Palatul Voievodal Curtea Veche
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

Cea mai veche consemnare scrisă a denumirii Cetății București, datează din 20 septembrie 1459, și există într-un document emis de Vlad Țepeș, care se încheie cu mențiunea că ”s-a scris în Cetatea București” (reședința sa din perioada anilor 1458-1462).

Acest lucru este confirmat și de faptul că, din cele 25 de documente ale lui Vlad Țepeș, 18 au fost emise la București. Urmașii săi la domnie, din a doua jumătate a secolului XV și începutul secolului XVI, îndeosebi fratele său, Radu cel Frumos (1462-1475, cu întreruperi), apoi Basarab (cel Bătrân) Laiotă (1473-1477, cu întreruperi), Basarab (cel Tânăr) Țepeluș (1477-1482), Vlad Călugărul (1481-1495), Mihnea cel Rău (1508-1509), Vlad Înecatul (1530-1532) au preferat Bucureștiul ca reședință domnească în locul Târgoviștei (capitala Țării Românești în secolele XV-XVII), acesta devenind de cele mai multe ori a doua capitală a țării.

Palatul Voievodal Curtea Veche
Foto: (c) Grigore POPESCU / AGERPRES ARHIVĂ

Teritoriul municipiului București constituie o veche și neîntreruptă vatră de intensă locuire de peste 100 000 de ani. Există dovezi privind prezența omului pe acest teritoriu încă din Paleolitic (la Radu Vodă, Mihai Vodă, Pantelimon, Măgurele etc.), Neolitic (la Dudești, Cernica, Giulești, Jilava etc.), din Epocile bronzului și fierului, în care se detașează intens vestigiile geto-dacilor (la Tei, Fundeni, Herăstrău etc.), apoi cele daco-romane și românești.

În cartierul Străulești a fost scoasă la iveală o importantă așezare a dacilor liberi, cu locuințe de suprafață, datând din secolul III d. Hr., în care s-a găsit ceramică lucrată cu mâna sau la roată, precum și un cuptor de ars ceramică. Săpăturile arheologice au dezvăluit că în secolele VI-VII, pe teritoriul Bucureștiului existau 17 vetre de așezări omenești în punctele Străulești, Băneasa, Dămăroaia, Tei, Fundenii Doamnei, Cățelu Nou, Ciurel, Militari, Mihai Vodă, Piața Unirii etc. Descoperirea a 34 de vetre de așezări omenești atestă prezența activă a populației și în secolele X-XI.

Potrivit tradiției (exprimată și de italianul Luccari în 1605), Bucureștiul exista ca târg încă dinainte de formarea statului independent Țara Românească, la începutul secolului XIV, întemeietorul său fiind considerat ciobanul Bucur sau legendarul Negru Vodă.

Biserica Sf. Anton
Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES ARHIVĂ

Ipoteza cea mai apropiată de adevăr este aceea care așează vatra Bucureștiului (și nucleul inițial de unde a pornit dezvoltarea orașului) în zona Curtea Veche de pe malul stâng al Dâmboviței (în apropierea Hanului Manuc de azi), unde, de altfel, Vlad Țepeș, domnul Țării Românești (1448, 1456-1462, 1476), a ridicat Cetatea Bucureștilor ca punct fortificat de stăvilire a invaziilor turcești care amenințau existența ca stat a Țării românești și a capitalei sale, Târgoviște.

Hanul Manuc (sau Hanul lui Manuc) din București, important obiectiv turistic și monument istoric
Foto: (c) Vasile MOLDOVAN / AGERPRES ARHIVĂ (1971)

În perioada formării sale — secolele XIV și XV — orașul se întindea pe o suprafață care nu depășea 15 ha. În secolele următoare se extinde îndeosebi pe malul drept al Dâmboviței, atras de mănăstirile întărite — Radu Vodă și Mihai Vodă, situate pe cele două dealuri.

Planul Bucureștilor realizat în 1770, atestă extinderea teritorială radiară a orașului, atingând la finele secolului al XVII-lea o suprafață de 50-60 de ha, iar la sfârșitul secolului al XVIII-lea circa 600 ha. De asemenea, încep să se prefigureze anumite zone funcționale ale orașului, după cum urmează: centrul orașului, zona târgului central, zona rezidențială de tranziție (vechi cartiere boierești) și zona exterioară, periferică, cu case izolate și sate, rând pe rând înglobate în perimetrul orașului.

