Actualitati economice irakiene

Vanghelie: Am un program foarte… Merg în Kurdistan, sunt invitat de preşedinte

Producătorul de gaze naturale Romgaz a fost acceptat de către guvernul irakian, alături de alte aproape 50 de companii, pentru a participa la o preselecţie internaţională privind lucrări de explorare a unor perimetre de petrol şi gaze. De fapt, este vorba de Kurdistan, regiune autonomă din nordul Irakului. Reamintim, fostul ministru al Economiei, Adriean Videanu, anunţa, la începutul anului trecut, că Romgaz a achiziţionat datele geologice a cinci câmpuri petroliere din Irak şi că va exploata în viitor gaze în afara ţării.

O delegaţie a Romgaz se va afla duminică la Amman, Iordania, unde Ministerul irakian al Petrolului va susţine o prezentare pentru investitori. Compania va participa, astfel, la a patra rundă de licitaţii organizată de statul irakian, pentru şapte câmpuri gazeifere şi cinci petrolifere. Licitaţia este programată pentru 25-26 ianuarie.

Ministerul Petrolului de la Bagdad a extins recent lista companiilor preselectate, cu şase noi potenţiali beneficiari, inclusiv Romgaz, numărul acestora urcând la 46. Printre companiile selectate se numără ExxonMobil (SUA), Gazprom (Rusia), CNOOC (China), BP (Marea Britanie), Eni (Italia), Total (Franţa). Din Europa Centrală şi de Est, la licitaţia organizată de statul irakian participă şi compania croată INA.

Planurile Romgaz de a intra pe pieţele de gaze din afara României datează de câţiva ani. Astfel, începând cu 22 ianuarie 2009, Romgaz a devenit cotitular de drepturi şi obligaţii petroliere în două perimetre din Polonia şi trei perimetre din Slovacia. În perimetrele de explorare din Polonia, Romgaz deţine o cotă de participare de 30%, iar în perimetrele de explorare din Slovacia 25%, restul fiind deţinut de Aurelian Oil&Gas, un producător de gaze britanic ce operează şi în România. De asemenea, Romgaz este interesată să participe la licitaţii în ţări precum Azerbaidjan, Turkmenistan şi Kazahstan, în vederea concesionării de perimetre în zona Mării Caspice.

Sursa: Focus energetic http://www.focus-energetic.ro/romgaz-pe-lista-scurta-in-kurdistan-5689.html

Firmele turcesti de constructii au intrat in actiune si au inceput sa caute oportunitati de afaceri in nordul Irakului dupa ce Guvernul Regiunii Kurdistan a anuntat un proiect de mai multe miliarde de dolari pentru reconstructia orasului Sulaimaniya.

 Administratia a alocat 2 mld.USD pentru reconstructia orasului si intentioneaza sa aloce alte 5 mld.USD pentru lucrari de infrastructura.

 In incercarea de a deveni subcontractori la acest proiect, firmele turcesti de constructii isi vor prezenta produsele si serviciile in cadrul unui eveniment promotional ce va fi inagurat la Sulaimaniya, la 15 decembrie 2010. Companiile turcesti, afectate de recesiunea economica, isi doresc cu cu putere sa faca parte din acest proiect. Legaturile culturale si istorice, avantajele logistice si apropierea geografica sunt avantajele acestor companii.

 Sulaimaniya este considerat un centru de tranzit intr-un triunghi format din Turcia, Iran si Irak. Alaturi de companiile din Turcia, sunt asteptate companii din Iordania, Siria, EAU, Iran, Coreea de Sud, Japonia.

(Sursa: World Bulletin)

În prezent, OMV forează o sondă de explorare (Bina Bawi 3) şi a descoperit hidrocarburi în una dintre principalele zone investigate. Sonda continuă forările iar compania va investiga descoperirea şi pe durata exploatării acesteia, inclusiv prin evaluarea pe adâncime.

