PUBLICITATE

Foto: (c) Bogdan BĂRBULESCU / Arhiva AGERPRES

Adjunctul Muzeului Bucovinei din Suceava, dr. Ioan Mareș (n.r. — arheolog și istoric, autor al cărții ”Biserica Sfântul Gheorghe (Mirăuți) din Suceava — prima Catedrală Mitropolitană a Moldovei”, apărută în 2009), a declarat că Biserica Mirăuți face parte dintr-o așezare fortificată din vechea vatră a orașului Suceava, din sec XIII.

Arheologii presupun că aici ar fi existat o primă așezare semiurbană, condusă de un ”mai mare al locului”, în următoarea perioadă, în acest loc a fiind ridicată biserica metropolitană a Moldovei, prima catedrală cunoscută în documente cu numele de Mitropolia veche.

Săpăturile arheologice efectuate de-a lungul anilor, în special după 1990, au scos la iveală fundația primei biserici de piatră, datată în a doua jumătate a sec XIV. Arheologii au păreri împărțite privind ctitoria bisericii, unii atribuindui-o lui Petru I Mușat, alții lui Iuga Voievod, fiu al lui Petru I Mușat, conform legendei orașului și tradiției, consemnate de Simion Florea Marian. Nu s-a putut stabili un ctitor pentru că documentele nu relatează nimic, iar pisania pusă de ctitor nu s-a păstrat.

Potrivit dr. Ioan Mareș, biserica a fost construită de Iosif I, primul mitropolit al Moldovei, rudă cu familia domnitoare (n.r. — Petru I), recunoscut canonic de Patriarhia din Constantinopol în 1401. Mareș a adus ca argumente faptul că Mitropolia a fost sediul lui Iosif I, a oficiat aici primul Sf. Liturghie și a fost mănăstire de călugări.

În interiorul bisericii, în 1992, a fost descoperit un cavou de cărămidă, cu un inventar păstrat, foarte valoros, ce reprezenta mormântul unui voievod necunoscut, din sec XVII, atribuit fals lui Petru I.

Din motive necunoscute, ci doar presupuse, catastrofe naturale (alunecări de teren, cutremure), dar și invazii, războaie, prima biserică a dispărut în timp.

”Ar fi putut fi în 1402, când la Mirăuți s-au așezat în raclă de lemn moaștele lui Sfântul Ioan cel Nou de la Suceava, aduse de la Cetatea Albă de domnul Alexandru cel Bun, împreună cu mitropolitul Iosif I. Moaștele au stat aici până în 1587, când au fost mutate la biserica nouă a Mitropoliei Moldovei la acea vreme, Mănăstirea ”Sfântul Ioan cel Nou” Suceava”, a spus Mareș.

Actuala biserică de la Mirăuți a fost construită la începutul sec XVII de un ctitor necunoscut, pentru că nu are pisanie. Această biserică a suferit, în timp, degradări, așa încât în 1792 a ajuns pe punctul de a fi demolată de autoritățile austriece ale timpului. A fost salvată de locuitorii ortodocși ai Sucevei care au declanșat o ”răzmeriță”, cum a fost numită de austrieci în acte. Sucevenii au scris mai multe petiții la Consistoriu (n.r.—autoritate locală a Imperiului în teritoriu). O parte dintre ei au fost arestați, bătuți, puși în lanțuri, amenințați. Rezultatul plângerilor localnicilor a fost acela că o comisie imperială a cercetat cauza, iar guvernatorul a fost schimbat și mutat.

Astfel, biserica Mirăuți, în stare foarte avansată de degradare, cu ziduri crăpate, fără acoperiș, uși, ferestre, părăsită, uitată, a fost închiriată Erariului (n.r.—administrație financiară militară a Imperiului Austro-Ungar) drept magazie, fiind ținute acolo diverse mărfuri și fân pentru cai.

După 1887, prin grija prefectului de Suceava, Eudoxiu Hurmuzache, biserica a fost declarată pentru prima dată monument istoric și au fost înaintate documente pentru a fi restaurată. A fost restaurată între 1893 — 1904 de arhitectul austriac Karl Adolf Romstorfer și apoi picată de austriacul Karl Jobst. El a pictat ctitorii bisericii ca fiind Dragoș Voievod și Franz Josef.

Între 1904 și 1907, la Mirăuți a slujit, rar, părintele (academician, etnograf și folclorist) Simion Florea Marian, profesor pe atunci la Liceul Grup Gimnazial, actualul Colegiu Național ”Ștefan cel Mare”. După 1926, este consemnat ca preot slujitor Gheorghe Coclici.

Veșmintele voievodale descoperite la Mirăuți au fost restaurate la Laboratorul din Suceava, iar astăzi se află în colecțiile Muzeului Bucovinei. Aceste piese arheologice au o mare valoare istorică prin vechimea și starea excelentă de conservare, fiind incluse în Tezaurul Patrimoniului Mobil Național.

Totodată, în prima biserică, la Mirăuți, s-a descoperit piatra de mormânt a Evdochiei de Kiev, prima soție a lui Ștefan cel Mare. Potrivit lui Mareș, dovadă că aceasta ar fi fost înmormântată aici este și un document, mai puțin cunoscut, ce consemnează că Ștefan cel Mare dădea bisericii Mitropoliei din Suceava mai multe bunuri pentru pomenirea Evdochiei.

Mirăuți se află pe lista monumentelor istorice de categoria A, la Tezaur național.

”Biserica Mirăuți este neștiută, nefiind suficient promovată. Un asemenea monument istoric valoros trebuie să intre în circuitul turistic pentru a fi cunoscut. Numele celor care au salvat biserica de la demolare ar trebui să apară pe o placă comemorativă amplasată la acest momunent istoric spre veșnică pomenire”, a spus Ioan Mareș.

AGERPRES/(A-autor: Silvia Marcu, editor: Mihai Simionescu)