Hanul Gabroveni, monument de arhitectură din București
Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

Sunt cunoscute printre altele, mahalaua postăvarilor din jurul Bisericii Albe (versantul de răsărit al Dealului Spirii), mahalaua din jurul mănăstirii Târnov (la est de mahalaua postăvarilor), o aglomerare de populație ”mai aleasă”, mahalaua din jurul mănăstirii Ecaterina (amintită în documente la 5 iulie 1589, poate cea mai veche mahala care pornea de lângă zidurile curții domnești, peste vadul Dâmboviței, spre șoseaua Giurgiului). O altă mahala era pe lângă mănăstirea Sf. Troița (pe malul drept al Dâmboviței).

Hanul cu Tei
Foto: (c) Ernest ANDONE / AGERPRES ARHIVĂ

Orașul se extinde continuu, aproape concentric, ajungând la o suprafață totală de aproximativ 100 000 ha, din 24 000 ha urban și 72400 ha rural (1960).

Din secolul al XV-lea și până la sfârșitul epocii feudale, în pofida marilor calamități naturale și a războaielor, orașul București a cunoscut o continuă dezvoltare economică și socială, devenind unul din principalele centre urbane din sud-estul Europei.

În 1807, în București erau 3 523 de prăvălii, iar mai târziu, în anul 1820, sunt consemnate peste 200 de clădiri publice, mai multe piețe și grădini publice.

Revoluția din 1821 marchează începutul istoriei moderne a Bucureștiului. La începutul secolului al XIX-lea, se poate distinge o structură socio-profesională: meșteșugari, negustori, slujbași în aparatul administrativ, clerici, boieri și slujitori.

Piața Sf.Gheorghe, 30 septembrie 1931
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVĂ

În 1830 se înființează ”Sfatul Orășenesc” (Administrația Publică Locală de azi) și orașul este împărțit în cinci zone (sectoare), iar în 1846 este elaborat de primărie, primul Plan de Cadastru al Bucureștiului.

Prin proclamarea independenței de stat în 1877, Bucureștiul devine capitala României și, începând cu această dată, cunoaște o puternică dezvoltare economico-socială. Astfel, recensământul de la 1878 consemnează existența în oraș a două turnătorii de fontă, două întreprinderi de obiecte mecanice, 30 de tăbăcarii și 100 de mori, din care 12 erau antrenate de energia aburului.

Primăria Bucureștiului a fost înființată pe 7 august 1864, prin aplicarea noii legi comunale, după model francez. Din acel moment până în prezent, municipiul București a fost condus de 93 de primari.

Strada Lipscani — Banca Națională; 12 iunie 1944
Foto: (c) RADOR / AGERPRES ARHIVĂ

În prezent, municipiul București se întinde pe o suprafață de 228 km pătrați (0.8 % din suprafața României) și are un număr de 1 883 425 locuitori, potrivit recensământului din 2011.

De la primul recensământ realizat în 1831, când au fost numărați peste 58.000 de locuitori, cifra a crescut constant, ajungând la 1 025 180 locuitori în 1948, 1 177 661 locuitori (1956), 1 366 684 locuitori (1966), 1 807 239 locuitori (1977). La recensământul din 1992, populația Bucureștiului a fost de 2 067 545 locuitori, cifră care a înregistrat o scădere în următorii ani la 1 926 334 locuitori în 2002 și la 1 883 425 locuitori în 2011.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea, redactor arhiva: Mihaela Tufega; editor: Horia Plugaru)

Investitorii străini activi în segmentul energetic din România au “mişcat” cel mai mult economia românească în primele trei luni ale acestui an. Investitorii străini activi în segmentul energetic au majorat în primele trei luni ale anului capitalul social al companiilor pe care le controlează în România cu aproape 230 de milioane de euro.

Potrivit calculelor Economica.net realizate pe baza datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în perioada ianuarie-martie, cele mai mari investiţii străine din acest sector, sub forma unor majorări de capital social total subscris, au depăşit pragul de 220 de milioane de euro. Calculele au vizat doar top 10 societăţi după participarea străină la capital, în fiecare dintre lunile respective.

Astfel, de departe cea mai mare investiţie străină din primele trei luni ale acestui an a venit din Olanda, ţara înregistrării firmei. Compania Lukoil Energy&Gas România, parte a grupului petrolier rus Lukoil, care dezvoltă proiecte de energie regenerabilă, a făcut în luna februarie o majorare de capital în valoare de peste 130,9 milioane de euro, potrivit datelor ONRC.

