Începând din această săptămână, Muzeul Casa Filipescu Cesianu, parte a Muzeului Municipiului București, va fi deschis pentru public și se va putea vizita, GRATUIT, de miercuri până duminică, în intervalul orar 10:00 – 18:00.

Calea Victoriei din București, loc de promenadă al capitalei, ne invită să redescoperim o bijuterie arhitecturală, un monument istoric plin de povești: Casa Filipescu Cesianu, reședința avocatului Constantin Cesianu.

Situată în apropiere de Piața Victoriei, la intersecția dintre Calea Victoriei și strada Sevastopol, Casa Filipescu-Cesianu, reprezintă amenajarea unei reședințe mai vechi, din perioada anilor 1846-1850 și este una dintre puținele reședințe aristocratice ale Bucureștilor din la Belle Epoque, rămasă fidelă proiectului inițial.

Pentru o bună perioadă de timp, după 1990, Casa Filipescu-Cesianu a fost depozitul de patrimoniu al Muzeului Municipiului București.

În curînd, Muzeul Municipiului București va organiza aici o expoziție cu caracter de durată având ca tematică istoria familiei, a copilăriei și a vieții intime în Bucureștiul ultimilor 300 de ani.

În prezent, expoziția de fotografii și documente “București: un portret NOVECENTO, povestea unui secol din 555 de aniversări”, este gazduită de spațiul noului muzeu.

“Orașul trăiește prin mai multe suflete. Avem un oraș care se prezintă, un oraș cu mesaj, ale cărui detalii se modifică aproape cu fiecare generație. Orașul comunică prin glasul tuturor vârstelor, având astfel mai multe voci sincronizate cu atitudini, fapte, proiecții de viitor.” dr. Adrian Majuru.

Sursa: agentia de carte

La spectacolul regizat de Mihai Lungeanu au participat angajații teatrului din echipa tehnică, secretariatul literar și din celelalte departamente, fiecare purtând câte un costum de epocă.

“Pentru o seară, adică astăzi, am luat noi, cei din spatele actorilor, cei din spatele spectacolului, locul actorilor încercând să purtăm un costum frumos, încercând să-i invităm pe trecători să ne cunoască și pe noi. Sigur că toți cei care lucrează într-un teatru, după mine, sunt puțin artiști. Astăzi seară noi suntem cei dintâi și, firește, la ora șase, actorii vor fi aceia care vor cere aplauzele binemeritate de la public”, a declarat pentru AGERPRES, managerul Teatrului Nottara, Marinela Țepuș.

Ea a precizat că ediția din acest an a festivalului va avea “ingrediente cât cuprinde”, de la spectacole la lansări de carte, de la colocvii și spectacole de lectură la evenimente stradale.

“În acest festival vom avea de toate, ingrediente cât cuprinde. Crize — adică Criza limbajului, comedii — adică Bulevardul Comediei, lansări de carte, colocvii, spectacole lectură și evenimente stradale — un spectacol într-un autobuz englezesc, un spectacol în stradă cu noi cei din spatele luminilor și al scenei, făcând pe actorii, așa cum ne pricepem. Noi încercăm să atragem lumea la teatru prin orice mijloc artistic”, a mai spus Marinela Țepuș.

Seara a continuat cu vernisajul expoziției de fotografie de teatru a artiștilor fotografi Maria Ștefănescu și Sorin Radu. Evenimentul a avut loc în foaierul sălii “Horia Lovinescu” și cuprinde 30 de lucrări cu momente din spectacolele din ediția 2014 a festivalului și din producțiile noi din stagiunea trecută a teatrului gazdă. Expoziția rămâne deschisă pe toată durata festivalului.

La ora 18,00 a început spectacolul “O călătorie” după opera lui Constantin Abăluță, producție a Teatrului Nottara. Primele 15 minute au fost jucate pe scena sălii “George Constantin”, după care publicul a fost invitat într-un autobuz englezesc cu etaj, unde a continuat spectacolul. Autobuzul a plecat, cu actori și spectatori, pe traseul Piața Victoriei — Bulevardul Aviatorilor — Televiziunea Română — Bulevardul Kiseleff — Piața Victoriei și s-a oprit la Journey Pub, loc în care s-au jucat, într-o atmosferă specială, ultimele 15 minute.

La sala “Horia Lovinescu” spectatorii au putut vedea spectacolul “Portugalia” de Zoltan Egressy, direcția de scenă Victor Ioan Frunză, producție a Teatrului Nottara, iar de la ora 21,00, la Teatrul Odeon, s-a jucat “Dezorient express”, de Andrea Gavriliu, producție a Teatrului Clasic Ion Slavici din Arad.