Continuare si mai mute detalii pe: http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/omv-a-descoperit-titei-in-regiunea-kurdistan-din-irak-148091.html

An international investment magazine has ranked Erbil in fifth position among top Middle East cities with potential for foreign direct investment. This places Erbil ahead of Muscat and Riyadh.
FDI Magazine, a subsidiary of the Financial Times, in this month’s edition, ran a feature on Middle East cities of the future, ranking cities by economic potential, infrastructure, business friendliness and FDI promotion strategy.
In the listing for cities with the most potential for FDI, the magazine gave Amman top place followed by Dubai, Manama, and Ras Al Khaimah and then Erbil. Rhiyad was ranked 9th and Muscat 6th.
Bayan Sami Abdul Rahman, the KRG High Representative to the UK, said, “FDI Magazine’s recognition of Erbil as a Middle East city of the future with potential for foreign direct investment confirms what many who have been doing business in Kurdistan already know – that Kurdistan and its capital are ripe for investment and ready to do business.”
The Kurdistan Region is increasingly seen as the commercial gateway to Iraq and is attracting trade and investment from around the world, particularly from neighbouring countries. The region’s trade with Turkey comes to about $7.5 billion dollars a year, followed by Lebanon, Iran and the Gulf states.
The Kurdistan Board of Investment and Ministry of Trade and Industry go out of their way to ease business in Kurdistan, with the assistance of the chambers of commerce and other trade organisations. The Board of Investment estimates $17 billion has been invested in projects ranging from cement factories to shopping malls in Kurdistan in the past five years.
European business communities are also turning to Kurdistan and there are regular trade delegations visiting the region from the UK, France, Italy, Austria, Germany and other EU countries. Erbil’s international airport offers direct flights to Frankfurt, Vienna, Amman and many other destination and an increasing number of hotels in the capital make it a business friendly environment.
A trade and investment conference in London last year attracted over 600 people representing 205 companies, 60 media organisations and close to 20 diplomatic missions.
Kurdistan has also recently been listed as a favourite tourist destination. The New York Times placed the region in its top 34 places to visit and National Geographic Magazine listed it as 20.

In contextul promovarii companiilor romanesti pentru accederea pe piata irakiana, la 22.09.2011, Ambasadorul Romaniei si seful BPCE Bagdad au desfasurat o intalnire cu Guvernatorul Provinciei Basra Khalaf. A. Khalaf. Provincia Basra, majoritar shia, dispunde de cele mai mari rezerve de petrol de pe teritoriul Irakului. La intalnire au mai participat oameni de afaceri irakieni originari din Basra. Ambasadorul Romaniei si seful BPCE au evidentiat relatiile traditionale dintre Romania si Irak si au prezentat sectoarele economice romanesti care pot contribui la refacerea economiei Irakiene. Atat guvernatorul cat si ceilalti oameni de afaceri prezenti la intalnire au exprimat disponibilitatea de a lucra cu firme romanesti pentru realizarea proiectelor din provincie. Economia provinciei se bazeaza in primul rand pe activitatea din sectorul petrolier. Dezvoltarea campurilor a fost deja incredintata, prin contracte de prestarii serviicii, catre mari companii petroliere internationale. South Oil Company supravegheaza si participa la derularea contractelor in aceste campuri si exista posibilitati de subcontractare.In domeniul constructiilor se resimte lipsa acuta de locuinte. Atat la nivel national cat si provincial, exista proiecte de construire de locuinte sociale. Ca proiect de infrastructura, Provincia doreste sa modernizeze linia de centura a orasului Basra si legaturile cu Zubayr si Qurna. In incheierea discutiilor, guvernatorul a lansat (verbal) invitatia sa efectuam o vizita in viitorul apropiat (pana la sfarsitul acestui an). In dorinta de a da vizitei un pronuntat caracter concret, am propus organizarea unui forum de afaceri (mase rotunde) la care sa participe oficiali locali si firme din zona, precum si invitarea unor firme romanesti pentru a se documenta cu privire la proiectele si cerintele pietei si a stabili contacte cu oameni de afaceri irakieni. Guvernatorul a apreciat ideea si a spus ca va sprijini acordarea de vize pentru oamenii de afaceri romani care doresc sa viziteze Basra. Cel mai probabil, actiunea se poate desfasura in lunile noiembrie sau decembrie, in functie de contextul politic si de securitate din Irak si din Basra in special.In contextul celor de mai sus, va rog sa-mi comunicati disponibilitatea deplasarii in Irak, in orasul Basra, in luna noiembrie sau decembrie (perioada se va stabili de comun acord cu Guvernatorul) pentru desfasurarea unor intalniri cu oficiali si oameni de afaceri locali. Guvernatorul va stabili o persoana de contact (irakian) care sa sprijini organizatoric (rezervari la hotel, transport local, rezervare sala de conferinte, efectuarea de vizite, etc.). Va voi tine la curent cu evolutiile si demersurile (va voi instiinta oportun despre primirea invitatiei oficiale din partea Guvernatorului). Va rog sa-mi transmiteti o confirmare a intentiei de participare la activitate pana la 21.10.2012 (ipsa unui raspuns = negativ).