De asemenea, Lufkin Industries, unul dintre cei mai mari producatori de utilaje petroliere din lume şi care operează lângă Ploieşti o fabrică de 140 de milioane de dolari, şi-a majorat capitalul social cu peste 55,7 milioane de euro. O altă investiţie importantă, de 21 de milioane de euro, a venit în prima parte a anului de la grupul petrolier american Chevron. În total, luând în calcul top 10 societăţi după participarea străină la capital, investiţiile străine în sectorul energetic se cifrează la 227,63 milioane euro.

Proiectele imobiliare de 100 milioane euro

În sectorul imobiliar, investiţiile străine au depăşit pragul de 100 de milioane de euro. Cea mai mare majorare de capital a avut loc în martie, când Immobiliare Italo Romena a beneficiat de un aport de capital din Italia în valoare de 54 de milioane de euro. De asemenea, Tower Center OInternational SRL, a primit din Cipru peste 22,7 milioane de euro.

Totodată, în domeniul financiar s-au pompat de peste graniţe aproximativ 33,6 milioane de euro. De cea mai mare majorare de capital, în valoare de 12,8 milioane de euro, a beneficiat Asirom Vienna Insurance Group.

La finele lunii martie, din datele ONRC, în România existau 193.966 societăţi cu participare străină la capital, valoarea capitalului social subscris fiind de 38,3 miliarde de euro.

Sursa: focus energetic

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Gerea a fost invitatul special la o întâlnire cu cele mai importante companii austriece, în cadrul evenimentului “Romania Business Breakfast”, organizat de Biroul Comercial al Austriei la Bucureşti în colaborare cu Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL.

La eveniment au participat ambasadorul Austriei în România, E.S. Michael Schwarzinger, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei, Rudolf Lukavsky, alături de directorul general Grand SRL, Gregor Aushauser.

Invitat special la reuniune, ministrul Andrei Dominic Gerea a prezentat în faţa invitaţilor priorităţile Ministerului Economiei în perioada următoare şi a răspuns întrebărilor legate de politica de dezvoltare economică a României.

‘Ambasadorul Michael Schwarzinger a reiterat importanţa economiei româneşti pentru investitorii austrieci şi interesul acestora pentru proiecte de afaceri din România, în special în zona energiei şi a infrastructurii de transport. La rândul său, ministrul Andrei Gerea a accentuat preocuparea Guvernului României şi a ministerului pe care îl conduce pentru stabilitate şi predictibilitate. El a semnalat investitorilor austrieci prezenţi la reuniune măsurile de restructurare, de reducere a cheltuielilor bugetare, de stabilitate fiscală şi, acolo unde a fost posibil, măsurile de reducere a fiscalităţii, amintind în context menţinerea cotei unice şi reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS, pe care ministrul a anunţat-o pentru cel de al doilea semestru al anului 2014′, se arată în comunicatul ministerului.

Potrivit documentului citat, toate acestea au sporit optimismul mediului de afaceri şi au dus la o creştere economică importantă a României în 2013 prin creşterea exporturilor datorată orientării către pieţe noi în afara Uniunii Europene şi creşterea producţiei industriale.

‘România oferă condiţii şi are potenţial economic pentru partenerii străini’, a ţinut să precizeze ministrul Andrei Gerea investitorilor austrieci.

‘Trebuie să fructificăm acest potenţial, atât la nivel politic, cât şi la nivel economic’, a adăugat oficialul român.

Ministrul Economiei a oferit celor prezenţi exemplul unor companii aflate în portofoliul ministerului care, deşi au probleme financiare, deţin un potenţial important de dezvoltare: Romaero Băneasa – din domeniul aeronautic, Oltchim – în domeniul petrochimiei, alături de alte companii din zona minieră şi a industriei de apărare.

‘Foarte importante pentru zona de acţiune a Ministerului Economiei sunt aprobarea noii legi a minelor, care va permite redeschiderea unor proiecte miniere importante, dar şi revitalizarea industriei de apărare prin separarea producţiei în scopuri militare de cea în scopuri civile. Ministrul Andrei Gerea a invitat investitorii austrieci la un dialog deschis şi constant cu Ministerul Economiei, asigurându-i de toată disponibilitatea personală în acest sens şi exprimându-şi de asemenea dorinţa ca această instituţie să devină un punct de contact şi consiliere pentru toţi investitorii’, se mai arată în comunicatul Ministerului Economiei. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Sursa: Financiarul

 

Zacamantul se afla in comuna Grinties, judetul Neamt, in zona Carpatilor Orientali pe versantul stang al Vaii Bistricioara. POtrivit proiectului de HG, investitia s-ar derula pe o perioada de 9 ani. Capacitatea de exploatare medie anuala de minereu uranifer ar fi de 124 mii tone.