Festivalul “Fest(in) pe Bulevard!” continuă până pe 17 octombrie, la Teatrul Nottara, Teatrul Odeon și Teatrul Țăndărică, publicul având posibilitatea să vadă 21 de spectacole din patru țări.

Duminică vor fi prezentate spectacolele “The History Boys. Povești cu parfum de liceu” de Alan Bennett, producție a Teatrului Excelsior, la Sala Horia Lovinescu, de la ora 18,00, “În trafic” de Alina Nelega, producție a Teatrului Național din Târgu Mureș, la Sala George Constantin, de la ora 21,00, și “Cheia” de Andras Forgach, producție a Teatrului Regina Maria din Oradea, la Teatrul Odeon, de la ora 18,00.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Cristian Anghelache)

Potrivit unui comunicat al organizatorilor remis vineri AGERPRES, vioara lui Enescu va răsuna în liceele bucureștene, în încercarea de a le oferi celor tineri o mostră de muzică de cea mai bună calitate și pentru a le trezi dorința de a o asculta apoi și în sala de concert.

“Violonistul Gabriel Croitoru și pianistul Horia Mihail vor fi protagoniștii acestei noi aventuri muzicale menită să valorifice moștenirea marelui compozitor care, la vremea sa, a cântat în școli, pe front, în spitale încercând să aducă prin muzică alinare, dar și să convingă cât mai mulți oameni de frumusețea muzicii clasice. Oriunde se ducea, Enescu lăsa impresii de neuitat mai ales în mintea și sufletelor oamenilor simpli și copiilor, care încă nu se întâlniseră cu o astfel de muzică”, se arată în documentul citat.

Violonistul Gabriel Croitoru și-a propus în turneele sale, așa cum a făcut și marele compozitor român, să ajungă în cât mai multe localități din România.

Elevii vor avea ocazia să asculte piese de largă popularitate din literatura pentru vioară și pian precum Elgar — Salut d’amour; Provost — Souvenir de Vienne; Kreisler — Tambourin chinois; Sarasate — Zapateado; Kreisler — Caprice viennois; Enescu — Lăutarul; Kreisler — Liebesleid; Kreisler — Liebesfreud; Kreisler — Mic marș vienez.

Proiectul este finanțat prin Programul “Ești București” de Centrul de Proiecte Culturale al Muncipiului București — ARCUB, Primăria Municipiului București, și este organizat de Fundația Culturală Marconi, în parteneriat cu Muzeul Național “George Enescu” și liceele gazdă.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Cristian Anghelache)

Exponatele sale de valoare sunt prezentate publicului într-un mod învechit, cu mobilier demodat și în încăperi cu pereții îngălbeniți.

Aproape 45.000 de vizitatori trec anual pragul muzeului, majoritatea tineri care vin pentru simpla vizitare a muzeului, dar și pentru programele educaționale, ce se desfășoară în cadrul instituției muzeale, însă autoritățile nu au găsit resurse financiare suficiente ca să îmbunătățească imaginea acestui colț de istorie și știință.

“Din păcate, din momentul finalizării actualului muzeu (1990) nu a mai existat un moment zero al refacerii întregii clădiri atât ca infrastructură, cât și ca mobilier sau modalitate de prezentare a exponatelor. Investițiile s-au făcut parțial — de exemplu s-a refăcut instalația electrică, s-au văruit două-trei săli, s-a înlocuit 10% din țigla acoperișului, etc. — reușind astfel să ne menținem pe linia de plutire. Mobilierul demodat nu afectează direct starea exponatelor, dar indirect împreună cu modalitatea învechită de expunere scade valoare expozițională a eșantioanelor din colecțiile MNG”, a declarat pentru AGERPRES dr. Rodica Tiță, coordonatorul muzeului.

Reprezentanta acestei clădiri de patrimoniu, aflată în administrarea Institutului Geologic al României, crede că “este necesar un proiect major în care să fie cuprinse investiții atât în infrastrucura muzeului, cât și în refacerea modului de expunere a eșantioanelor”, crescând în acest fel interactivitatea în cadrul instituției culturale.

“Se așteaptă o inițiativă la nivel înalt, guvernamental”, a admis Rodica Tiță.

MNG este un muzeu relativ complet al științelor geonomice și a fost conceput de către prof. Marcian Bleahu ca o plimbare printr-un manual de geologie, fiind unicul muzeu de acest gen din România. Muzeul are aproape 70.000 de obiecte în colecțiile sale, a precizat Rodica Tiță.

