Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES

Printre piesele care suscită interesul se regăsesc fibula cu butoni în formă de ceapă, o serie de aplice de harnașament, catarame și capete de curea folosite la încălțăminte, o catamară mare încrustată cu granate, cercei din aur cu capete poliedrice ajurate, precum și un inel sigilar, pe care specialiștii le atribuie familiilor regale ale gepizilor.

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES

Toate aceste piese din aur, expuse la Târgu Mureș, prezintă o variantă specială de folosire a stilului Cloisonne, care suprinde prin perfecțiune, piesele fiind adevărate mozaicuri în miniatură, decorate, brodate pe margine cu granate mici, semisferice, cu casete cu pereții ondulați și sunt încrustate cu granate inclusiv pe cant.

Șefa secției de Arheologie a Muzeului Județean Mureș, Nicoleta Man, a declarat pentru AGERPRES că pentru intervalul dintre secolele al V-lea și al VII-lea în centrul Transilvaniei se detașează trei tezaure impresionante ca dimensiune, calitate artistică și atribuire etnică și culturală — tezaurele de la Apahida, Someșeni și Florești, toate din județul Cluj.

‘La Apahida, în apropierea orașului roman Napoca, au fost descoperite de-a lungul timpului în 1889, 1968 și 1979 trei morminte princiare atribuite neamului germanic al gepizilor (migratori de origine germanică care în secolul al V-lea s-au stabilit în Bazinul Pannonic, ajungând și în Vestul Transilvaniei, n.r.). Nu se păstrează informații amănunțite despre condițiile de descoperire a lor, dar natura pieselor descoperite ca inventar funerar este grăitoare. Primul mormânt a fost descoperit accidental la marginea estică a cimitirului din Apahida în anul 1889. O parte a inventarului a fost recuperat și a intrat în patrimoniul muzeului clujean, iar două piese au fost achiziționate de pe piața de antichități de către Muzeul Național Maghiar (inelul sigilar cu monogramă și un pandantiv cu clopoței)’, a spus Nicoleta Man.

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES

Potrivit arheologului, din acest mormânt s-au păstrat mai multe obiecte din aur: o fibulă cu butoni în formă de ceapă, o brățară, trei inele dintre care unul sigilar cu numele posesorului OMAHARUS și unul gravat cu trei cruci, o cataramă de centură încrustată cu granate, șase pandantive cu clopoței, două căni de argint, unele dintre acestea fiind prezentate la Târgu Mureș.

Nicoleta Man a arătat că inelul cu numele OMAHARUS poate fi interpretat ca un atribut al statutului moștenitor al posesorului, în timp ce crucile existente subliniază proveniența dintr-un mediu care cunoștea valorile creștinismului.

Al doilea mormânt princiar de la Apahida a fost descoperit în 1968 de către muncitorii care săpau o groapă pentru un stâlp electric. ‘Au ascuns descoperirea, aflându-se despre ea în februarie 1969, când au fost recuperate parțial piesele și s-au executat săpături de recuperare a restului de inventar din mormânt. Inventarul era format din podoabe, aplici, garnituri, catarame, 15 piese de joc, zăbale și piese de harnașament. Toate piesele sunt din aur și bogat decorate cu granate. Obiectele depuse în mormânt ne vorbesc despre statutul aparte al celui înmormântat, astfel fibula cu butoni reprezenta o insignă purtată doar de un grup restrâns de oficiali ai Imperiului Roman, căpătând valoare simbolică numai în relațiile cu Imperiul Roman (…) Deși descoperite în afara granițelor politice ale Imperiului Roman, toate indică încadrarea personajului în sistemul ierarhic politico-militar roman’, a remarcat arheologul.

Potrivit Nicoletei Man, cel mai probabil datorită asemănării stilistice a execuției, piesele din cele două morminte au fost realizate în același atelier și anume undeva în Imperiu, probabil la Constantinopol, iar prezența lor la Apahida poate sugera ideea existenței unei legături privilegiate între Imperiu și comunitatea gepidică de la Apahida.

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES 

Un alt tezaur, cel de la Cluj-Someșeni a fost descoperit întâmplător în 1963, de către muncitorii care săpau gropi pentru răsadnițe. ‘Tezaurul a fost descoperit la marginea satului, la câțiva kilometri distanță de tezaurul de la Apahida. Toate piesele au fost depozitate într-un vas, inițial a avut peste un kilogram. Din această greutate s-au recuperat 618 grame. Tezaurul se compune din mai multe tipuri de pandantive, de perle și mărgele, un medalion masiv ornamentat pe față cu o cruce, patru inele, două brățări și două catarame. Toate sunt filigranate și decorate cu granate. Evident, contextul descoperirii sugerează ascunderea, depunerea tezaurului în mod voluntar în pământ, metodă folosită des în epocă datorită instabilității politico-militare’, a mai spus Man.