“Argumentele specialiştilor se bazează pe planurile de dezvoltare a noi unităţi nucleare (558 în diverse faze în întreaga lume, respectiv în construcţie, planificate sau propuse). Tendinţa mondială spre energie curată, fără emisii de gaze cu efect de seră, plasează energetica nucleară într-o pozitie favorabilă, în ciuda disputelor privitoare la problemele de siguranţă în exploatarea centralelor şi de depozitare finală a deşeurilor nucleare. Previziunile referitoare la construcţia de centrale nucleare arată că cererea de uraniu va creşte de 4 ori în următorii 10 ani, până la circa 112.000 tone octoxid de uraniu în 2020. Actualele surse de uraniu nu pot satisface un astfel de consum, motiv pentru care este nevoie de surse noi. În acest context global în ședința Guvernului din data de 05.05.2010 a fost aprobat Memorandumul cu tema: „Asigurarea de către Compania Naţională a Uraniului S.A. a materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear pentru unităţile 1 – 4 Cernavodă”, se arata nota de fundamentare a proiectului.

Potrivit acestuia, România nu are o piaţă a uraniului, Compania Naţională a Uraniului S.A. fiind singurul furnizor din România de pulbere sinterizabilă de UO2 care constituie materia primă pentru fabricarea combustibililui nuclear necesar funcţionării centralei de la Cernavodă. În vederea asigurării materiei prime pentru fabricarea combustibilului nuclear necesar funcţionării celor două unităţi nuclearoelectrice, precum şi a funcţionării în perspectivă a unităţilor 3 şi 4 este obligatorie şi urgentă parcurgerea concomitentă a următoarelor două direcţii: asumarea deschiderii unei noi capacităţi naţionale de producţie şi, respectiv, asigurarea cadrului legislativ necesar şi participarea pe plan mondial la concesionări de zăcăminte uranifere în vederea exploatării acestora sau la importul de minereu uranifer sau de concentrate tehnice, se mai precizeaza in nota de fundamentare.

Acesta mai arata ca in anul 2011 a fost încheiat acordul cadru împreună cu contractele subsecvente pentru elaborarea documentațiilor tehnico-economice complete necesare pentru punerea în operă a obiectivelor de investiții aferente zăcământului uranifer din Carpații Orientali (studii de fezabilitate cu toate studiile aferente).

Compania Naţională a Uraniului are în prezent un singur zăcământ în exploatare – zăcământul Crucea-Botuşana. Începând cu 01.01.2009 activitatea de exploatare a minereului de uraniu din perimetrul Băiţa Plai, jud.Bihor, a fost întreruptă, conform Acordului nr. 404434/28.11.2008 al Agenției Naționale pentru Resurse
Minerale. Licența de concesiune pentru exploatarea minereului de uraniu din zăcământul Crucea-Botuşana își încetează valabilitatea în anul 2015, (24.04.2015).

 documente

“Pozitia geostrategica a Romaniei, calitatea sa de membru al Uniunii Europene reprezinta factori cheie in strategia Kazahstanului de a-si extinde si consolida pozitiile pe piata energetica europeana. Rompetrol, parte a companiei nationale KazMunaiGaz, detine deja o cota semnificativa pe pietele energetice din Romania, Bulgaria, Serbia, Ucraina, Turcia si Franta, datorita faptului ca principalele sale instalatii de productie, mai exact Rompetrol Rafinare, sunt amplasate in Navodari, pe teritoriul romanesc. Propunerea facuta de guvernul meu a fost foarte clara: sa furnizeze gaz Romaniei prin conducta South Stream. Cred ca in acest moment este cea mai realista si profitabila propunere“, a declarat Talgat Kaliyev.Aceasta optiune a fost prezentata de partea kazaha in timpul vizitei efectuate de premierul roman Victor Ponta la Astana, la sfarsitul lunii iunie. In timp ce presedintele Traian Basescu a calificat ideea ca fiind “copilareasca”, seful Guvernului a afirmat ca este “un lucru pozitiv faptul ca se cauta alte solutii de colaborare in domeniul livrarii de energie”.

Intrebat daca Astana a primit un raspuns concret din partea Bucurestiului la propunerea facuta, diplomatul kazah a spus ca aceasta chestiune va fi discutata la urmatoarele negocieri.