În Muzeul Național de Geologie, vizitatorul, dar și specialistul, sunt invitați să descopere toate ramurile științelor geonomice, de la formarea planetelor, a mineralelor, a zăcămintelor de minerale utile, până la evoluția vieții pe Pământ.

 Clădirea adăpostește, în cele 22 de săli special amenajate pentru vizitare, 14 expoziții de bază în care sunt prezentate eșantioane reprezentative pentru toate ramurile științelor geologice, exponatele sale putând exemplifica domeniile respective: mineralogie, petrografie și zăcămintele minerale, reprezentate în colecțiile științifice prin circa 45.000 de eșantioane, dintre care 6.000 au fost selectate pentru sălile de expunere deschise publicului, paleozoologie și paleobotanică, cu circa 25.000 de eșantioane în colecțiile științifice, dintre care 1.730 au fost expuse în muzeu, atât în sălile de sistematică, cât și în cele de geologie istorică, geologie stratigrafică și geologia României.

În ceea ce privește exponatele de mare valoare, care au fost deja clasate sau se află în curs de clasare (conform Legii patrimoniului național mobil, nr. 182/2000) în categoria Tezaur din cadrul Patrimoniului Național Mobil, oficialul muzeului a menționat că acestea ar fi mineralele descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul României, o parte din eșantioane reprezentând “flori de mină”, altele, minerale rare din România și din lume, ca și cele câteva sute de specii paleontologice (holotipi) descrise pentru prima dată în lume pe teritoriul țării noastre.

Colecțiile Muzeului Național de Geologie dețin atât exemplare ale celor mai vechi roci (1,9 miliarde de ani) sau purtând cele mai vechi urme de viață (600 milioane de ani) din subsolul țării, cât și cea mai completă colecție de roci și fosile din România.

Referitor la proiectele educaționale, acestea sunt atât proiecte adaptate programelor școlare, cât și proiecte cerute în mod deosebit de către vizitatori. Un proiect deosebit îl reprezintă crearea unui centru de pregătire a participanților la Olimpiada Internațională de Științele Naturii. Cercetătorii din cadrul muzeului sunt implicați și în proiecte de cercetare, care în majoritatea lor sunt în consorții de cercetare împreună cu alte instituții din țară și din străinătate.

Cercetătorii din cadrul muzeului participă la mai multe proiecte și programe interne și internaționale. Unul dintre acestea este proiectul ERCIP (“European River Corridor Improvement Plans”), finanțat din Fonduri Structurale, prin Programul INTERREG IVC, ce durează trei ani și care a început în ianuarie 2012. Este, practic, un proiect privind hidrogeologia regiunii, cu referire specială la apele termominerale din zonă, realizându-se un studiu de inundabilitate, precum și documentarea și fundamentarea unei noi colecții de fosile de la Muzeul de Istorie Carsium.

De asemenea, un alt proiect important la care participă cercetători ai MNG este “GeoSEE Innovative uses of low-temperature geothermal resources in South East Europe”, finanțat din fonduri structurale prin “South East Europe Programme”.

AGERPRES/(AS—autor: Mihaela Tudorache, editor: Cristian Anghelache)

Într-un spațiu de aproximativ 550 de metri pătrați, amenajat de voluntarii Asociației Team Work, vizitatorii Grădinii Botanice se pot relaxa citind o carte sau participând la o serie de workshop-uri propuse de organizatori.

“Este cel mai nou sector din Grădina Botanică București. Este un spațiu care a fost amenajat împreună cu aproximativ 50 de voluntari pe parcursul a trei luni.

Am venit în fiecare week-end și am lucrat, am curățat spațiul, am instalat bănci și am adus cărți. Este un loc care are aproximativ 500-550 de metri pătrați, sunt opt seturi de bănci care pot fi folosite de vizitatori oricând. Sâmbătă și duminică organizăm câteva activități recreative, educative, cu vizitatorii Grădinii Botanice și, pe viitor, vom lăsa acest spațiu strict pentru lectură și pentru studiu dar, periodic, vom organiza diverse workshop-uri și activități”, a declarat Anca Anton, managerul proiectului din partea Asociației Team Work, pentru AGERPRES.

Spațiul, în care au fost aduse pentru început aproximativ 150 de cărți, “în marea lor majoritate volume de beletristică”, va fi disponibil zilnic pentru vizitatori, au afirmat organizatorii, precizând că în curând spațiul va fi îmbogățit și cu o “bibliotecă în aer liber” în care vor fi aduse până la 2.000 de cărți, de toate genurile.

