Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

Festivalul, care se desfășoară anual în preajma zilei de 1 mai, a adunat în jur de două sute de reenactori — legionari și civili romani, războinici daci, luptători celți, gladiatori, meșteșugari sau dansatoare — din România și Bulgaria, prin intermediul cărora turiștii au putut asista la realitățile unei lumi demult apuse.

‘Alba Iulia este un oraș întemeiat de romani, un oraș cu un extraordinar fond și patrimoniu antic roman, iar festivalul promovează tocmai aceste valori’, a declarat, pentru AGERPRES, istoricul Liviu Zgârciu. El a menționat că Festivalul Roman Apulum este unul dintre cele mai importante manifestări de acest gen din țară și singurul care are loc în interiorul orașului.

Ceremonia de deschidere a festivalului a debutat, sâmbătă, în locul în care acum două mii de ani se afla centrul castrului roman, cu Inauguratio, o reconstituire a unei festivități solemne de întemeiere a unui oraș.

Coordonați de către istoricii Liviu Zgârciu și Tudor Roșu, reenactorii au prezentat modul în care, printr-un adevărat ceremonial, se marca fondarea unui oraș. Astfel, cel care făcea serviciile sacre totdeauna trebuia să pregătească focul și apa, necesare pentru purificarea minții, corpului și sufletului, iar sunetul de trompetă marca începutul ceremoniei. Urma verificarea unui spațiu necesar consultării zeilor, în centrul viitorului oraș. Era rostită o rugăciune în limba latină arhaică, după cum o cerea un vechi ritual. Păsările, în cazul reconstituirii o acvilă, erau eliberate, iar zborul acestora era interpretat pentru a vedea dacă zeii sunt favorabili întemeierii așezării. Dintr-un astfel de ceremonial nu putea lipsi jertfa animalelor. Astfel, pentru Jupiter era adus un bou, un taur pentru Marte și câte o vacă pentru Iunona și Minerva — reenactorii limitându-se la reconstituire la o bucată de ficat — carnea tăiată fiind dată nobililor prezenți, iar sângele turnat peste foc. Urma apoi împărțirea loturilor de pământ, prin tragere la sorți. Cei care trăgeau o piatră albă luau loturile mai bune, în mijlocul orașului.

Atunci când un civil aducea servicii importante legiunii, el era recompensat cu o săgeată fără vârf, în cazul acestei reconstituiri primarul municipiului Alba Iulia, Mircea Hava, fiind cel ales. A fost recompensat cu un steag al legiunii și un ‘centurion’, Cassius Proculeianus, pentru serviciile aduse reenactorilor constituiți în ‘Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum’.

Sutele de turiști au asistat apoi la o defilare a trupelor prezente la festival, un bun prilej pentru aceștia de a face fotografii cu reenactorii îmbrăcați și echipați militar ca acum două mii de ani.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

‘Legiunea a XIII-a Gemina de la Apulum’, prima echipă de reconstituiri istorice antice de la Alba Iulia, înființată în 2012, are zece legionari în componență, steagul cu leu, simbolul legiunii, fiind purtat de ofițerul Marius Martinus Aquila, în realitate angajat la Poliția Locală. De altfel, din trupa de voluntari reenactori de la Alba Iulia fac parte muzeografi, în frunte cu directorul Muzeului Național al Unirii, Gabriel Rustoiu, profesori, polițiști, pompieri, gardieni, agenți de vânzări, studenți, elevi etc.

Constituită în 2013, trupa ‘Lupii Apoulonului’ întruchipează războinici daci din străvechea cetate de la Apoulon (Piatra Craivii).

Nu au lipsit din peisaj nici dansatoarele, ‘Magna Nemesis’. Toate aceste trei trupe funcționează în cadrul Asociației Culturale pentru Istorie Vie din Alba Iulia.

La Festivalul Roman Apulum au fost prezenți și reenactorii din Asociația Amicii Muzeului din Zalău și cei de la Terra Dacica Aeterna, arcașii de la Sarmis București, precum și membrii Asociației pentru Reconstituiri Istorice ‘Scythia Minor’ din Dobrich, Bulgaria, costumați în legionari romani, războinici celți și gladiatori.