In ceea ce priveste vizita efectuata la Astana de premierul Ponta, diplomatul a afirmat ca ea a fost minutios pregatita de autoritatile romane si kazahe.

“In consecinta, vizita premierului roman la Astana a constituit un succes deplin. Negocierile premierului Ponta cu presedintele Nursultan Nazarbayev si cu primul-ministru Serik Ahmetov au dovedit ca acum cooperarea dintre Kazahstan si Romania, care, istoric vorbind, era un prieteneasca si puternica, a intrat intr-o noua etapa – a parteneriatului strategic“, a apreciat Talgat Kaliyev.

Cat despre proiectele KazMunaiGaz si Rompetrol, el a dat asigurari ca “ambele companii sunt angajate deplin sa continue investitiile in Romania”. Directiile acestor investitii vor fi definite in cooperare cu partenerii romani, a punctat el.

“Recent, compania romana Rominserv a castigat o licitatie pentru construirea unui combinat petrochimic in vestul Kazahstanului, iar alta companie – pentru reconstruirea rafinariei Pavlodar in nordul Kazahstanului, cu un buget de 1,7 miliarde de dolari. Este un semn clar al consolidarii cooperarii economice intre statele noastre si al celei mai bune calitati a serviciilor oferite de inginerii si managementul din Romania”, a subliniat diplomatul.

Pe de alta parte, el a refuzat sa comenteze decizia presedintelui Traian Basescu de a cere Parlamentului sa reexamineze legea privind aprobarea memorandumului de intelegere dintre Guvernul roman si Rompetrol Group.

“Sa-mi clarific pozitia: in calitate de diplomat strain, nu pot face niciun comentariu cu privire la procedurile interne din Romania, care sunt parte a suveranitatii sale si a legislatiei nationale. Memorandumul de intelegere in cauza, semnat in februarie 2013 si aprobat o data de Parlamentul roman, a fost rezultatul unor negocieri complexe si dificile. Din nou, este un subiect pur comercial definit de cererile pietei. Odata rezolvat, va fi deschisa poarta pentru noi investitii. Este o asa-numita situatie de win-win. Nimeni nu pierde, toti castiga”, a spus diplomatul kazah.

In legatura cu cele doua acorduri romano-kazahe semnate in timpul vizitei premierului Ponta la Astana, insarcinatul a afaceri a afirmat ca acestea urmaresc intensificarea cooperarii in domeniile militar si cultural.

“Acum militarii kazahi au sansa de a se antrena in Romania si ofiterii romani pot invata de la colegii lor din Kazahstan. In ceea ce priveste cooperarea culturala, sunt sigur ca este cea mai larga sfera atat la nivel guvernamental, cat si personal. Trebuie sa-i descoperim publicului kazah cultura romana unica, veche si, viceversa, romanii vor avea sansa sa invete despre bogata mostenire culturala a kazahilor – o parte a civilizatiei Marii Stepe din inima Eurasiei”, a mai spus Talgat Kaliyev.

Vizita premierului in Kazahstan a facut parte dintr-un turneu asiatic care mai inclus Azerbaidjan, Uzbekistan si China.

 Saptamana aceasta incepe la Magurele constructia cladirii care va gazdui cel mai puternic laser din lume. Proiectul Extreme Light Infrastructure – Nuclear Phisycs (ELI-NP) se va intinde pe o suprafata de peste 30.000 de metri patrati, adica de trei ori mai mare ca un hypermarket, si va fi o adevarata provocare pentru ingineri si constructori. Pentru ridicarea complexului va fi turnat mai mult beton decat la Arena Nationala, iar ELI-NP “va fi probabil cea mai mare cladire din Europa alimentata cu energie din surse neconventionale”, printr-un sistem de peste 1000 de pompe geotermale. Pana in 2015, termenul pentru finalizarea constructiei, Institutul National de Fizica Nucleara de la Magurele atrage deja cercetatori straini cu acceleratorul Tandem si detectorul de radiatii gamma.