“Momentan avem aproximativ 150 de cărți. Avem relativ puține dar acestea ajung pentru cei care vor veni în această perioadă. Planificăm în următoarele luni să adăugăm ‘Grădinii din Cărți’ o bibliotecă în aer liber. Avem deja un spațiu dedicat pe care l-am pregătit și în următoarele luni va fi o bibliotecă în aer liber în care vom aduce între 1.000 și 2.000 de cărți, care sunt pregătite dar așteaptă structura, și atunci accesul va fi la o paletă mult mai largă”, a precizat Anca Anton.

Spațiul amenajat în Grădina Botanică este dedicat lecturii și studiului dar vizitatorii pot să-l folosească cum doresc “cu mențiunea că trebuie să respecte liniștea și starea de bine a celorlalți”.

Pentru cei care vor merge la “Grădina din Cărți” există și unele restricții, atenționează organizatorii, vizitatorii trebuind să știe că în acel spațiu nu se fumează, nu se poate face picnic, și, totodată, nu este un loc de joacă pentru copiii, aceștia fiind îndemnați să ia o carte și să citească.

La “Grădina din Cărți” sunt așteptați și elevii sau studenții care doresc să învețe sau care au nevoie să-și facă lucrări de diplomă sau de masterat.

“În timpul verii, spațiul este destinat mai puțin studiului dar considerăm că după începerea cursurilor în școli și facultăți elevii și studenții vor aprecia din ce în ce mai mult acest loc”, a mai spus managerul proiectului.

Printre activitățile pregătite pentru acest week-end, organizatorii au gândit patru workshop-uri. Primul dintre ele este cel de desen la care participanții primesc o planșă cu schița botanică a plantei Narcisus poeticus, cunoscută drept narcisa de grădină sau narcisa românească, pe care o pot reproduce în creion sau în culori acrilice.

Un alt atelier este cel de reciclare creativă. Organizatorii s-au pregătit cu mai multe PET-uri, participanții fiind îndemnați să le decupeze după care, împreună cu voluntarii, să le coasă și să realizeze o perdea. La final aceasta va fi instalată într-o zonă însorită unde va putea fi admirată de toți cei care vor trece prin zonă.

Cel de-al treilea atelier se recomandă a fi mai mult o zonă de recreere în care vizitatorilor le sunt puse la dispoziție mai multe jocuri, pentru a se putea relaxa și altfel decât prin citit.

Ultimul atelier propus de organizatori este cel de implicare comunitară. “Este frumos să facem proiecte dar este și mai frumos când aceste idei vin din comunitate și în cadrul acestui atelier îi ajutăm pe cei care au idei să le configureze într-un proiect comunitar. Ne-ar plăcea să vedem cât mai multe idei venind dinspre comunitate. Noi ne propunem ca dacă o idee este foarte interesantă și relevantă pentru comunitate să fie noul proiect Team Workd pentru 2016”, a explicat Anca Anton.

Pentru tineri și nu numai, Asociația Team Work a pregătit și un concurs de fotografie. Participanții sunt îndemnați să își facă un selfie cu o carte în ‘Grădina din Cărți’ pe care să îl posteze pe site-ul de socializare facebook cu tag-ul #GradinaDinCarti. Concursul se va desfășura în perioada 25-29 iulie, anunțarea rezultatelor având loc pe 30 iulie. Câștigătorii vor primi unul dintre cele cinci stickere de perete reprezentând un arbore cu spații pentru fotografii.

În acest week-end, “Grădina din Cărți” este deschisă pentru vizitatori sâmbătă, până la ora 21,00, și duminică între orele 10,00-16,00. Nu există o taxă de intrare în acest spațiu, participanții fiind nevoiți să plătească doar biletul de intrare în Grădina Botanică.

“Grădina din Cărți” este un proiect derulat de Asociația Team Work în parteneriat cu Grădina Botanică “Dimitrie Brândză” a Universității din București. Proiectul este finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România prin Programul Spații Verzi, componenta Spații Verzi Urbane, precum și prin contribuții ale comunității bucureștene sub forma donațiilor directe în Grădina Botanică sau pe BursaBinelui.ro. Grădina din Cărți este cel de-al treilea spațiu amenajat de Asociația Team Work pe parcursul parteneriatului început în 2006 cu Grădina Botanică București.

AGERPRES/(AS-autor: Petronius Craiu; editor: Adrian Drăguț)

La 151 de ani de la înființarea Universității din București și după un an în care au fost efectuate lucrări de renovare, modernizare și reorganizare, Muzeul UB a fost redeschis în clădirea Facultății de Drept, la ceremonie fiind prezenți ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, fostul președinte Emil Constantinescu, care a deținut funcția de rector al UB în perioada 1992 — 1996, precum și actualul rector Mircea Dumitru.