Turiștii au putut asista astfel la demonstrații militare, cu prezentare de echipamente și informații de istorie antică, lupte de gladiatori, dansuri ale ‘nimfelor’, ‘târguri de sclavi’. Ei au putut pătrunde și în atelierele meșteșugărești, pentru a vedea cum se confecționau în antichitate, de exemplu, bijuteriile, sulițele sau săbiile. Contra cost, turiștii au avut posibilitatea să plece acasă și cu replici ale monedelor antice.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

Doritorii au beneficiat și de un tur ghidat gratuit al principalelor obiective romane din anticul Apulum — Via Principalis, Lapidariumul Muzeului Național al Unirii și Principia.

De altfel, sâmbătă a fost inaugurat pentru public și Muzeul Principia, un obiectiv în care au fost investite în cadrul unui proiect cu fonduri europene peste trei milioane de euro. De această dată accesul a fost gratuit, urmând ca de săptămâna viitoare să fie contra unei taxe, în valoare de 10 lei pentru adulți, respectiv 5 lei pentru tinerii sub 18 ani, copiii sub șase ani beneficiind de gratuitate.

Cel mai nou obiectiv turistic din Alba Iulia adăpostește o parte din vestigiile Principiei, clădirea comandamentului castrului Legio XIII Gemina din Apulum.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

În timpul investigațiilor arheologice derulate în perioada de implementare a proiectului de reabilitare a Zonei Interioare a Cetății au fost scoase la iveală vestigii ale Principiei foarte bine păstrate. Au fost descoperite două construcții, precum și drumurile dintre ele, din strat de pietriș, precum și o clădire absidată cu sistem interior de încălzire cu hypocaust, urmată spre nord de o curte pavată cu dale mari de piatră și canale de evacuare a apelor pluviale și uzate.

Totodată, au fost descoperite fragmente de vase și de monumente, între care și un fragment de coloană votivă dedicată probabil lui Jupiter, numeroase țigle cu ștampile ale Legiunii a XIII-a Gemina, trei monede romane, din care două emise pe timpul lui Hadrian. Printre obiectele găsite s-a numărat și o inscripție care confirma faptul că împăratul Marcus Aurelius Antonius (Caracalla), însoțit de mama sa, Iulia Domna, a fost în Dacia, inclusiv la Apulum.

Într-o altă secțiune a fost descoperit un șir de postamente provenind de la un porticus mare, în care apar și elemente arhitectonice refolosite (baze de coloane, fragmente de arhitravă), precum și porțiuni de curte pavată cu dale mari de piatră. De asemenea, au fost găsite numeroase fragmente ceramice, câteva monede, fragmente de monumente arhitectonice.

Directorul general adjunct al MNU, Constantin Inel, a menționat că Muzeul Principia redă o imagine a vieții demnitarilor romani în castru. Situl cuprinde camera tezaurului legiunii, locul în care într-o nișă foarte bine zidită, cu o singură cale de acces, erau depozitate toate finanțele legiunii și stindardele acesteia, dar și un fost birou al ofițerilor romani, încăpere care beneficia de o instalație de hypocaust. Vizitatorii pot admira și o fântână medievală care a străpuns întregul sistem de încălzire, păstrată de restauratori ca o mărturie a intervențiilor în cei aproape două mii de ani de evoluție istorică.

Principia avea circa 60 pe 80 de metri, fiind în formă de dreptunghi, având în față o curte interioară acoperită și atrium-ul, curtea descoperită.

Castrul roman de la Apulum a fost cel mai mare din Dacia Romană, construcția sa demarând în timpul împăratului Hadrian, probabil pe la 125 d.Hr. Timp de peste un secol, fără întrerupere, Apulum a fost sediul Legiunii a XIII-a Gemina.

Foto: (c) Marinela BRUMAR / AGERPRES

Festivalul Roman Apulum este o marcă a Primăriei municipiului Alba Iulia, fiind organizat de autoritățile locale în parteneriat cu Muzeul Național al Unirii.

AGERPRES / (A, AS — autor: Marinela Brumar, editor: Marius Frățilă)