Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO
* Ca în fiecare an, Muzeul Național de Istorie Naturală “Grigore Antipa”, unde coada s-a format cu trei ore înainte de începerea evenimentelor, a organizat o serie de evenimente speciale, începând cu vizitarea contra cost a expoziției temporare de păianjeni și scorpioni vii — “Țesături periculoase”, continuând cu atelierele de creație pentru copii — “Figurine amuzante”; lilieci și bufnițe; “Pasărea magică”; Provocarea LegoŽ, și terminând cu expunerea permanentă a Muzeului, a traseului special intitulat “Istoria lumii vii în 10 exponate”, ori a expozițiilor “Luminile Nordului — Aurora Boreală în Insulele Lofoten” și “OCEANE LA MICROSCOP”.

Foto: (c) Silviu MATEI / AGERPRES FOTO

“Până la această oră în jur de 5.000 de persoane au vizitat Muzeul Antipa”, a declarat pentru AGERPRES, în jurul orei 21,00, Florentina Purdescu, șef birou Relații publice, marketing cultural și programe educaționale.

Aceasta a estimat că, până la sfârșitul programului, la ora 01,00, în 15.000 de vizitatori vor trece pragul muzeului.

* La Muzeul Național al Țăranului Român, situația era similară, oaspeți de toate vârstele grăbindu-se să viziteze deopotrivă expunerea permanentă și expozițiile temporare, dar și Piața Țărănească din curte unde au asistat la demonstrații și ateliere de țesătorie, olărit, cioplit în lemn, icoane și încondeiere ori la proiecții în aer liber.

Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

“Lume multă!”, a declarat directorul interimar al instituției, Virgil Ștefan Nițulescu, acesta estimând că numărul vizitatorilor se va situa la nivelul anului trecut, în jur de 5.000.

* Un punct de atracție la Muzeul Național de Artă al României l-a constituit “Galeria de ne(uitat)”, în care sub genericul “Privește arta, arta te privește”, au fost expuse rame ale unor tablouri retrocedate în ultimul timp de instituție. Insomniacii au putut astfel reflecta în fața a 25 de rame ale unor pânze semnate, printre alții, de: Nicolae Grigorescu, Ștefan Luchian, Ion Andreescu, Gheorghe Petrașcu, Theodor Pallady, Marcel Iancu, sau alături de două socluri pe care ar fi trebuit să stea bronzuri realizate de Milița Petrașcu sau Gheorghe Leonida.

Referindu-se la modul în care MNAR a decis să se alăture protestului Rețelei Naționale a Muzeelor din România (RNMR) în fața sărăcirii patrimoniului muzeal național din cauza restituirilor, prin deschiderea “Galeriei de ne(uitat)”, ea a menționat că echipa pe care o conduce a decis “să pună față în față două fenomene”.

“Unul — cel dureros pentru noi, astăzi — un număr mare de lucrări restituite, care sunt sugerate prin rame goale cu etichetele fostelor lucrări și altul, în sala de vizavi, unde prezentăm o expoziție retrospectivă dedicată sculptorului Constantin Popovici, autorul, printre altele, al monumentului Electricității — Prometeu de la barajul Vidraru. Expoziția este compusă, în proporție de 80% din donații făcute guvernului. Deci, există și o rază de optimism, oamenii doresc să doneze muzeului colecții sau lucrări”, a declarat, pentru AGERPRES, la ora 22,00, directorul general al MNAR, Roxana Theodorescu.

Ea a apreciat că publicul MNAR din Noaptea Muzeelor este “tânăr și foarte tânăr”.

“Față de anul trecut, am întinerit. Atmosfera e foarte plăcută. E foarte multă lume, aici, la sediul central, ca și la Muzeul Colecțiilor de Artă, unde oferim publicului o expoziție temporară organizată împreună cu Muzeul de Artă “Vasile Pârvan” de la Bârlad — “Comori de artă din Colecția Ion Chiricuță”, a mai spus directorul MNAR.

Noaptea Muzeelor 2015, la Muzeul Național de Geologie
Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

*Muzeul Municipiului București a participat la Noaptea Muzeelor cu toate cele opt unități deschise aflate în subordinea sa, pentru prima dată muzeele “Victor Babeș”, “Ligia și Pompiliu Macovei” și “Frederic Storck și Cecilia Cuțescu Storck”, Muzeul Memorial “C. I. și C. C. Nottara” și Muzeul “Maria și George Severeanu” fiind deschise cu un program de vizitare de la ora 18,00 la ora 2,00.