“Un proiect interesant, pe care a trebuit să îl adaptăm continuu unui spațiu expozițional destul de restrâns, dar care, credem noi, arată o față luminoasă, strălucitoare, un dinamism pe care Universitatea din București îl cunoaște, mai ales în ultimii 20 — 25 de ani”, a afirmat, la ceremonie, Mircea Dumitru.

Ministrul Sorin Cîmpeanu a subliniat că “existența acestui muzeu reprezintă un moment de bucurie și reușită pentru întreg învățământul superior românesc, care se găsește între tradiție și modernitate”.

“Documentele despre care am înțeles că vor fi expuse reprezintă o referință nu numai pentru Universitatea București, în primul rând pentru Universitatea București desigur, dar și pentru întregul învățământ românesc, și acesta este într-adevăr un moment de bucurie”, a spus Cîmpeanu.

Fostul președinte Emil Constantinescu și-a amintit, în cadrul ceremoniei, că primul drum pe care l-a făcut în clădirea Facultății de Drept a fost la muzeu, pe care l-a găsit “închis” și “prăfuit”.

“În ’90, când eram prorector, primul drum pe care l-am făcut în această clădire a fost la muzeu, care era închis, era prăfuit, și îmi amintesc că am luat atunci de aici portretul fondatorului primei forme a universității, l-am pus în biroul rectorului, alături de portretul lui Alexandru Ioan Cuza, cel care a ctitorit noua universitate, și apoi am convins o persoană să preia acest muzeu și așa mi-a venit ideea să aniversăm 300 de ani de la prima formă a universității”, a povestit Emil Constantinescu.

Conf. univ. dr. Florentina Nițu, prodecan al Facultății de Istorie din cadrul Universității București, cea care s-a ocupat de proiectul de renovare, modernizare și reorganizare, a declarat că muzeul “este o carte de vizită a istoricului, a trecutului, a prezentului și viitorului UB”.

Întreg proiectul aduce în atenția vizitatorilor exponate deosebit de importante din punct de vedere istoric. Momentul fondator este marcat prin decretele lui Alexandru Ioan Cuza cu privire la înființarea Universității din București, precum și la confirmarea primului rector al Universității și a decanilor celor trei facultăți.

Printre piesele valoroase ale muzeului se numără piatra fundamentală a vechii clădiri a Universității, așezată la fundația edificiului pe data de 10 octombrie 1857, precum și acvila de pe frontonul vechii clădiri (fronton realizat Karl Storck și distrus în timpul bombardamentelor aeriene anglo-americane din aprilie 1944), primul drapel al Universității sau o machetă a instituției așa cum arăta ea la început.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Andreea Rotaru)

Pe tot parcursul zilei, bicicliștii vor fi în centrul atenției. Între orele 10.00 și 22.00, participanții la eveniment vor putea învăța cum se repară o bicicletă, cum ar putea confecționa obiecte din produse reciclabile, copiii își vor testa abilitățile de a conduce o bicicletă, dar nu vor lipsi nici filmele, conferințele sau gustările delicioase.

În cadrul evenimentului, BițaColor, primul atelier de vopsit biciclete din București, va oferi sfaturi practice pentru repararea bicicletelor. Remesh prezintă un stând cu produse reciclate, printre care și geanta de bicicletă perfectă, iar #OPTAR va amenaja un traseu unde, copiii își vor putea testa abilitățile de a conduce bicicleta.

Copiii cu vârsta între 5 și 11 ani sunt așteptați în curtea Institutului Francez la ateliere de îndemânare pe bicicletă. Participanții vor fi recompensați cu premii.

La Cinema Elvira Popescu, de la ora 18.30, în cadrul întâlnirii #OPTARlaVeloCity, Marian Ivan va descrie principii și metode aplicate care au transformat radical până și cele mai aglomerate metropole.

Pasionații de biciclete sunt invitați să vizioneze filmul Solidream.

Intrarea este liberă (cu excepția proiecțiilor de film). Organizatori ai evenimentului sunt Ambasada Franței și Institutul Francez București

Franța va găzdui și va prezida cea de-a 21—a Conferință a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice 2015 (COP21/ CMP11), cunoscută, de asemenea, sub numele de “Paris 2015”, care va avea loc între 30 noiembrie și  11 decembrie 2015.