Vizionati video accesnad link

de Victor Cozmei, Raluca Pantazi

Sursa: HotNews.ro

 

Energia eoliana nu mai este pe placul Guvernului

Foto: AGERPRES

 ​Autoritatile romane, Parlament si Guvern, au avut nevoie de trei ani ca sa puna in aplicare cea mai generoasa schema de sprijin din UE pentru producatorii de energie regenerabila. Cele mai intense lupte s-au dus cu reprezentantii Comisiei Europene care trebuiau convinsi ca este absolut necesara o astfel de schema pentru ca Romania sa-si poata atinge obiectivul national privind o pondere de 24% a energiei regenerabile in consumul final brut de energie la nivelul anului 2020. In urma insistentelor si argumentelor venite din partea Romaniei, Comisia a acceptat. Dupa un an si jumatate de la aplicarea schemei, autoritatile romane se sucesc si constata ca sprijinul este mult prea generos si incarca prea mult factura la electricitate. Guvernul va aproba saptamana viitoare proiectul de OUG privind amanarea pana in 2017, incepand cu 1 iulie 2013, a acordarii unui numar de certificate verzi.

In aceasta perioada, va fi acordat un singur certificat verde din doua pentru centralele eoliene, doua certificate verzi din trei pentru hidrocentrale noi,  cu puteri instalate de cel mult 10 MW, si patru certificate din sase pentru centralele solare. Toate acestea se acorda pentru fiecare MWh produs si livrat.  Certificatele amanate, adica 1 certificat pentru eolian, unul pentru energia hidro si doua pentru energia solara, vor putea fi recuperate dupa trei ani in  functie de cum va stabili Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energetic (ANRE). Adica, ceea ce nu se acorda in acesti trei ani va putea fi  recuperat ulterior. Potrivit Legii 220/2008, numarul de certificate verzi ar fi urmat sa se diminueze din 2017. In conditiile in care vor trebui recuperate certificatele neacordate in urmatorii trei ani, aceasta diminuare se va aplica mai tarziu. De mentionat ca nu toate certificatele verzi se reduc. Pentru hidrocentralele retehnologizate de pana in 10 MW se vor acorda in continuare 2 certificate verzi. Aceasta in conditiile in care Hidroelectrica intentioneaza sa vanda microhidrocentralele pe care le detine si care necesita retehnologizari.

Cum s-a ajuns aici (o scurta istorie)

In urma cu cativa ani, se vorbea de potentialul extraordinar al Romaniei pentru energia regenerabila, chiar daca nu incepuse inca frenezia investitiilor in  domeniu. La inceputul anului 2010 erau instalati doar 14,1 megawati in centralele eoliene. Investitorii inca asteptau sa fie pusa in aplicare schema de  sprijin promisa de autoritati. In noiembrie 2008 aparuse celebra Lege 220, insa pentru a putea fi acordate, efectiv, certificatele verzi, autoritatile  trebuiau sa elaboreze si normele de aplicare. Aceste norme de aplicare nu puteau fi aprobate pana nu-si dadea acordul Comisia Europeana. Schema de sprijin,  una extrem de generoasa, a fost conceputa in Parlament, unul dintre principalii sustinatori fiind Iulian Iancu, deputat PSD, si presedintele comisiei de  industrii din Camera Deputatilor. Mai departe, responsabilitatea negocierilor cu autoritatile de la Bruxelles a revenit Ministerului Economiei, ANRE si, in  principal, Consiliului Concurentei. In acea perioada, la guvernare se afla PDL. Dupa multe runde de discutii si explicatii, abia in august 2011, Comisia  Europeana si-a dat acordul pentru aplicarea Legii 220, iar in octombrie 2011, Guvernul a aprobat actul normativ care permitea aplicarea schemei de sprijin.

In urma aplicarii acestei scheme de sprijin, sectorul regenerabilelor a inceput sa se dezvolte puternic. La ora actuala, s-a ajuns la o capacitate instalata  de circa 2.100 MW in centrale eoliene si circa 50 MW unitati fotovoltaice si cam tot atat in centrale pe biomasa.

Din momentul in care s-a instalat noul Guvern Ponta, viziunea autoritatilor asupra schemei de sprijin s-a schimbat. Chiar din ziua in care a fost nominalizat  in functia de ministru delegat pentru energie, Constantin Nita a vorbit despre necesitatea reducerii schemei de sprijin, motivul fiind impactul prea mare  asupra facturilor la energie. Influenta ar fi de 12%, in medie, la consumatorul casnic. Pe fondul unei nemultumiri generale legate exact de aceasta influenta, intentia lui Nita a fost  bine primita in randul consumatorilor, fie casnici, fie industriali. Consumatorul obisnuit nu accepta ideea de a plati investitiile in asa-zisa  “energie verde”, doar ca niste companii sa poata obtine cat mai rapid profit.

