Diversitatea condițiilor pedoclimatice ale României, varietatea formelor de relief și a altor condiții favorabile a permis statornicirea, pe teritoriul țării noastre, a numeroase soiuri valoroase de viță-de-vie, unele dintre ele intrate în legendă. După dezastrul filoxeric de la sfârșitul secolului al XIX-lea, odată cu refacerea viticulturii s-au introdus și extins în cultură o serie de soiuri valoroase din sortimentul mondial, cum ar fi Cabernet Sauvignon sau Merlot. Alături de aceste două categorii, în cea de-a doua jumătate a secolului trecut, prin munca de ameliorare a specialiștilor, s-au obținut peste 70 de soiuri noi, care au contribuit substanțial la diversificarea sortimentului viticol.

Un loc aparte în ierarhia noilor creații îl ocupă soiul Negru de Drăgășani, obținut la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare Viti-Vinicolă Drăgășani, în anul 1993, prin hibridarea sexuată a soiurilor Negru vârtos, soi vechi românesc, cu Saperavi, soi de origine gruzină. Acest proces a fost realizat de specialiștii Mircea Mărculescu și Mircea Vlădășel. Negru de Drăgășani este fratele mai mic al lui Novac, un alt soi de struguri obținut tot la SCDVV Drăgășani din aceleași soiuri, Negru Vârtos și Saperavi, de către specialistul Mircea Mărculescu, în 1987.

Strugurii soiului Negru de Drăgășani sunt mijlocii, cu o greutate cuprinsă între 180 și 200 grame, conici, cu baza lățită, semi-compacți, cu boabe mijlocii, sferice, cu pielița de grosime mijlocie, colorată în negru-albăstrui, cu pulpa zemoasă și mustul necolorat, notează prof. dr. Liliana Rotaru în ”Soiuri de viță-de-vie pentru struguri de vin” (2009). Maturarea strugurilor are loc spre sfârșitul lunii septembrie, cu acumulări de zaharuri de 195-230 g/l. Soiul are o bună rezistență la ger, secetă, mană și făinare și o toleranță mare la putregaiul cenușiu al strugurilor.

Deși relativ nou, soiul Negru de Drăgășani este prezentat în cartea ”Wine Grapes”, publicată de Jancis Robinson, Julia Harding și José Vouillamoz (2012), printre cele 1.368 de soiuri de viță-de-vie din toată lumea, cu potențial de producere a vinurilor catifelate, cu aromă fructată.

Maturat la baric (fr. barique — butoi de stejar cu o capacitate de 225 l) timp de 6 luni, vinul Negru de Drăgășani are o culoare roșu-rubiniu intens, strălucitor, cu arome intense de cireșe amare și fructe de pădure și nuanțe de condimente. Vinul este sec, plin, puternic și echilibrat, cu astringență moderată și cu o tărie alcoolică ridicată, de minim 12,5%, notează site-ul www.vinarte.ro. Vinurile tinere sunt fructuoase, iar prin maturare capătă un buchet mai complex.

Vinurile obținute din Negru de Drăgășani se armonizează cu mezeluri, preparate din carne roșie, vânat, preparate tradiționale românești pe bază de carne, brânzeturi proaspete, paste și orez.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea; editor: Irina Andreea Cristea)