* Sâmbătă, 11 iulie, începând cu ora 20.00, la Catedrala Sfântul Iosif din București, Orchestra barocă a Festivalului de Muzică Veche din Miercurea Ciuc va susține un concert de muzică barocă.

Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif

Festivalul de Muzică Veche din Miercurea Ciuc, ajuns la a 35-a ediție, se numără printre marile festivaluri europene, Comisia Europeană acordându-i onoranta marcă Europe for Festivals, Festivals for Europe (EFFE), fiind menționat astfel și în catalogul online care informează publicul despre cele mai bune festivaluri europene.

De asemenea, din 2008, Festivalul de Muzică Veche din Miercurea Ciuc este membru REMA (Rețeaua Europeană a Muzicii Vechi), iar din anul 2009 în cadrul Festivalului funcționează și Orchestra Barocă a Festivalului, informează ICR într-un comunicat.

Programul cuprinde lucrări de: Antonio Vivaldi, Pietro Locatelli, Carl Philipp Emanuel Bach, Johann David Heinichen. Intrarea este liberă.

Organizatori și parteneri ai evenimentului sunt: Institutul Balassi — Institutul Maghiar din București, Centrul Cultural Județean Harghita, Consiliul Județean Harghita, Asociația Culturală Nostra, Csiki Kamarazenekar Egyesulet, Primăria Municipiului Miercurea Ciuc, Festivalul de Muzică Veche București.

* Sâmbătă, 11 iulie, cei care doresc să afle cum se prelucrează sticla și au curajul să încerce cu mâinile lor sunt așteptați, de la ora 16.00, pe strada Vasile Lascăr nr 36, la “Grădina Sticlarilor”.

Mărțișoare din sticlă

“Vă așteptam într-o grădină sălbatică din centrul Bucureștiului, cu demonstrații de arta sticlei, să bem un ceai și să ne bucurăm de soare. Vom face cunoștință cu sticla, îi vom testa limitele și posibilitățile și ne vom deprinde cu tehnicile de bază în modelarea sticlei”, se arată într-un comunicat al organizatorilor.

În cadrul evenimentului vor fi organizate două ateliere, de suflare și de gravare a sticlei și expoziția “Arta sticlei”, cu obiecte din sticlă, lucrate manual.

“Totul începe la cuptorul de topire, unde vom sufla un obiect care va călători, apoi, spre workshop-ul de gravură. Aici, vom putea intra, pentru o oră și jumătate, în atmosfera de atelier, folosind mijloace specifice tehnicii de gravare a sticlei. Workshop-ul va dispune de tehnologia primară necesară unui atelier de gravură în sticlă. Vor fi puse la dispoziție, pentru cei dornici și piese de sticlă deja suflată și termoformată.

Este o acțiune participativă, unde vizitatorii, timp de 90 de minute, gravează, asista la discuții despre istoria manipulării sticlei și a evoluției tehnicilor. Atelierul va fi susținut de Ioana Stelea”, potrivit sursei citate.

Prețul pentru întreaga incursiune prin lumea sticlei (suflarea sticlei, gravura și un ceai) este de 35 RON. Înscrierea se face, în prealabil, la adresa de email iulia.nastase@gmail.com. Pentru cei care nu doresc să participe la ateliere, intrarea este 10 RON.

* Sâmbătă, 11 iulie, bucureștenii sunt așteptați la cea de-a treia ediție a celei mai mari petreceri ce va avea loc pe acoperișul unui clădiri.

Evenimentul “The Biggest Rooftop Party în Town” se va desfășura de la ora 22.00, pe acoperișul Centrului Auto Cobălcescu (Showroom-ul Renault din Splaiul Unirii nr. 311), o terasă cu o suprafață de 7.000 mp și o capacitate de 10.000 de persoane, potrivit unui comunicat al Primăriei sectorului 3.

Este pentru de-al treilea an consecutiv, în care cei mai importanți DJ de muzică electronică din lume vin la București, pentru a pune muzică la înălțime.

Printre cei care vor mixa muzică se numără legendarii “Booka Shade”, iar din echipa lui Richie Hawtin — Minus — pentru prima dată în București — “HOBO”, duo-ul Hunter/Game, Atapy și Mahony, arată sursa citată.

AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c)

“Astăzi, 8 mai 2015, se împlinesc 43 de ani de la inaugurarea Muzeului Național de Istorie a României. Crearea acestui muzeu a fost o provocare pentru autorități, dar și pentru specialiști, deoarece a reprezentat o proiecție, mai concentrată, a întregului sistem al muzeelor de istorie din țară”, amintește, într-un comunicat transmis vineri AGERPRES, Biroul de presă al MNIR.