Insa nu consumatorul casnic a fost factorul decisiv. De fapt, in spatele deciziei a existat un lobby foarte puternic al marilor consumatori, gen Alro si ArcelorMittal, pentru reducerea numarului de certificate verzi.  Pentru ArcelorMittal este chiar o conditie impusa autoritatilor pentru a-si pastra activitatile din Romania. Guvernul nu a recunoscut niciodata explicit  faptul ca este supus unui santaj. Si premierul Victor Ponta si ministrul Varujan Vosganian au afirmat ca ArcelorMittal ia in considerare, la modul general,  retragerea din Europa. Reprezentantii ArcelorMittal sunt nemultumiti de nivelul preturilor la energia electrica din Europa, nu doar Romania, a afirmat  premierul Victor Ponta. ArcelorMittal a “vorbit de posibilitatea de a se retrage din Europa”, a precizat premierul fiind intrebat daca  exista posibilitatea ca aceasta companie sa renunte la activitatile din Romania. ArcelorMittal si Alro sunt aceleasi societati care au beneficiat de-a lungul  anului de tot felul de avantaje prin contracte bilaterale incheiate cu producatorii ieftini de energie (Hidroelectrica) din Romania.

Dezvoltarea in forta din ultimii ani a regenerabilele a provocat nemultumiri inclusiv in randul producatorilor de energie clasici. Atat reprezentantii unitatilor de productie a energiei din surse clasice, cat  si cei ai operatorul national de transport “Transelectrica”, au acuzat lipsa unor reguli clare pentru producatorii de energie eoliana, fapt care ar putea duce  la dezechilibre puternice in sistemul energetic. Motivul: energia verde are prioritate la intrarea in sistemul energetic national. De exemplu, daca  centralele eoliene estimau o productie de 300 MWh si realizau, de fapt, 600 MWh, trebuiau oprite centrale pe alte surse de energie pentru a fi preluata  intreaga cantitate produsa. Si invers. Daca produceau mai putin decat au estimat, trebuiau sa intre imediat in sistem alte centrale pentru a compensa  deficitul. Altfel spus, sistemul energetic national functioneaza dupa cum bate vantul. De exemplu, daca centralele eoliene estimau o productie de  300 MWh si realizau, de fapt, 600 MWh, trebuiau oprite centrale pe alte surse de energie pentru a fi preluata intreaga cantitate produsa. Si invers. Daca  produceau mai putin decat au estimat, trebuiau sa intre imediat in sistem alte centrale pentru a compensa deficitul. De la un timp, lucrurile au inceput sa  se schimbe. Guvernul si ANRE a inceput sa acorde mai multa importanta energiei produsa de “ineficienti”, adica de termocentrale. Sub amenintarea unor  proteste cu mii de mineri la Bucuresti, autoritatile au aprobat masuri care care permit termocentralelor acces garantat si prioritar in sistemul energetic.

• Cum negociaza minerii cu ANRE acordarea de noi facilitati pentru termocentralele de la CE Oltenia, in timp ce directorul general se afla in China

Ce se poate intampla de acum incolo

De la 1 iulie 2013 va fi aplicata masura amanarii acordarii unor certificate verzi. Efectul imediat va fi o reducere a facturii la energie, ceva mai  consistenta in cazul consumatorilor industriali si nesemnificativa in cazul consumatorilor casnici. Care va fi exact impactul este greu de spus. Nici macar  ministrul delegat pentru energie nu stie precis, fapt care nu-l impiedica sa avanseze o cifra impresionanta pentru consumatorul obisnuit. “Nu am studiat  impactul, dar scaderea va fi de aproximativ 10% in factura de la 1 iulie”, a spus ministrul. Probabil ar fi fost 10% daca s-ar fi renuntat la intreaga schema de sprijin.