Informatii generale despre Basra. Necesitatea accelerării investiţiilor pentru a îmbunătăţi infrastructura petrolieră din zona Basra dacă se doreşte îndeplinirea ţintelor de producţie

Directorul General al South Oil Company (SOC) a afirmat ca este nevoie de o actiune hotarata pentru a imbunatati infrastructura petroliera din zona Basra daca se doreste indeplinirea tintelor de productie. Afirmatia a fost sustinuta, intr-un interviu separat, de catre vicepresedintele Exxon Mobil Iraq, care a vorbit despre relatia intre cresterea productiei si cresterea capacitatii de export. Anul 2011 va inregistra cu siguranta o accelerare a investitiilor in infrastructura petroliera prin acordarea de catre statul irakian a unor noi avantaje investitorilor.Directorul general al South Oil Company (SOC) Dhia Jaffar a afirmat ca este nevoie de o actiune hotarata pentru imbunatatirea infrastructurii din zona Basra, terminalul sudic de export pentru petrolul irakian, daca se doreste atingerea ambitioaselor tinte de productie. Oficialul irakian a adaugat ca pragul de productie de 2,5 mil.barili/zi ar trebui atins pana la sfarsitul lui 2011, dar, pentru a face posibil acest fapt, trebuie depasite limitarile retelei de conducte, a facilitatilor de depozitare si terminalelor de export. Majoritatea infrastructurii petroliere este veche si nu mai poate functiona la capacitatea maxima.Planurile de intretinere care deruleaza in prezent vor duce la cresterea capacitatii de export din zona Basra la 1,8 mil.barili/zi. Exista proiecte pentru tratarea chimica a conductei sudice (pentru reducerea frecarii) si pentru construirea unor conducte offshore si a unor puncte de acostare pentru incarcarea petrolului in tancuri. Realizarea proiectelor ar creste capacitatea de export cu 900.000 barili/zi. Campurile din sudul Irakului produc majoritatea petrolului si realizeaza cea mai mare parte a exportului: 77,4% din petrolul irakian a fost exportat prin terminalul sudic. Companiile petroliere internationale au crescut productia intr-un ritm remarcabil, iar acest succes a creat un “punct de sufocare”: capacitatile de export si stocare sunt inferioare productiei. Intr-un interviu acordat la 26 aprilie, vicepresedintele Exxom Mobil pentru Irak James Adams a exprimat ingrijorari similare in ciuda succeselor obtinute in campul West Qurna 1. Terminalele Basra si Khor al-Amaya si conductele de transport pana la acestea sunt cheia dezvoltarii. Pe termen scurt, se poate actiona mai usor asupra productiei (reducere) decat pentru construirea facilitatilor necesare pentru asigurarea continuitatii exporturilor. Nu se poate estima daca productia va creste pana in punctul de “sufocare” inainte de finalizarea noilor facilitati de transport si export. Aceste decalaje intre infrastructura de productie si cea de export este cauza unor incertitudini: cat de repede va continua sa creasca productia si cat timp actuala infrastructura poate sa faca fata. Problema productiei este insa mai putin presanta: avansul rapid al companiilor internationale in sudul Irakului este rezultatul reabilitarii facilitatilor existente. Urmatoarea etapa de dezvoltare va insemna adaugarea a numeroase facilitati de productie noi. Alt motiv de ingrijorare este faptul ca infrastructura existenta este foarte veche, iar functionarea echipamentelor, conductelor, tancurilor si statiilor de pompare este incerta. Cand echipamentele ating durata maxima de viata, nimeni nu poate spune cat timp vor mai putea functiona, a afirmat oficialul de la Exxon. Tinta de productie, stabilita de Ministerul Petrolului la 10-12 mil.barili/zi pana in 2017, a fost intampinata cu scepticism, unii sugerand ca estimarea de 6-7 mil.barili/zi este mult mai realista. Chiar si aceasta tinta de 6-7 mil.barili/zi, pe care ministerul planuieste sa o atinga pana in 2014, este dependenta de constructia unor noi conducte, tancuri de depozitare si statii de pompare. Instalarea unor noi capacitati concomitent cu intretinerea celor vechi este o activitate dificil de echilibrat. Pentru cresterea capacitatii de export din campurile sudice noua infrastructura este cruciala. Presiunea asupra Bagdadului pentru cresterea exporturilor este extraordinara. Din punct de vedere politic, Guvernul trebuie sa imbunatateasca serviciile esentiale pentru populatie si acest lucru poate fi finantat numai prin cresterea veniturilor din vanzarea petrolului si gazelor. Din punct de vedere fiscal, Guvernul trebuie sa faca fata platilor pentru recuperarea costurilor companiilor petroliere. In timp ce cresterea pretului mondial la petrol este o veste buna pentru Guvern, faptul ca firmele petroliere au crescut productia mai repede decat era preconizat le permite acestora, conform contractelor, sa inceapa acoperirea costurilor. In 2011 vom asista cu siguranta la o accelerare a investitiilor in infrastructura de stat si acceptarea de catre Irak a unor conditii pe care nu le-ar fi acceptat anterior din partea investitorilor. Companiile energetice si firmele de infrastructura au avantaje din ce in ce mai mari in negocierile cu statul irakian.