În anul 1968 s-a creat cadrul legal corespunzător pentru organizarea MNIR, prin Hotărârea nr. 1448/ 1968 din 3 iulie Consiliul de Miniștri al Republicii Socialiste România decizând înființarea muzeului, al cărui patrimoniu se constituia din piese de valoare republicană aflate în administrarea instituțiilor muzeale, bibliotecilor și centrelor de documentare, subordonate Comitetului de Stat pentru Cultură și Artă, Academiei Republicii Socialiste România, ministerelor, altor organe centrale ale administrației de stat și comitetelor executive ale consiliilor populare, arhivelor statului, din piesele care vor fi obținute din partea unor organizații obștești sau persoane fizice, prin donații sau achiziții, precum și din rezultatele unor cercetări organizate special în acest scop, menționează sursa citată.

Pentru a adăposti muzeul au fost luate în calcul Palatul Justiției, Palatul Poștelor și clădirea Sfatului Popular al Capitalei, dar s-a discutat și despre posibilitatea construirii unui sediu nou, în final clădirea Poștei Centrale din București fiind atribuită muzeului.

Pe 20 martie 1970, apărea noua (și ultima) “Hotărâre a Consiliului de Miniștri al Republicii Socialiste România privind înființarea Muzeului de Istorie al Republicii Socialiste România”, care stabilea și componența Comisiei de organizare, al cărei președinte era academicianul Constantin Daicoviciu. Doi ani mai târziu, pe 8 mai 1973, era deschis pentru public cel mai mare muzeu de istorie din România.

Realizarea expoziției de bază a MNIR a fost o chestiune foarte complexă, deoarece în cadrul acesteia trebuiau expuse obiecte cu o mare relevanță istorică, adevărul istoric trebuind să coabiteze cu cerințele ideologice. Expoziția de bază a fost încă de la început împărțită pe secții, pentru fiecare secție existând o comisie de specialiști însărcinată cu analiza tematicii, printre care: prof. univ. Mihai Berza, prof. univ. dr. C.C. Giurescu, dr. Cornelia Bodea, dr. Dan Berindei, dr. Vasile Netea, acad. Andrei Oțetea, Emil Condurachi, Hadrian Daicoviciu, Șerban Cioculescu ș.a.

Expoziția de bază a Muzeului de Istorie a R.S.R., așa cum a rezultat, era întinsă în 50 de săli, la care se adăugau Cabinetul Numismatic, Lapidarium-ul și Tezaurul Istoric. La etajul al doilea a existat, pentru scurt timp, expoziția de artă medievală românească.

Instituție muzeală de prim rang, un punct de atracție pentru publicul din țară, dar și din străinătate, muzeul era privit de regimul comunist ca un instrument al propagandei și, odată (sau mai ales) cu realizarea Expoziției Omagiale (1978), ca pe un pilon de bază în cadrul mecanismului cultului personalității lui Nicolae Ceaușescu, se arată în comunicat.

În septembrie 2002, expoziția permanentă a MNIR a fost împachetată, obiectele luând drumul depozitelor. Reabilitarea structurii de rezistență a început în iarna acelui an, lucrările fiind executate, până în septembrie 2005, în proporție de aproximativ 50%. Finalizarea lucrării de reconstrucție era așteptată pentru mijlocul anului 2007, termen care nu a putut fi respectat.

Din cauza faptului că muzeul s-a aflat în reparații capitale, cea mai mare parte a expozițiilor sunt temporar închise sau în reorganizare, urmând ca, pe măsură ce lucrările de consolidare a clădirii se vor relua, expoziția istorică permanentă să fie redeschisă, treptat.

În prezent, bogatul patrimoniu include peste 650.000 de piese, organizat în următoarele colecții: ceramică, lapidarium — tegularium, numismatică, filatelie, medalistică — sigilografie, tezaur, manuscrise, tipărituri, artă plastică, artă decorativă, fototecă istorică, stampe, hărți, metal, armament și echipament, textile și mobilier.

Muzeul prezintă publicului, în prezent, două mari expoziții permanente — Tezaur Istoric, respectiv Lapidarium — Copia Columnei lui Traian — și expoziții temporare cu tematică diversă, organizate în Holul Central, mai informează MNIR.