La Palatul Șuțu a fost “flux continuu” încă de la deschidere, depășind curtea.

“În momentul de față am depășit 5.000 la Palatul Șuțu”, a declarat pentru AGERPRES, puțin după ora 22.00, directorul general al instituției, Adrian Majuru.

El a menționat că “foarte mulți tineri” participă la evenimentele organizate de muzeu. “Categoria de vârstă, așa mai larg, unde va între 25 și 45 de ani”, a spus Majuru, precizând că majoritatea au fost interesați de expoziția permanentă, redeschisă la etajul palatului.

“Noi avem expoziții și la parter. E-adevărat, ceva mai veci. Da, oaspeții noștri au preferat să rămână în rând, să nu piardă locul, pentru a putea urca la etaj”, a menționat directorul Muzeului Municipiului.

Adrian Majuru a estimat că, până la închiderea evenimentului” numărul vizitatorilor se va dubla.

“Încă pe-atât. Față de anul trecut, în momentul de față fluxul este pe plus. Asta pentru că îi grupăm pe grupuri mai mici de 15-20 de persoane, altfel riscând să avem ambuteiaje”.

* Un număr de 8.600 de vizitatori au trecut pragulMuzeul Național de Istorie a României (MNIR), până la finalul evenimentului, potrivit declarației Adelei Stan, muzeograf în cadrul Departamentului Relații Publice al instituției muzeale.

La MNIR, care a propus insomniacilor două programe de vizitare, unul de zi, cu plată, și un altul de noapte, gratuit, între orele 16,00 și 1,30, majoritatea vizitatorilor au preferat ghidajele tematice în expozițiile permanente Tezaur Istoric, Lapidarium — Copia Columnei lui Traian.

De altfel, la ora 22,00, Adela Stan declara pentru AGERPRES, că vizitatorii “au fost din toate categoriile de vârste”.

“Încă vin. Cu copii în cărucioare, tineri și bătrâni, avem și străini, un grup de chinezi”, a spus aceasta.

“De la 16,00, până la ora 10.00 am avut 4.000 de vizitatori. Cam același număr ca și anul trecut”, a declarat directorul general al MNIR, Ernest Oberlander-Târnoveanu.

El a menționat că vizitatorii MNIR au dorit să vadă și exponatul prin care muzeul a participat la protestul inițiat de RNMR, prin expunerea unei piese de excepție din colecțiile instituției.

“Expunem semi-ambalat Coiful de la Ciumești, un coif celtic superb, care n-a mai fost văzut de 13 ani”, a spus Târnoveanu, care a precizat că piesa va constitui, anul viitor, subiectul unei micro-expoziții din seria “Exponatul lunii la MNIR”.

“Anul acesta aceste expoziții sunt programate”, a spus directorul MNIR.

Muzeul Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’ a participat la evenimentul Noaptea Muzeelor 2015
Foto: (c) Alex TUDOR / AGERPRES FOTO

*Vizitarea gratuită a primului etaj al instituției, dar și o serie de ateliere de pictură și concerte s-au numărat printre atracțiile oferite, sâmbătă, în “Noaptea Muzeelor”, de Muzeul Național Cotroceni.

“A fost foarte bine. În jur de 4.000. Încă mai sunt vizitatori, cei mai mulți tineri. Este coadă, ca de obicei”, a declarat pentru AGERPRES, la ora 0,00, directorul general al muzeului, Adina Rențea.

Ea a declarat că ora de închidere (0,00) din seara Muzeelor de la Cotroceni va fi depășită, până când ultimul vizitator va putea să participe la eveniment.

Aproape 30 de muzee, printre care, în premieră, Muzeul BNR, și 20 de organizații culturale au fost deschise în Noaptea Muzeelor 2015 la București, sâmbătă seară, propunând publicului un program divers de evenimente, care include expoziții, ateliere pentru copii, concerte, proiecții de filme, spectacole de balet și pantomimă.

Ediția din acest an a fost una specială, fiind marcată de un protest inițiat de Rețeaua Națională a Muzeelor din România (RNMR), organizatorul Nopții Muzeelor.

La Noaptea Muzeelor 2014, în București s-au înregistrat, potrivit organizatorilor, 191.956 vizitatori, dintre care 142.214 în muzee și 49.742 de vizitatori în cadrul unor organizații culturale.

AGERPRES/(A, AS — autor: Daniel Popescu, editor: Cristian Anghelache)