Foto: (c) mehedinti.djc.ro

Deși se trăgea din neam de sărmani, tatăl său avea, peste noapte, să devină posesorul unei averi impresionante. Spune legenda că un zapciu turc obișnuia, în timpul când strângea birurile la Dunăre, să doarmă la acesta. În timpul cînd se pregătea să plece spre Ada-Kaleh, cojocarul i-a văzut sacii cu galbeni și pe loc în mintea lui și-a făcut locul un gând necurat. L-a urmărit pe turc și la o cotitură de drum, împreună cu câteva calfe, l-au înjunghiat și i-au luat banii de aur.

,,Așa se explică cum un biet cojocar a reușit să cumpere în mai puțin de o săptămână de la dispariția reprezentantului Imperiului Otoman 500 de hectare de pământ în Obîșia de Cîmp și în comuna doljeană de azi — Cetate. Datorită averii pe care a făcut-o și-a trimis pe unul dintre fii, pe Gheorghe, la studii înalte, în Franța, nu la București, să intre la bănuieli ocârmuirea’, spune directorul Direcției Județene Mehedinți a Arhivelor Naționale, prof. Tudor Rățoi.

El a adăugat că nimeni nu a sesizat dispariția turcului, iar în ceea ce privește averea lui Pleșa, toți au pus-o pe seama acului, a aței și a meșteșugului cu care croia cojoace pentru boierimea din Craiova.

După ce a ieșit la iveală povestea de dragoste a lui Gheorghe Pleșa și tatăl său a trecut în lumea drepților pe urmele turcului, a început lumea să vorbească de ,,originea bănetului pe care răposatul îl întorcea cu lopata’. ,,Între timp a intervenit și dorința boierului care devenise Gheorghe Pleșa și se întorsese acasă să înalțe castelul pentru frumoasa franțuzoaică, pe care însă îl comandase la câțiva zidari din Italia, aici urmând doar să-l ansambleze’, a adăugat Rățoi.

Toate piesele componente ale clădirii au fost transportate cu corăbiile până în portul Gruia, iar de aici aduse la Obîrșia de Cîmp cu carele cu boi. La decorațiile interioare, care se păstrează și astăzi, au lucrat pictori renumiți din Veneția și Paris. Coloanele din marmură albă, scările din lemn sculptat, șemineul, oglinzile venețiene și bibelourile dădeau castelului un plus de frumusețe și un aer aristrocatic nemaiîntâlnit prin părțile acestea în epocă.

,,Unică în România acelor timpuri era și centrala termică pe lemne, care asigura căldură în toate camerele prin intermediul țevilor și caloriferelor masive.

Acestea se pot vedea și astăzi. În fața clădirii, Gheorghe Pleșa a amplasat și o fântână. Legenda spune că pretențioasa franțuzoaică a refuzat însă căsătoria cu acesta deoarece castelul nu avea toaletă interioară în niciuna dintre cele 33 de camere, iar acoperișul nu fusese executat din monezi de aur. De fapt, iubita lui Pleșa nu a călcat niciodată la Obîrșia de Cîmp. Din păcate, proprietarul castelului s-a reîntors în Franța, unde a și murit la vârsta de 90 de ani, și — neavând moștenitori, a rămas al nimănui, lumea justificând că din cauza blestemului galbenilor’, a mărturisit prof. Tudor Rățoi.

În vremea regimului comunist, mai precis în toamna anului 1948, castelul Pleșa din Obârșia de Cîmp a devenit sediul SMT-ului care asigura mașini agricole locuitorilor din regiunea de sud a județului Mehedinți. În anul 1971 trece de la Ministerul Culturii în patrimoniul public al Primăriei Obîrșia de Cîmp. Aceasta, printr-o hotărâre de consiliu local, îl concesionează cu 80.000 lei pe o perioadă de 25 de ani unui primar din comuna vecină — Dărvari, el obligându-se să-l renoveze pentru a-l introduce în circuitul internațional de turism, angajamentul contractual rămânând doar intenție fiindcă investitorul american cu care convenise să-l restaureze, din nu se știe ce pricină, a refuzat să trimită banii necesari.

,,Multă vreme s-a așteptat ca vreun descedent al familiei boierului Pleșa să revendice castelul. Nu a apărut nimeni și la 25 februarie 2004 impunătorul castel este concesionat pentru 49 de ani belgianului Michel Cappellen. I s-au dat și 32 hectare de pământ pentru amenajarea unui teren de golf, toate contra sumei de 479 milioane lei vechi. Noul administrator nu avea nici el să-și respecte obligațiile, așa că Primăria Obîrșia de Cîmp avea prin mai multe instanțe de judecată să rezilieze contractul’, a afirmat Tudor Rățoi.

La rândul său, actualul primar din Obîrșia de Cîmp, Florea Stănaia, a precizat că se va încerca reabilitarea cu fonduri europene a acestui frumos castel. ,,Este singura soluție, singura care îl va salva de la dispariție, el aflându-se acum într-o accentuată stare de degradare. Hoții au distrus o parte din decorațiuni și au furat multe lucruri din interior, chiar și biblioteca cu cărți’, a spus Stănaia.

Există astfel șanse ca peripețiile Castelului Pleșa, cunoscut în literatura de specialitate și sub denumirea de Palatul neoclasic Pleșa din Obîrșia de Cîmp, localitate aflată la 65 kilometri de Drobeta Turnu Severin, străbătută de drumul județean DJ 562, să ia sfîrșit și să revină la splendoarea de altădată. Clădirea este monument istoric, aflat pe lista obiectivelor de patrimoniu național clasificat.

AGERPRES / (A — autor: Florian Copcea, editor: Marius Frățilă)