Data publicării: 17/06/2011 BPCE Bagdad

Basra a alocat 200 mil.USD pentru proiecte de electricitate

Reportaj despre orasul Basra
http://www.hipmag.ro/2011/07/12/basra-irak-efectele-razboiului-asupra-unuia-dintre-cele-mai-frumoase-orase-arabe/

• Un studiu comun al US Geological Survey si Guvernului irakian arata ca Irakul detine unele dintre cele mai mari depozite de fosfati din lume, aprox. 9% din rezervele mondiale, ocupand locul doi dupa Maroc. Fosfatii sunt utilizati pe scara larga in fabricarea fertilizatorilor agricoli.

• Ministrul Petrolului Abdul Karim Luaibi a anuntat ca productia de petrol va creste de la 2,7 mil.barili/zi la 3 mil.barili/zi la sfarsitul anului 2011. Ministerul implementeaza un plan fara precedent in istoria industriei petroliere irakiene si construieste proiecte gigantice de infrastructura in scopul atingerii tintei de 12 mil.barili/zi pana in 2017.

• Abdul-Mahdi al-Amedi, seful Departamentului Contracte si Licente din MInisterul Petrolului a confirmat ca Irakul intentioneaza sa organizeze o “mini licitatie” pentru campul petrolier Nasiriyah datorita interesului manifestat de companiile Chevron, ENI si Nippon Oil. Castigatorul licitatiei va trebui sa dezvolte campul de 5 mld.barili si sa construiasca o rafinarie cu o capacitate de 300.000 barili/zi.

• Cabinetul Irakian a aprobat proiectul contractului in valoare de 468,5 mil.USD cu firma italiana SAIPEM pentru construirea unei platforme petroliere de masura si control in terminalul petrolier de export Basra.

• Cabinetul irakian a fost de acord sa modifice termenii contractului dintre firma sud-coreana STX si Ministerul Electricitatii. Capacitatea, care va fi conectata la reteaua nationala pana la 1 iulie 2012, va fi redusa de la 2500 MW la 900 MW. Prima transa de plata din partea guvernului va creste de la 5 la 15%.

• Veniturile Irakului din exportul petrolului in luna mai 2011 au crescut cu 7,5%, la aprox. 7,5 mld.USD. Luna mai a fost a cincea luna consecutiva de crestere a veniturilor din vanzarea petrolului in ciuda scaderii pretului mediu de la 114 USD/baril (in aprilie) la 108 USD/baril (in mai).

• La 25 iunie 2011, grupul francez ALSTOM a anuntat ca a semnat un Memorandum de Intelegere cu Compania Feroviara irakiana de stat pentru construirea unei linii de mare viteza intre Bagdad si Basra cu o lungime de 650 km. Reteaua va permite circulatia cu o viteza de 250 km/h. Compania franceza doreste sa incheie un contract care sa cuprinda, pe langa proiectarea si construirea liniei, si furnizarea de garnituri feroviare si servicii. Partile au la dispozitie 12 luni pentru a ajunge la un acord final.

• China National Petroleum Corporation (CNPC) a anuntat la 29 iunie 2011 ca a demarat operatiunile in campul petrolier AL-AHDAB. Productia este asteptata sa atinga 25.000 barili/zi in primii 3 ani si 115.000 barili/zi in 6 ani.