Pe termen mediu, efectul ar putea fi chiar cresterea pretului la energia electrica  pentru consumatorul industrial. In acest moment, preturile pe bursa OPCOM se afla la un nivel extrem de scazut. Sunt cele mai mici preturi din UE. Si la consumatorul final sunt printre cele mai mici preturi. Potrivitenergy.eu, la nivelul lunii noiembrie, preturile la consumatorul industrial din  Romania erau cele mai reduse din UE, iar la consumatorul casnic erau cele mai mici dupa Bulgaria. Un motiv al preturilor reduse de pe bursa este ca aceasta a  fost inundata de energia regenerabila. In conditiile in care primesc aceste certificate, producatorii de energie regenerabila isi permit sa vina chiar si cu  preturi de “dumping”, in detrimentul unor producatori “clasici”, precum Hidroelectrica si complexul energetic Oltenia. In plus, a scazut si cererea.  Consumatorii industriali sunt mai putini activi pe piata, unii si-au inchis portile (cazul Mechel), altii si-au redus activitatea. Dupa amanarea acordarii  unui numar de certificate verzi, producatorii de energie eoliana ar putea sa mai salte putin preturile pe piata. Intrebat daca se va ajunge in situatia in  care “consumatorii industriali sa piarda pe o parte ce au castigat pe cealalta”, Constantin Nita a spus ca se asteapta ca pretul sa se mentina la nivelul de  40-45 euro/MWh. Doar ca, in prezent, este de circa 37-40 euro/MWh. De precizat ca o crestere de preturi pe bursa ar fi in beneficiul Hidroelectrica si Oltenia care, in  prezent, nu reusesc sa incheie contracte bilaterale pe termen lung.

Un alt posibil efect ar putea fi reducerea investitiilor in domeniu. Asociatia Romana a Industriei Fotovoltaice, de exemplu, spune ca reducerea schemei de  sprijin a energiei regenerabile ar putea bloca investitii de 4 miliarde de euro.

• Valori minime record pe bursa OPCOM: Producatorii au ajuns sa vanda energie la un pret mediu de patru ori mai mic decat cel pentru consumatorul casnic

In prezent, valoarea minima a unui certificat verde este de 28,8 euro, iar valoarea  maxima de 58,8 euro. Experienta anului trecut arata ca certificatele se  tranzactioneaza la preturi apropiate de valoarea maxima. Ce inseamna aceste certifiate? Practic, producatorii de energie regenerabila primesc un sprijin sub  forma de certificate verzi (CV) in functie de tehnologia folosita. Insa, stimulentele acordate pentru investitiile in energia verde sunt suportate de toti  consumatorii de electricitate. Furnizorii sunt obligati, prin lege, sa cumpere aceste certificate verzi care mai departe se regasesc in pretul la  consumatorul final. Tranzactionarea certificatelor verzi este independenta de tranzactionarea energiei electrice, care se realizeaza prin mecanisme de piata,  pe piata de energie electrica. Prin aceasta schema de sprijin consumatorii finali suporta, prin pretul majorat al energiei electrice, acoperirea costurilor  suplimentare de productie ale producatorilor de energie electrica din surse regenerabile de energie.

Printre cei mai importanti actori de pe piata eolienelor se numara grupul ceh CEZ, grupul Monsson, controlat de familia Muntmark, grupul portughez EDP  Renovaveis, grupul italian Enel, grupul spaniol Iberdrola, grupul austriac Verbund si multi altii.

Problema regenerabilelor a fost pusa si in alte tari europene, precum Germania si Bulgaria. Si acestea au considerat ca este necesar sa adopte masuri pentru  reducerea schemelor de sprijin.

• de Claudia Pirvoiu

  Sursa:     HotNews.ro

Cu ocazia acestei vizite, Ministrul delegat pentru Energie are programate întâlniri cu Zhong Shan, ministru adjunct, Ministrul Comerţului din R. P. Chineză, Wu Xinxing, Administrator General al Administraţiei Naţionale pentru Energie din R.P.Chineză, Song Dongshen, preşedinte China Sinohydro, Yang YIsheng, vicepreşedinte China Gezhouba Group (CGGC), Sun Qingsong, preşedinte, Chairman, China Huadian Engineering Co, Zhu Hongjie, vicepreşedinte China Eximbank, Zhao Ruolin, preşedinte China National Electric Engineering Co., Gao Ligang, vicepreşedinte, China Guangdong Nuclear Power Group.
În această perioadă, ministrul delegat pentru Energie va susţine alocuţiuni la Forumul de afaceri Româno – Chinez organizat de Pan-European Ltd. împreună cu CCPIT şi Congresul Internaţional pentru Energie Nucleară.
Delegaţia condusă de ministrul delegat pentru Energie este compusă din reprezentanţi ai Complexului Energetic Oltenia, Complexului Energetic Hunedoara, Romgaz, Nuclearelectrica, Transgaz, Electrica, Hidroelectrica şi Energonuclear.
În ultimul an, mai multe companii chineze s-au arătat interesate să investească în domeniul energetic, ultimul anunţ în acest fel fiind făcut de China Huadian Engineering care vrea să investească 1 miliard de euro la Turceni.

Autor – Afrodita Cicovschi 

Sursa:  Curierul National