania), Joe Stoddart (contrabass, Marea Britanie), Guido May (tobe, Germania), Guille Hill (chitară, Marea Britanie), la Gala Zilei Internaționale a Jazzului, pe 30 aprilie, la Cluj-Napoca, după cum menționează www.jazzday.ro.

Între mari artiști ai jazzului românesc se numără: Johnny Răducanu, Aura Urziceanu, Arthur Balogh, Lucian Ban, Liviu Butoi, Garbis Dedeian, Damian Drăghici, Vlaicu Golcea, Eugen Gondi, Imre Alexandru, Mihai Iordache, Alex Man, Elena Mindru, Pedro Negrescu, Richard Oschanitzky, Anca Parghel, Sorin Romanescu, Mircea Tiberian, Harry Tavitian, Paul Weiner.

AGERPRES /(Documentare — Daniela Dumitrescu, editor: Marina Bădulescu)