Ambasadorul României la Bagdad, împreună cu şeful BPCE Bagdad şi ataşatul apărării s-au deplasat în perioada 20-24 iunie 2011 la Erbil, capitala RAK, unde au participat la mai multe întâlniri

Pentru sprijinirea companiilor si cresterea vizibilitatii Romaniei in Regiunea Autonoma Kurdistan (RAK), ambasadorul Romaniei impreuna cu seful BPCE Bagdad si atasatul apararii s-au deplasat in perioada 20-24 iunie 2011 la Erbil, capitala RAK, unde au desfasurat intalniri cu:

1.       reprezentanti ai comunitatii de afaceri romanesti din RAK;

2.       ministrul transporturilor si comunicatiilor ANWAR JABALI SHABO;

3.       ministrul locuintelor si reconstructiei KAMARAN AHMED ABDULLAH;

4.       ministrul agriculturii si resurselor de apa JAMEEL S. HAIDER;

5.       ministrul municipalitatilor si turismului SAMIR ABDULLAH MUSTAFA.

Principalele elemente reiesite din discutiile purtate in cadrul intalnirilor sunt urmatoarele:

1.       Intalnirea cu reprezentantii comunitatii de afaceri romanesti din Kurdistan a scos la iveala dificultatile intampinate de acestia in desfasurarea activitatii in regiune. Desi birocratia si coruptia din RAK par sa se situeze la un niveluri inferioare celor de la Bagdad, comunicarea cu autoritatile locale este greoaie. Interesele turcesti in regiune constituie o concurenta serioasa, aproape intotdeauna neloiala, la adresa companiilor romanesti.

Delta ACM intampina greutati cu privire la executarea contractului de construire a unui tronson de 20 km din autostrada Erbil-Koya din cauza proiectarii defectuoase executate de firma turceasca BOTEK, firma despre care se afirma ca detine “exclusivitate” in proiectarea infrastructurii din RAK. Reprezentantii Delta sunt optimisti cu privire la rezolvarea situatiei si spera sa adjudece inca un tronson de 20 km al aceluiasi proiect.

2.       Intalnirea cu ministrul transporturilor si comunicatiilor ANWAR JABALI SHABO s-a axat pe discutia cu privire la problema intampinata de compania Delta ACM. Oficialul kurd a afirmat ca va acorda sprijin necesar pentru deblocarea situatiei. Lucrarile au fost sistate iar proiectantul turc a fost chemat sa refaca planurile. In legislatia kurda exista o prevedere care afirma ca, in cazul in care proiectul este intarziat cu peste 25%, autoritatile pot rezilia unilateral contractul.

Ministrul a afirmat ca este placut impresionat de faptul ca firmele romanesti sunt interesate sa lucreze in RAK; a amintit de firma Terra Nova care proiecteaza liniile de tramvai in localitatea Duhok.

Exista foarte multe proiecte in infrastructura RAK, insa fondurile la dispozitia Guvernului Regiunii Kurdistan (KRG) nu sunt suficiente. Acest fapt a determinat autoritatile regionale sa incerce realizarea unora dintre proiecte in regim de investitii. Pana in prezent, desi au fost companii care au manifestat interes, nu s-a demarat niciun proiect major in regim investitional. Unul dintre proiectele care se doreste realizat in regim de investitie straina este cel al caii ferate Duhok-Erbil-Sulaymania, prelungita eventual pana la granita cu Turcia, respectiv cu Iranul.

3.       Intalnirea cu ministrul locuintelor si reconstructiei KAMARAN AHMED ABDULLAH a constituit prilejul trecerii in revista a situatiei din punct de vedere al oportunitatilor oferite de RAK, cea mai sigura regiune din Irak. Securitatea si politicile economice implementate de KRG (Kurdistan Regional Government) impreuna cu sectorul privat sunt factorii care au contribuit la dezvoltarea si progresul zonei. Autoritatile locale recunosc ca mai au de lucru in ceea ce priveste organizarea institutionala, dar ca procesul este pe drumul cel bun. Un exemplu al bunei organizari este faptul ca RAK a reusit sa absoarba fondurile puse la dispozitie de Banca Mondiala pana la mijlocul anului 2010, in timp ce Guvernul central de la Bagdad a cerut o prelungire a termenului.

Sistemul legislativ se imbogateste si modernizeaza in ritmul cerut de evolutia mediului de afaceri. Ministerul a redactat un Master Plan pentru perioada de pana in anul 2030, o conceptie integrata de dezvoltare bazata pe proiecte de urbanism si infrastructura. La aceste proiecte au acces toate companiile interesate. Modul de executare a primului proiect adjudecat constituie baza unei cooperari de durata intre companii si autoritatile locale. In plus, RAK constituie “poarta de intrare in Irak” a firmelor straine.

In urmatorii 5 ani, ministerul va pune un accent deosebit pe constructia drumurilor si podurilor. Se doreste finalizarea comunicatiilor (drumuri nationale) intre principalele localitati din RAK pentru a se trece apoi la constructia drumurilor expres si a autostrazilor.

Ministrul locuintelor si reconstructiei doreste sa viziteze Romania si va incerca sa se alature delegatiei care il va insoti pe Presedintele Irakului Jalal Talabani in vizita oficiala din Romania (planificata in septembrie 2011).

Partea romana a exprimat convingerea ca firmele romanesti care au adjudecat contracte in RAK le vor executa la un nivel calitativ superior, fapt ce va constitui cartea de vizita pentru urmatoarele proiecte.

4.      Intalnirea cu ministrul agriculturii si resurselor de apa JAMEEL S. HAIDER a debutat cu trecerea in revista a relatiilor bilaterale de traditie dintre Romania si Irak. Oficialul kurd a felicitat companiile romanesti prezente in RAK si a afirmat ca, dat fiind volumul mare de lucrari, orice companie straina este binevenita.

A inmanat, pentru mediatizare in mediul de afaceri romanesc, un CD cu proiectele ce tin de ministerul agriculturii si resurselor de apa din RAK, majoritatea baraje si de sisteme de irigatii. In functie de importanta strategica si de costul proiectelor, responsabilitatea aprobarii si finantarii tine de Guvernul central de la Bagdad sau de Guvernul Regiunii Kurdistan (KRG).

Proiectul hidroenergetic de la Taq-Taq este un proiect strategic la care compania romaneasca ROMSTRADE si-a exprimat dorinta sa participe. In prezent, procedura de licitatie este oprita de Guvernul de la Bagdad.

Din cauza fondurilor insuficiente, Ministerul Agriculturii si Resurselor de Apa doreste realizarea proiectelor hidroenergetice in regim de investitii. Investitorul strain va produce energie electrica pe care o va vinde autoritatilor kurde.

Oficialul kurd a salutat intentia companiei romanesti Hidroelectrica de a deschide o filiala in Erbil si a exprimat speranta unei colaborari stranse si de durata cu aceasta prestigioasa firma romaneasca.

Pentru impulsionarea cooperarii, ministrul a propus semnarea unui Memorandum de Intelegere cu ministerul omolog din Romania, dupa modelul Memorandumului semnat de RAK cu Georgia.

Strategia agricola a RAK se sprijina pe incurajarea micilor producatori si a fermelor private. Exista deja firme din Marea Britanie care importa produse bio din RAK pe baza unor contracte semnate direct cu producatorii.

In cadrul campaniei anti-coruptie, prin decizia Presedintelui RAK, a fost suspendata atribuirea si executia contractelor majore din RAK. Modul de atribuire a acestor contracte precum si o evaluare a stadiului lucrarilor sunt analizate de o comisie guvernamentala independenta. Reluarea activitatii este asteptata in prima jumatate a lunii iulie.

5.      Intalnirea cu ministrul municipalitatilor si turismului SAMIR ABDULLAH MUSTAFA a scos la iveala dorinta oficialului kurd de a infrati Erbilul cu un municipiu din Romania.

Ministrul a exprimat speranta ca firmele romanesti vor realiza proiecte la calitate europeana in RAK. A subliniat dorinta autoritatilor de a dezvolta turismul si, in acest sens, companiile romanesti sunt binevenite pentru realizarea proiectelor de infrastructura aferente,

Oficialul kurd a propus sa invite in RAK doua echipe a unor posturi TV romanesti, care sa realizeze emisiuni pentru a fi difuzate in Romania. In acest fel s-ar mediatiza oferta turistica precum si cea de afaceri a RAK. Mediatizarea ofertei turistice a Romaniei este, de asemenea, salutata cu toate ca modalitatea de obtinere a vizei de intrare in Romania este greoaie si indeparteaza atat turistii cat si oamenii de afaceri kurzi.

S-a discutat despre posibilitatea realizarii unor investitii kurde in domeniul hotelier din Romania, precum si a unor investitii romanesti in turismul din Kurdistan. Pentru lansarea relatiilor in domeniul turismului, un Memorandum de intelegere cu Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului din Romania este apreciat ca un pas important.

Ministrul a subliniat dorinta de a avea pe piata kurda companii romanesti solide, in conditiile in care relatiile romano-kurde pot fi sprijinite cu succes si de cei aprox 120 de absolventi kurzi ai facultatilor din Romania, care si-au manifestat dorinta de a se constitui intr-o asociatie de prietenie.