ROMANIA

Legat de acest izbuc cu intermitenta s-a încetatenit obiceiul pelerinajului credinciosilor din zona la manastirea Calugari de Sfânta Maria pe 15 august. Legenda spune ca acei oameni peste care tâsneste apa, au sansa vindecarilor miraculoase.

Manastirea ofera turistului posibilitatea de reculegere si vizitare a bisericii de lemn din incinta manastirii.

Un fenomen carstic deosebit de interesant se gaseste în Muntii Codru-Moma, în platoul carstic al Vascaului din masivul Codru. Este vorba de un izbuc intermitent, un fenomen foarte rar întâlnit, la noi în tara se mai gaseste un asemenea izbuc intermitent pe Valea Posagii (afluent al Ariesului), Izbucul Bujorul.

Izbucul de la Calugari se gaseste în apropierea satelor Izbuc si Ponoarele (comuna Carpinet) din jud. Bihor. Inclusiv denumirea celor doua sate vine de la doua fenomene carstice: izbuc semnifica un izvor carstic ce vine dintr-un perete calcaros, iar ponor înseamna un loc unde apa unui râu dispare în subteran. Pornirea pentru vizitarea izbucului, monument al naturii, se face de la localitatea Carpinet, fie pe drum, cu masina (care trece pe lânga cariera de marmura), fie pe o poteca care “scurteaza” distanta dar nu si timpul si efortul daca se merge pe jos.

Pâna în 1948 aici a functionat o manastire care a fost reînfiintata dupa revolutia din 1989. Aici exista biserici si se fac slujbe religioase, cele mai importante serbari religioase fiind de “Sânta Marie Mare” si de “Sânta Marie Mica”. Preotii au profitat întotdeauna de fenomene naturale, cum este cazul si cu acest izbuc.

Pâna prin anii 1980 acest izbuc era extraordinar de deosebit, având dubla intermitenta fata de cea de pe Valea Posagii, care are doar un simplu sifonaj. Dupa 1980 si Izbucul de la Calugari a devenit cu simpla intermitenta, deci cu un simplu sifonaj. Totodata ambele izbucuri se deosebesc de celelalte izvoare carstice denumite tot izbucuri dar care au o scurgere permanenta. Denumirea generica, în ambele cazuri, le revine de la faptul ca aceste izvoare “izbucnesc” dintr-un perete calcaros.

Explicatia stiintifica a izbucului de la Calugari, este mai complexa. În primul rând, izbucul se datoreaza prezentei dolomitelor de vârsta triasica (mezozoic inferior). Dolomitele sunt formate din dublu carbonat de calciu si magneziu si sunt carstificabile la fel ca si calcarele (formate din carbonat de calciu). Din acest motiv, unde se gasesc calcare si dolomite, acestea sunt atacate de apa încarcata cu CO2 (dioxid de carbon) din aer si ca atare dizolvate. În zona Izbucului de la Calugari sunt prezente deci dolomitele triasice, care sunt atacate de apele ce se infiltreaza de la suprafata în interiorul masei calcaroase, producând canale sau mici grote.

În faza când izbucul avea dubla intermitenta, în interiorul masei calcaroase existau doua cavitati (mici grote, spatii libere) legate între ele, în care se adunau apele de la suprafata. Însa cele doua cavitati erau inegale ca marime, astfel ca timpul de umplere a lor cu ape era diferit. În acest caz, timpul de expulzare a apelor erau dupa 10 minute si respectiv 40 de minute, jetul de apa aruncat durând doar 2-3 minute, dupa care grotele trebuiau reumplute pentru a functiona din nou. Subliniem ca functionarea era posibila doar pe timp ploios, la secete izbucul era nonfunctional. Aceasta situatie era pâna prin anii 1980. Asadar, timpul de umplere a cavitatii mai mici era de 10 minute, iar a celei mai mari de 40 de minute. Dupa 1980, probabil una dintre cavitati s-a “scurtcircuitat” (adica în urma eroziunii carstice, o cavitate a fost strapunsa, apele ajungând sub gura de odinioara a izbucului), astfel ca s-a pierdut dubla eruptie, acum expulzând apa din 20 în 20 de minute, daca este vreme ploioasa; durata expulzarii jetului de apa este tot de 2-3-5 minute, ca si înainte. Deci, timpul de umplere a cavitatii ramase este de 20 de minute. Probabil ca în viitor, prin “scurtcircuitarea” si a celei de-a doua cavitati, izbucul de la Calugari va ramâne “amintire”.

Pentru vizionare film acesati aici

Sursa: http://www.tarabeiusului.ro

Comments are closed.