AGERPRES/ (AS — autor: Daniel Popescu, editor: Andreea Rotaru)

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Clădirea a fost construită în anul 1906, cu ocazia organizării, pe Câmpia Libertății, a Expoziției Generale Române, prilejuită de jubileul a 40 de ani de domnie a Regelui Carol I. Prin amintita expoziție, autoritățile de la București au vrut să arate vizitatorilor, printre care mulți străini, modul în care a progresat România în perioada 1866-1906. Destinația inițială a construcției a fost crearea unui turn de apă care să alimenteze această expoziție. Totuși, arhitectura inițială a lucrării nu corespundea cerințelor estetice ale Regelui Carol și nici nu era la înălțimea evenimentului pentru care urma să fie ridicată.

24 mai 2008
Foto: (c) Constantin CIOBOATA / Arhiva AGERPRES

Drept urmare, construită după planurile arhitecților Ștefan Burcuș și V. Ștephănescu, clădirea a reprodus, la scară mică, Cetatea Poenari, ridicată în secolul al XIV-lea de Vlad Țepeș, domnitorul Țării Românești, în locul numit Cheia Argeșului, de pe Plaiul Loviștei, județul Argeș. De aici și denumirea sub care este cunoscută clădirea în prezent.

Turnul castelului, înalt de aproximativ 20 de metri și cu un diametru de 9 metri, adăpostea un bazin cilindric de fontă, cu o capacitate de 200 de metri cubi și un diametru de 6 metri. Acesta umplea aproape întreg interiorul turnului, nelăsând loc decât unei scări înguste, în spirală, care urcă până aproape de acoperiș. Bazinul a fost turnat în atelierele lui Oscar Maller.

12 mai 2007
Foto: (c) Alex MICSIK / Arhiva AGERPRES

Din turnul castelului, de pe o platformă special amenajată, se putea admira Parcul Carol I și panorama Bucureștilor. Un contrafort puternic, terminat cu un pridvor de lemn, susține turnul ca să nu se prăbușească, iar în dreapta se află un zid crenelat de piatră, terminat în colț cu un alt turn de dimensiuni mai mici.

Bazinul de apă nu a funcționat însă niciodată. La vremea respectivă, castelul a fost destinat expunerii de obiecte de artă. Familia regală a revenit la castel în nenumărate rânduri pentru a admira tablourile cu motive religioase. Începând cu anul 1914, din turnul fortăreței, fizicianul Emil Giurgea realiza transmisiuni radiotelegrafice.

21 iunie 2014
Foto: (c) Angelo BREZOIANU / AGERPRES FOTO


În anii de după Primul Război Mondial, castelul a fost transformat într-o cazarmă destinată corpului de gardă de la Mormântul Ostașului Necunoscut, aflat în apropiere, în fața Muzeului Militar Național. După strămutarea Eroului Necunoscut la Mărășești și inaugurarea, la 30 decembrie 1963, a mausoleului din apropiere, clădirea din Parcul Carol I a continuat să fie folosită de militarii destinați pazei acestuia.

După 1990, clădirea a fost utilizată drept Corp de gardă pentru o subunitate de jandarmi, care îndeplinea misiuni de pază la câteva instituții bancare din Capitală. Din 30 septembrie 2004, prin Hotărârea de Guvern nr. 1585, Castelul Vlad Țepeș a devenit sediul Oficiului Național pentru Cultul Eroilor. Ulterior, prin H.G. 198/2011, imobilul a trecut din administrarea ONCE în administrarea MApN. Prin Ordinul Ministrului Culturii și Patrimoniului Național nr. 2653/2010, castelul a fost clasat în Lista monumentelor istorice. În 2007, Castelul Țepeș a fost expertizat în clasa I de risc seismic. Pentru eliminarea eventualelor riscuri, s-au început lucrări de consolidare specifice clădirii.

În prezent, construcția se vizitează de două ori pe an: de Ziua Eroilor (sărbătorită de Ziua Înălțării Domnului ) și de Ziua Armatei Române, la 25 octombrie.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, editor: Andreea Onogea)

Foto: (c) Grigore POPESCU / AGERPRES ARHIVĂ

Gruparea intitulată “Nefiresc” își propune să aducă ineditul și creativitatea în zonele aglomerate din Capitală. Membrii grupului vor sta nemișcați, simultan, timp de cinci minute, la metroul bucureștean. Cine dorește să participe la această acțiune trebuie să completeze un formular care se găsește pe pagina evenimentului “Misiunea nr. 2 — Frozen Bucharest”, pentru a primi mail cu locul de întâlnire.

Acesta este cel de-al doilea eveniment organizat de echipa “Nefiresc”, primul fiind, la începutul acestui an, “No Pants Subway Ride”—Ziua fără pantaloni la metrou.

AGERPRES/(AS — autor: Oana Ghiță, editor: Mihai Simionescu)