Arheologul a mai spus că în perioada septembrie 2006 — iunie 2007, cu ocazia construirii centrului comercial Polus din comuna Florești, județul Cluj, a fost descoperită și o necropolă din epoca migrațiilor compusă din 121 de morminte, care au fost atribuite tot gepizilor.

‘Un mormânt se remarcă prin inventarul funerar fastuos și poziția relativ izolată, fiind amplasat la 20 metri distanță de celelalte. Conform studiului antropologic, defuncta era o tânără care a decedat la vârsta de 18-20 de ani. Inventarul funerar este extrem de bogat, fiind singurul mormânt de epocă gepidă care conține aproape în totalitate obiecte din aur: podoabe și piese de port. Tânăra gepidă purta cercei din aur cu capete poliedrice ajurate, lăcașurile fiind umplute cu pietre, probabil almandine, care au dispărut încă din antichitate. De asemenea, purta un colier cu 9 pandantive din aur identice. Tunica se pare că era prinsă pe umeri cu două ace din aur, înlocuind clasicele fibule. Din cordonul care îi lega hainele pe talie s-a păstrat numai catarama din aur’, a precizat Nicoleta Man.

Arheologii cred că mormântul de la Florești — Polus aparține unei aristocrate est-germanice și se înscrie în rândul celor mai fastuoase morminte princiare descoperite nu numai în Transilvania, ci în toată Europa.

‘Prin bogăția și diversitatea obiectelor de inventar, mormântul aduce noi contribuții referitoare la moda aristocrației feminine din a doua jumătate a secolului al V-lea. Alături de importantele descoperiri din zonă (mormintele regale de la Apahida, tezaurul de la Someșeni, mormântul princiar de la Turda etc.), mormântul de la Florești — Polus aduce argumente importante în privința existenței regatului gepid din Transilvania, al cărui centru de putere se afla în zona orașului antic Napoca’, a subliniat arheologul.

Nicoleta Man a precizat că toate aceste trei tezaure clujene — alături de alte sute de piese din aur și argint, expuse la Sala de Oglinzi a Palatului Culturii, în Expoziția ‘Aurul și argintul antic al României’ — încântă prin măiestria execuției, putând fi așezate în rândul pieselor cu o valoare artistică deosebită.

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES

‘Făcând abstracție de aceste evaluări, aurul și argintul, atât cantitativ cât și calitativ, ne oferă indicii despre elemente de viață — economice, statut social și cultural, rit și ritual funerar — prin interpretarea contextului descoperirilor (…) În zorii Evului Mediu, când granițele culturale și etnice nu erau bine delimitate la hotarele Imperiului Roman, obiectele lucrate din aur și argint s-au bucurat constant de un statut special, putând fi tezaurizate sau în perioade de cumpănă reduse la valoarea intrinsecă a metalului. Unele dintre ele, încărcate de valoarea prestigiului sau simbolică, s-au păstrat în rândul familiilor sau comunităților timp de mai multe generații, unele au fost uzate, considerate demodate și atunci au fost topite și refolosite pentru confecționarea altor piese. Ceea ce pe noi ne încântă astăzi într-o mare măsură reprezintă de fapt pentru purtătorii lor piese de podoabă, simple accesorii ale vieții acestor oameni. Evident că podoabele, în funcție de calitatea și cantitatea lor, denotă atât statutul cât și situația economică a deținătorului, chiar și gradul de prosperitate al comunității când e vorba de obiecte de cult sau însemne ale puterii. Oricum, o podoabă cu lucrătură fină se pretează la veșminte pe măsură, cu alte cuvinte o anumită etichetă, un cadru adecvat în care aceste podoabe să fie purtate, arătate, văzute și admirate’, a conchis Nicoleta Man.

Morminte ale gepizilor au mai fost descoperite în 2004, la Vlaha — 202 morminte datând în secolul al VI-lea d.Hr — și la Turda în județul Cluj, precum și în județul Sibiu la Miercurea Sibiului, Brăteiu, Șeica Mică, Sibiu, dar și în județul Mureș, la Morești, însă comorile de la Apahida, Florești și Someșeni nu au fost nicicând egalate.

AGERPRES / (A — autor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă)