Sursa: adevar.tv

Situată în județul Bihor în regiunea sud-estică a Munților Pădurea Craiului și zona de vest a Munților Apuseni, Peștera Meziad se deschide la o altitudine de 435 m în versantul drept al Văii Peșterii, la 3,7 km amonte de confluența acesteia cu Valea Meziadului care, la rândul său, este afluent al Văii Roșia (bazinul Crișului Negru). Mai multe detalii pe agerpres

Captură foto: ConsiliulJudeteanBN / YouTube

Situată pe teritoriul comunei Mărișelu, satul Domnești, din județul Bistrița-Năsăud, Rezervația naturală ”Râpa cu păpuși” se întinde pe o suprafață de două hectare și reprezintă un perete aproape vertical (afloriment), format din concrețiuni grezoase de vârstă sarmațiană. Acestea sunt formate din nisipuri compacte, straturi de argile arnoase, gresii, marne și gresii concrecționare, cimentate cu carbonat de calciu, luând diferite mărimi și forme, de la sferice și eliptice, până la turtite sau neregulate asemănate cu păpuși rusești, dar și cu capete de animale, sau ciuperci.

Captură foto: ConsiliulJudeteanBN / YouTube

Concrețiunile ies în evidență din peretele de pământ și nisip, iar din cauza eroziunii solului, multe dintre acestea se desprind și se rostogolesc la baza peretelui lung de circa 50 m și înalt de circa 20 m. Grosimea succesiunii acestor forme enigmatice depășește 50 m.

Solul de la “Râpa cu păpuși” are culoare cenușiu-gălbuie, iar pietrele, sau păpușile, în număr de 46, sunt răspândite pe mici creste care duc spre partea superioara a dealului. Câteva dintre păpușile căzute și-au găsit locul în spații publice din Bistrița, iar altele au fost sustrase de persoane din localități apropiate, unele dintre ele fiind recuperate și reașezate la baza acesteia. Printre cele mai expresive formațiuni se numără “Soldatul” și “Femeia de piatră”care sunt păstrate la Muzeul Județean Bistrița-Năsăud.

Captură foto: ConsiliulJudeteanBN / YouTube

Rezervația a fost descoperită de cercetătorul Ioan Chintăuan, cel care a dat și denumirea zonei unde se află aceste curiozități ale naturii. Zona are o deosebită valoare științifică întrucât contribuie la descifrarea condițiilor în care au fost depuse sedimentele, evoluția fenomenelor de singeneză, diageneză și epigeneză. Locuri cu astfel de pietre, au mai fost descoperite în țara noastră, însă aceasta are un caracter special datorită concentrării tuturor acestor formațiuni într-o singură arie, pe malul drept al râului Șieu.

”Râpa cu păpuși”, declarată arie protejată de interes național, rămâne un important obiectiv turistic din Transilvania. Accesul spre această zonă se face prin Bistrița, pe DN 17, spre satul Domnești.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Marina Bădulescu)

Potrivit unui comunicat de presă remis luni, AGERPRES, un număr de 1.250 de fete vor participa, pe stadionul municipal din Bistrița, la o defilare de modă în cadrul căreia va fi expusă o colecție de 2.500 de zadii (catrințe, pânzături), din diverse zone ale țării.

“Zadia era folosită de fete și femei ca o piesă a portului tradițional, mai ales în sărbători, dar și la evenimentele semnificative din viața lor personală. Toate aceste creații au caracter de unicat, fiecare femeie adăugând un ornament, o floare sau o frunză, respectând totuși o grafie specifică zonei. Din păcate, în ultimii 25 de ani, această practică a dispărut, motiv pentru care încercăm să determinăm un interes special pentru zadie, manifestându-se similar cu interesul pentru ia reintrată în portul cotidian”, se arată în comunicat.

Evenimentul, denumit “Manifest. Zadia”, își propune să valorizeze estetic, într-un context urban, această colecție de zadii, alegând ca formă de reprezentare instalația-performance, “o modalitate de exprimare artistică a timpului nostru”, potrivit organizatorilor, ” prin care se urmărește un dialog autentic cu spectatorul secolului 21″.

Fondul muzical va fi asigurat de trupa de percuție SENZOR.

Manifestarea este organizată în colaborare cu Inspectorul Școlar Județean Bistrița-Năsăud și Fundația Culturală “Societatea de Concerte” Bistrița, sub patronajul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud.

AGERPRES/(AS—autor: Tina Țucui, editor: Diana Dumitru)

“Nimeni nu o să poată spune că nu a avut ce face la Festivalul Usturoiului în ținutul Contelui Dracula! Programul de zi al festivalului este pe măsura fiecăruia: copiii au activitățile lor, bărbații se iau la întrecere sâmbătă la un concurs în care trebuie să-și dovedească puterea, femeile se gătesc să fie cele mai faine, bucătarii își pot dovedi talentul la concursul culinar de duminică și toți au ce vedea pe scena festivalului. Iar Produs în Bistrița-Năsăud, Produs de Cluj și Produs în Bucovina vin cu cei mai mari meșteri populari și cei mai buni producători de produse tradiționale, bijuterii hand made și artizanat”, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES de către organizatori.

Vineri, Lupii Apoulonului din cetatea Alba Iulia vor arăta tuturor cu ce se ocupau strămoșii noștri dacii, și îi vor învăța pe doritori, indiferent de vârstă, cum să tragă cu arcul, să lucreze în ateliere de fierărie sau pielărie, să confecționeze armuri, să prelucreze lemnul și să bată monede. Seara se va încheia cu un spectacol de muzică folk.

Sâmbătă, va fi rândul bărbaților să își arate puterile în cadrul unui concurs care le va testa limitele, probele alese de către organizatori fiind: împlântatul țapinei, ridicarea țapinelor cu ambele brațe deasupra capului, zvârlitul bușteanului de cinci ori peste cap, tăiat lemnul cu fierăstrăul, căratul butoiului de bere și jocul femeii. Cei mai puternici vor fi premiați de către sponsori cu un motofierăstrău, un ciocan de despicat și o pereche de ghete cu bombeu metalic.

Pe scena Festivalului Usturoiului vor urca, sâmbătă, unii dintre cei mai apreciați artiști ai momentului: Adda, Jo, Randy și Uddi, animația fiind asigurată de MJ Mircea Zara.

În ultima zi de festival va fi rândul bucătarilor să își arate măiestria, în cadrul unui concurs culinar jurizat de chef Horia Șimon, care va căuta să premieze nu doar cele mai usturoiate bucate, ci și cele mai bine preparate și frumos prezentate. Pentru ultima seară, organizatorii au pregătit un spectacol folcloric cu Angela Rusu, Radu Cirodaș, Ionuț Langa și ansamblul profesionist “Porolissum” din Zalău.

Timp de trei zile, copiii vor avea un loc special în cadrul Festivalului Usturoiului, unde vor fi încurajați să se joace departe de gadgeturi, prin muzică, dans, învățând să coasă, să creeze ilustrate scrise de mână sau mici podoabe din mărgele. De asemenea, cei mici vor fi ajutați să confecționeze sperietori, să învețe să tragă cu praștia, dar și să facă fotografii.

Festivalul Usturoiului este organizat cu sprijinul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, al Centrului Județean pentru Cultură, al Bibliotecii Județene și al primăriei comunei Tiha Bârgăului.

AGERPRES (AS — autor: Tina Țucui, editor: Mihai Simionescu)

Despre ridicarea acestui sfânt lăcaș se arată și în pisania citată pe site-ul Arhiepiscopiei Râmnicului:

“Sfânta această și dumnezeiască mănăstire pomenește-se a fi zidită din temelie de Barbu banul Craiovescul carele aici și îngerescul cin al călugăririi mai pe urmă au luat…” (1683).

Din ctitoria Craioveștilor astăzi se mai păstrează bisericuța Bolniței (1520-1521). Având o impresionantă frescă interioară din tradiția paleologă târzie, când începeau să pătrundă în Balcani elemente artistice folosite de iconografii cretani, biserica este închinată “Schimbării la față”, arată aceeași sursă.

Mănăstirea Bistrița este situată în zona de la poalele munților Căpățânii, odinioară împădurită, pe malul drept al apei Bistriței, de unde își va fi primit denumirea de proveniență slavonă, “bîstro” însemnând “repede”, potrivit istoricului mănăstirii prezentat pe site-ul oficial.

Mănăstirea a fost construită de la început ca o cetățuie. Urmând exemplul domnitorului lor, marii boieri ai țării au înălțat propriile ctitorii, pe care s-au ostenit să le înzestreze cu odoarele de cult necesare, pentru a avea la îndemână adăposturi pentru vremurile grele, pe lângă rostul acestor lăcașe de a ridica rugăciune pentru sufletul ctitorilor.

Frații Craiovești, jupanii Barbu, Pârvu, Danciu, Radu, au întărit mai multe mănăstiri. Pe lângă Bistrița, a cărei zidire începea pe la 1488, în imediata vecinătate a unei biserici mai vechi, închinate Sfântului Mare Mucenic Procopie, tot lor li se atribuie și ctitoriile de la Sadova, Topolnița (refacerea din 1450), Jitianu, Bucovățul vechi, Gura Motrului.

Craioveștii au donat moșii și mănăstirilor Tismana și Cozia, sate sau venit anual mănăstirilor athonite Xenophonton, Sf. Pantelimon, Sf. Pavel, și au ajutat la zidirea Mănăstirii Kru?edol din Serbia și a basilicii San Giorgio dei Greci din Veneția.

În 1497, boierii Craiovești au adus la Bistrița moaștele Sfântului Grigorie Decapolitul.

Dintre cei patru frați, Barbu s-a călugărit la Mănăstirea Bistrița, iar sora lor, Mușa, s-a retras ca monahia Magdalena, la Corbii de Piatră.

Cu zestrea de odoare liturgice, moșii, venituri din vămi sau scutiri, cu importanta bibliotecă pe care o deținea în secolul al XVI-lea, având aproape optzeci de manuscrise ale unor texte esențiale pentru spiritualitatea ortodoxă, Mănăstirea Craioveștilor de la Bistrița a însemnat pentru Țara Românească tot atât de mult ca Neamțul pentru Moldova, potrivit istoricului așezământului.

În 1510, mănăstirea a fost reconstruită, fiind grav avariată de o incursiune armată a lui Mihnea Vodă cel Rău.

În secolul al XVII-lea, Mănăstirea Bistrița a avut un rol important în evenimentele politice și culturale ale țării, adăpostind, în 1600, oastea lui Mihai Viteazul. În 1610 este găzduit aici ca înalt oaspete mitropolitul Matei al Mirelor (1550-1624), primul cronicar care menționează Bistrița.

În a doua jumătate a secolului al XVII-lea, Mănăstirea Bistrița este înzestrată cu racla de argint aurit pentru sfintele moaște (1656), donație a voievodului Constantin Șerban (1654-1658) și a Domniței Bălașa.

Domnitorul Constantin Brâncoveanu a dăruit mănăstirii, în 1683, un policandru ornat cu ouă de struț, lucrat la Viena, mai multe obiecte de cult, cărți liturgice și clopotul mare care cântărește 800 kg. Tot acum a fost reparat întreg complexul monahal, așezământ zugrăvit în 1820 de banul Grigore Brâncoveanul.

La sfârșitul secolului al XVII-lea și începutul celui de-al XVIII-lea se poate vorbi despre “marea lavră bistrițeană”, mărturie fiind cele patru schituri: Peștera, Peri, Păpușa și Patruzeci de Izvoare (Supiatră), mănăstirea cunoscând o nouă perioadă de progres, atât spiritual, cât și economic, arată sursa citată.

Așezământul de la Bistrița a fost restaurat timp de 10 ani, începând cu 1846, în timpul domnitorului Gheorghe Bibescu și terminând la 15 august 1855, în timpul domnitorului Știrbei Vodă, când a fost sfințită biserica mare închinată praznicului Adormirii Maicii Domnului.

Pictura noii biserici, construită în stil neogotic, a fost executată de Gheorghe Tattarescu în 1850.

În 24 mai 1948, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis ca Mănăstirea Bistrița să se transforme în mănăstire de monahii cu hramul “Adormirea Maicii Domnului” (anterior acestei decizii obștea monahală era constituită din călugări). În 1959, mănăstirea a fost desființată prin decretul 410/1959.

Clădirile mănăstirii au găzduit Grupul Școlar nr.14 — Bistrița, care a funcționat aici până în 1982. Din 1984, clădirile au trecut iarăși sub administrarea Episcopiei Râmnicului. În 1986 au fost deschise lucrările șantierului de restaurare sub coordonarea arhimandritului Veniamin Micle.

În 1984 se începe la Bistrița un amplu proces de revigorare a vieții monahale sub îndrumarea episcopului Râmnicului Gherasim (1984-2014), organizându-se un centru de conservare și restaurare a bunurilor de patrimoniu: icoane și cărți. Din 2003 s-a deschis în incinta Mănăstirii Bistrița și un Muzeu al tiparului și cărții bisericești vâlcene.

Mănăstirea are posibilități de cazare foarte bune, potrivit prezentării făcute de Arhiepiscopia Râmnicului.

AGERPRES / (Documentare — Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea)

Sangeorz-Bai Spa Complex
Photo credit: (c) Tina TUCUI / AGERPRES ARCHIVE

In the meantime, the absence of substantial investment in the tourist accommodation infrastructure has led to a decrease in the number of tourists at Sangeorz from one year to the other. Yet the Baile Figa spa, opened on a European investment four years ago near the town of Beclean, 40 km away from the county capital, has caught up with it.

* The town of Sangeorz-Bai became a spa town in the 17th century. It possesses sparkling mineral water springs rich in chloride, sodium, calcium and magnesium, as well as mineral mud and mofette.

The Sangeorz-Bai mineral water is said to rival in properties the springs of Vichy (France) and Karlovy Vary (the Czech Republic), and it is in high demand for treating digestive tract diseases, hepato-biliary diseases, nutritional and metabolic diseases, as well as rheumatic diseases. The spa is equipped with electrotherapy and hydrotherapy installations for inhalations, warm mineral mud wraps, paraffin wraps, medical gymnastics and fitness halls.

Sangeorz-Bai’s fame as a holiday destination is proved by the existence of two local hotels of 900 places and 600 places, respectively. Only some decades ago, they would be full to capacity and they were the picture postcard examples for the tourists that would come here for treatment or relaxation.

Besides the two hotels, guesthouses and villas have also been built, but the number of tourists here has plummeted so much that in wintertime the two big hotels either barely operate or place their employees on short work.

The town’s mayor, Roland Venig, says the number of tourists barely stays below 5,000 a year, most of whom are pensioners coming on treatment tickets and students spending their summer holiday at the Sangeorz-Bai camp, the only operational camp in the entire county. That is why the local administration barely collects anything of the accommodation taxes, because pensioners and students are exempt from such tax.

The Sangeorz-Bai Mayoralty has nevertheless got European funds to rehabilitate the town’s support infrastructure for the development and improvement of tourist activities under a project jointly conducted with the town of Turda, Cluj County, that was completed in 2012. Ten streets leading to the town’s landmarks were modernised, along with the alleys in the spa’s park and related parking lots and street furniture, while water supply and sewage works as well as public lighting were improved.

* Whereas the current owners of the hotels at Sangeorz-Bai have no intention of investing the necessary amounts in restarting health tourism there, at Figa, administratively belonging to the town of Beclean, a spa resort came into existence that manages to attract 25 times more tourists than Sangeorz-Bai does. The Figa spa resort was established under a regional infrastructure project for economic and social cohesion, the PHARE 2004-2006 programme, alongside the spa resorts of Baile Cojocna and Ocna Dej of Cluj County. The overall objective of the project was improving regional infrastructure for economic growth by establishing a favourable framework that would attract local and foreign investors.



Opening of Figa spa resort
Photo credit: (c) Tina TUCUI / AGERPRES ARCHIVE

The Figa investment, five km away from the town of Beclean, opened in June 2010. The design of Baile Figa cost nearly 1.9 million euros, one million euros of which were European funds, and the construction works comprised sport fields, therapy centres, camping lots, saltwater and freshwater swimming pools, a mud pool, an indoor swimming pool, playgrounds for children, access ways and pedestrian alleys. The tourist potential of the spa includes therapeutic water springs rich in chlorine and sodium and saltwater mud, which is particularly efficient in treating peripheral nervous system disorders, diseases of the locomotor apparatus and female genitalia.

In the autumn of 2010, preparations started for the construction of a small aqualand with three water toboggans, a project that qualified for 500,000 euros in European funds and that was completed in two years’ time. When the summer season 2011 started, the spa added a new saltwater lake to its offerings, which maximum depth is four metres, and a leisure ground called the Lazy River, a place where tourists can relax on floats.

Photo credit: (c) Tina TUCUI / AGERPRES ARCHIVE

Tourists coming to Baile Figa this year will be met with new surprises. Beclean Mayor Nicolae Moldovan says a new 500-sq.m. lake has been created, salinity of the existing saltwater swimming pools has been increased, the beach area has been extended by 500 chaise-longues to the previously existing 1,500, new rest rooms have been created and more shower stalls.

Moreover, tourist accommodation is said to no longer be a problem. While in the beginning, the only accommodation facilities were the hotels and guesthouses of Beclean, four years later now cabins, guesthouses and a camping lot have sprung up, all private investments.

Some 1,000 accommodation places are thus secured, says Mayor Moldovan, adding that still the number of people arriving at Baile Figa, both local and tourists, is 130,000 a year.

Photo credit: (c) Tina TUCUI / AGERPRES ARCHIVE

Close to the Baile Figa spa complex covering 15 hectares, a 3,000-year-old abandoned salt mine has been discovered. The area is located in a depression crossed by the Paraul Sarat stream, on which banks many traces of decommissioned salt mining settlements were found. Diggings have unearthed special wood implements used for mining salt, stone mining hammers, wood fences and structures and a well in the entrance area of the salt mine flanked by overlapping massive beams, most likely dating back to the second period of the Iron Age. The local archaeological site is currently considered to be the oldest and most important saliferous site in South-Eastern Europe, and efforts are being made to capitalise on it, including for tourist purposes. AGERPRES

Photo credit: (c) Leontin CUPAR/ AGERPRES ARCHIVE

It is Romania’s second largest national park and in administrative terms, it stretches across the Bistrita-Nasaud and Maramures counties. It is also one of Romania’s three biosphere reserves, alongside the Retezat National Park and the Danube Delta.

The Rodna Mountains National Park is located in the north of the Eastern Carpathians, incorporating just a part of the Rodna Mts. chain. It covers more than 47,000 hectares, with 80 percent of the area lying in the Bistrita-Nasaud County. The only settlement inside the national park is the Valea Vinului (Wine Valley) village of the Bistrita commune of Rodna, plus seven hectares of the built-up area of the Borsa town — Maramures County.

The national park was established in 1932 through the Order of the Council of Ministers No. 1949/1932, reconfirmed by Law No. 5/2000, and is considered a protected area of national and international interest, classified in IUCN category II: National Park — biosphere reserve.

The Rodna Mountains have always attracted researchers concerned about the protection of nature, flora and wildlife. Thus, in 1932, 183 hectares of dwarf vegetation alpine strip in the area of the Pietrosu Mare Peak (2,303 m high) were declared scientific reserve, the first of its kind in Romania. The importance of the area, as well as its beauty were the driving force for the subsequent expansion of the surface to 3,300 hectares.

There are currently four scientific reserves within the boundaries of the Rodna Mountains National Park (Pietrosu Mare — 3,547.6 hectares; Piatra Rea — 291 hectares; Corongis — 614.9 hectares; and Bila-Lala — 1,318.2 hectares), completed by six natural reserves: the Cave and Iza’s Blue intermittent spring (100 hectares), Izvoarele Mihaiesei (61 hectares), the Valea Cormaia reserve (50 hectares), the Daffodil Meadow in the Saca Massif (7.8 hectares), the Cobasel Cave (one hectare) and the nature reserve Izvorul Batrana (0.5 hectares).



The Horses’ Waterfall, of glacial origin, located in Rodna Mountains, near to the Borsa Complex Resort, has a total height of 100 m
Photo credit: (c) Bogdan BARBULESCU/ AGERPRES ARCHIVE

A landmark in the evolution of the protected area in the Rodna Mountains is considered to be the award of the most important status, that of biosphere reserve, to a surface of 3,300 hectares, declared as such in 1979 in Paris, by the United Nations Educational, Scientific and Cultural Organization — “Man and the Biosphere Programme (MAB).

In 2007 the park was designated a NATURA 2000 site (SCI — Site of Community Importance, and SPA — Special Protected Area) on a surface of 47,975 hectares which includes both the 47,177 hectares of the national park and the 1,576 hectare ice cauldron Gagi, in the east.

Over 2,300 hectares of the Rodna Mountains National Park represent a strictly protected area due to stretches of high scientific importance which include pristine areas with extremely sparse human intervention. Except for research, education and ecotourism, all human activities, including those related to the exploitation of natural resources are prohibited here.

A specific feature of the Rodna Mountains landscape are the lakes which, by genesis, fall into the category of glacial lakes formed in the valleys of former Quaternary glaciers. Some of the major glacial lakes in the Rodna Mountains are Lala Mare, Lala Mica, Iezer, the Buhaescu, Repedea, Negoiescu and Stiol chain of lakes. Caves are also richly represented here, with researchers mentioning about 80 caves and sinkholes, the most notable of which are the Cobasel Cave (570 meters long); Grota Zanelor /the Fairies Grotto (4,269 meters), Baia lui Schneider/Schneider’s mine (791 meters), Iza’s Blue Spring Cave (2,500 meters). The Tausoare Cave which, with its 20 kilometres is the longest in the Eastern Carpathians, also stretches in the vicinity of the national park.

The flora of the Rodna Mountains National Park has attracted researchers from the country and abroad ever since the end of the eighteenth century. This is home to rare species protected by law and glacial relicts. Alone the erudite botanist Florian Porcius, who lent his name to the secondary school in the Rodna commune, has identified over 800 mountain flower species on the Transylvanian slope of the Rodna Mountains. Among the species that can be seen in this national park are the alpine willow, the bicolor willow, the edelweiss, the mountain peony, the spotted gentian, the willow gentian, the angelica, the red vanilla orchid, or the yew.

This is also where Juncus castaneus, or the chestnut rush — an aquatic herbaceous swamp plant, to be also be found in Alaska or Greenland — grows. Of a particular beauty are the forests of the national park, covering almost 28,000 hectares and consisting of beech, spruce and fir trees, while at altitudes above 1,600 meters, the juniper shrubberies creep towards the loftier areas of the massif.

The biggest attraction for the tourists coming to the Rodna Mountains National Park in May is the daffodil meadow on the Saca Mountain. Spanning 7.8 hectares, this natural reserve lies at an altitude of 1,600 meters and access to the area from Valea Vinlului is possible via two routes that can be covered in about three hours.

The daffodil meadow in the Saca massif lies at a higher altitude than any other reserve of its kind in the country; other plants to be found here are the endemic Lychnis nivalis — or the ‘Multicolored candle’ in the local idiom, Heracleum carpaticum — called by the locals the ‘Earth cross’, and other rare species.

Thanks to the ecosystem diversity, the park boasts a varied fauna too. The “Monograph of the Rodna Mountains National Park” published in 2011 by the park’s administration states that about 3,000 species of animals live here, many of the invertebrate groups being still unexplored. The rivers are rich in trout, grayling and minnow; soaking the sun up the mountain are lizards (relict species), while the agile chamois, stags or marmots are a quite frequent sight. The forests of the park accommodate boars, wolves and bears, martens and lynxes, while large-size species like the birch rooster, the mountain rooster or the golden eagle are representative of the winged creatures’ category. Hunting and fishing are prohibited in the Rodna Mountains National Park with a view to protecting the fish and wildlife resources. AGERPRES