Stalactite, stalagmite și coloane în Peștera Șugău, din Munții Giurgeului, jud. Harghita
Foto: (c) Gina ȘTEFAN / AGERPRES FOTO

Renumele peșterii se datorează galeriilor strâmte, formațiunilor și formelor de peșteră, cum ar fi stalactite conice, stalagmite, stalactite și stâlpi cu guler (tip buzdugan deosebit de rare), stalactite fistulare, coralite, stalactite lumânări și altele. Sub aspect mineralogic se pot studia spectaculoasele cristalizări ale calciului în formă aragonitică, precum și formațiuni helictite (formațiune calcitică ce se ramifică în toate direcțiile, neținând cont de gravitație). În timpul iernii, zonele de la intrare sunt folosite de specii de fluturi (precum Scoliopterix libataix), iar în perioadele de toamnă târzie, iarnă și în lunile reci de primăvară, peștera adăpostește mai multe specii de lilieci, ca Plecotus auritus, Miniopterus schreibersi, Myotis myotis.

Foto: (c) Gina ȘTEFAN / AGERPRES FOTO

Accesul la peșteră, potrivit aceluiași site, se realizează dinspre Gheorgheni de pe DN 12 (Gheorghieni — Miercurea Ciuc) km 8 +200 m pe drumul forestier Heveder (localitate componentă a comunei Voșlobeni) sau din comuna Voșlobeni apoi pe drumul forestier sus menționat (6 km de pe DN).

Dezvoltată într-o klippă de calcar cristalin cu intruziuni dolomitice, potrivit site-ului dedicat acestei peșteri — www.sugo.ro, acest strat petrografic are o lungime de 10 km, o lățime de 2 km și o înălțime care pe alocuri depășește 200 m. Lungimea vizitabilă este de 1.021 m, cu o diferență de nivel de 67 m. Altitudinea de intrare în Galeria Principală este de 1 060 m, ieșirea fiind la 993 m. Doar o porțiune a peșterii poate fi vizitată, în alte zone fiind permis doar accesul speologilor. În peșteră, temperatura medie este de 7-9°C, cu o umiditate de peste 90% și conține dioxid de carbon CO2 într-o concentrație mai mare decât cea normală.

Primele lucrări de derocare au fost efectuate în 1934, când a fost lărgită galeria de intrare. În 1961 a început o cercetare sistematică speologică a arealului carstic. În 1965, s-a realizat intrarea în Galeria Principală (etajul superior), fiind executată prima hartă topografică. Tot în acest an, specialiștii Margareta Dumitrescu și Traian Orghidan cercetează sub aspect biospeologic peștera. Începând cu 1974, se fac lucrări de amenajare a traseului turistic în Galeria Principală.

Foto: (c) Gina ȘTEFAN / AGERPRES FOTO

Peștera Șugău, potrivitwww.sugo.ro, este împărțită în patru etaje de galerii dispuse pe mai multe nivele. Galeria Principală are intrarea protejată. Există mai multe săli, printre care ”sala Vestiar”, ”sala Sfatului”, ”Culoarul Descoperitorilor”, unde se pot observa interesante speleoteme cu forme specifice: Meduza, Șirul de stâlpi, Bastionul, Broasca țestoasă cu Delfinul, Lumea fermecată. În tavan se pot admira forme de coroziune ce poartă denumirea de ”Ochii bufniței uriașe”. Ramificația sudică continuă cu ”sala Hornurilor”, ”sala lui Edmund” și ”sala Muzicii”. O altă ramificație se deschide din ”sala Buzduganelor” denumită ”Brațul Preaplin”, care adăpostește stalactite, stalagmite și coloane cu aspect gulerat.

”Brațul Preaplin” are o lungime de 40 metri, care continuă cu săli deosebit de ornamentate: ”sala Stâlpului” cu o coloană înaltă de 4 metri și diametrul de 0,8 metri, cea mai înaltă formațiune din peșteră. Tot aici pot fi admirate speleotemele ”Candelabrul Minunat” și ”Pagoda”. Dorindu-se conservarea acestei zone, această parte a peșterii a fost declarată rezervație interioară și ocrotită.

Nivelurile inferioare sunt greu accesibile, fiind deschise doar celor care doresc să practice un turism extrem.

Foto: (c) Gina ȘTEFAN / AGERPRES FOTO

În 1980, Consiliul Popular al județului Harghita, conform deciziei nr.12 din 14 aprilie, a declarat rezervația naturală Șugău pe o suprafață de 17 hectare. În 1995, Hotărârea nr. 13 a Consiliului județean Harghita stabilea din nou protecția zonelor naturale și a monumentelor naturii de pe zona județului Harghita.

Rezervația Naturală Șugău totalizează 18,30 ha, unde pe lângă diferite specii de rășinoase și foioase pot fi întâlnite și alte specii deosebit de rare din familia orhideelor: ”Papucul Doamnei” — Cypripedium calceolus (specie rară de orhidee, unică în Europa, aflată pe cale de dispariție, ocrotită prin lege), Cephalantera rubra, Epipactis atrorubens, Epipactis helleborine, Gimnadenia conopseea, Gimnadenia adoratissima.

În prezent, Rezervația Naturală Șugău este administrată de Asociația ”Lacu roșu Adventure”, fondată în 2005 cu scopul de a promova turismul ecologic, turismul sportiv-extrem (canyoning, alpinism, ciclism montan, turism speologic).

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Marina Bădulescu)