Foto: (c) Mihai GEORGESCU / Arhiva AGERPRES

A făcut sport de performanță, fiind coleg de clasă cu Fița Lovin (campioană europeană la 800 m și mondială la cros). După liceu, a absolvit Facultatea de Educație Fizică a Universității din Galați, cu specializarea înot. Timp de 7 ani a fost profesor de educație fizică în Galați.

”Am ‘învățat’ să cânt la chitară la Casa Pionierilor din Galați, unde de fapt n-am învățat nimic. Am fost autodidact. Învățam cântece de la radio, din filme și de pe discuri. Prin clasa a 7-a, am avut prima chitară (de fapt, părinții voiau să-mi cumpere un acordeon, dar eu l-am refuzat). Pe la 16 ani am avut și prima trupă de rock, ‘Atletic’. Cântam piese din Beatles și din repertoriul altor trupe la modă pe atunci”, mărturisește artistul pe site-ul personal, www.seicaru.ro.

În 1968 a intrat ca solist vocal în formația Cristal, alături de care, din 1970, a câștigat toate Festivalurile Artei Studentești și au început să cânte vara la mare, la Costinești.

Artistul în 2000
Foto: (c) Geanina MILU / Arhiva AGERPRES

Cenaclul Flacăra a fost o rampă de lansare pentru Vasile Șeicaru. Aici a cântat din 1978 până în 1984, devenind cunoscut ca interpret și compozitor de muzică folk. ”În Cenaclu am compus cele mai apreciate de public, dar și cele mai valoroase cântece din repertoriul meu. Într-un mare procent, pe vremea aceea cântam cântece scrise pe versurile lui Adrian Păunescu”, spune artistul.

Prima piesă compusă (versuri și muzică) de Vale — cum îi spun prietenii — a fost ”Pădurea” (1968), urmată de “O clipă de aur”, cu care a câștigat mai multe premii. A compus, apoi, pe versuri ale unor cunoscuți poeți — Adrian Păunescu, George Țărnea, Dan Verona.

De-a lungul anilor a colaborat cu mulți artiști, compozitori, instrumentiști renumiți — Adrian Ordean, Eugen Mihăescu, Mircea Drăgan, Victor Socaciu, Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Vlady Cnejevici, Ștefan Hrușcă, Zoia Alecu, Iulian Vrabete, Nicu Pațoi, A.G.Weinberger.

Împreună cu regretata Tatiana Stepa, în 2004
Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

La scurt timp după lansarea albumului “Nu trântiți UȘA”, autori fiind Mircea Vintilă și Florian Pittiș, a fost invitat să cânte cu ei la concertul de lansare și în turneul de promovare, alături de Mircea Baniciu și Vlady Cnejevici. Mai târziu, cei patru s-au reunit sub numele Pasărea Colibri.

”Am fost pe scenă cu ei la Râmnicu Vâlcea, orașul de care este legat actul de naștere a acestei formații! Am făcut multe concerte și turnee împreună, cu sălile pline! În acea perioadă însă, a trebuit să plec urgent într-un turneu mai lung în Canada și Statele Unite împreună cu Hrușcă și la revenirea în țară, n-am mai reintrat în trupa condusă de Pittiș, care între timp devenise ‘Pasărea Colibri’!…din păcate, colegii mei uită să spună acest lucru, de asta mulți nu știu! (…) …cu toate astea, am rămas și suntem în continuare prieteni și deseori cântăm împreună”, spune Vasile Șeicaru pe site-ul personal.

De-a lungul anilor a compus sute de piese, dintre care amintim ”Aruncarea în valuri”, ”La adio”, ”Antiprimăvara”, ”Actorul”, ”Iancu la Țebea”, ”Dragostea destin străvechi”, ”Citește numai la final”, ”Tango retoric”, ”Îmbrățișarea mării”, ”Domnule maior”, ”Viața-i viață banu-i ban”, ”Din prea mult sau prea puțin”, ”Copilul de pripas”, ”În orașul cu floare de tei”, ”Un înger pereche”, ”Grafitti”, ”Nici n-am știut, nici n-am aflat”, ”Lumea pentru toți”.

Din 1990 cântă singur, efectuând numeroase turnee în țară și în străinătate (Germania, China, R. Coreea, Rusia, SUA, Canada, Suedia). Participă la cele mai importante manifestări folk naționale (Festivalul ”Primăvara Baladelor”, Festivalul Național de Muzică Folk ”Om Bun”).

Începând din 1996 reia sporadic colaborarea cu Ștefan Hrușcă, dar și cu Victor Socaciu, împreună cu care concertează în țară și în SUA, Canada, Irlanda, Germania, Austria, Franța, Belgia, Grecia, Italia etc.

Cariera sa a fost răsplătită cu numeroase premii: 1970 — locul 1 la Festivalul Artei Studențești; în Cenaclul Flacăra a primit Marele Premiu al Cenaclului Flacăra și de două ori Premiul pentru Creație; 1988 — Premiul Special al Presei la Festivalul de muzică pop de la Soci (URSS), împreună cu Ștefan Hrușcă; 2010 — Premiul pentru cel mai bun album folk ”În orașul cu floare de tei” și “Premiul Omul cu chitara” (sau Cel mai bun cântăreț folk al anului 2009), la Premiile Radio Romania; 2014 — “Premiul pentru cel mai bun cântec folk” pe anul 2013, cu piesa “Sentimente”, la Gala Premiilor Radio România.

În 2006 a fost decorat cu “Ordinul Cultural în Grad de Cavaler” oferit de președintele României. În 2009 a devenit “Cetățean de Onoare” al municipiului Galați, iar în 2012 — “Cetățean de Onoare” al orașului Bușteni.

Din discografia cantautorului folk amintim: ”Aruncarea în valuri” (1984 LP), ”Iubirea noastră” (1986 LP), ”Călător, visător” — cu Ștefan Hrușcă (1988 LP, ”Citește numai la final” (1991 LP), ”Implicat în social” (1995 LP), ”Romanță între două trenuri” (1997 CD), ”Viața-i viață, banu-i ban” (1999 CD), ”Best Of” (2001 CD), ”Până seara, voi veni” (2003 CD), ”Colecția Folk — nr. 1” (2006 CD), ”În orașul cu floare de tei” (2009 CD), ”Rătăcire” (2014 CD).

Vasile Șeicaru a primit premiul secțiunii ”Folk”, în cadrul celei de-a a XIX-a ediții a Galei premiilor anuale ale revistei ”Actualitatea Muzicală” a Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România, 2010
Foto: (c) Alex TUDOR / Arhiva AGERPRES

AGERPRES/(Documentare — Marina Bădulescu, editor: Irina Andreea Cristea)