Energie

Doru Voicu (foto), senior partner în cadrul IBCO Energ, a fost numit Chairman al Consiliului Directoral al Asociaţiei Romanian Photovoltaic Industry Association (RPIA), se arată într-un comunicat de presă.

Având un nivel ridicat de expertiză şi înţelegere a pieţei fotovoltaice, acesta va contribui la creşterea şi dezvoltarea Asociaţiei, se mai arată în comunicat.

Doru Voicu a fost ales de majoritatea membrilor în funcţia de Chairman al Consiliului Directoral RPIA în cadrul primei întruniri anuale a Romanian Photovoltaic Industry Association, unde s-a prezentat, de asemenea, bilanţul anual şi rezoluţiile pentru anul 2013.

“Desemnarea unui reprezentant al consiliului de directori a fost un pas firesc pentru RPIA, care se află într-o evoluţie încurajatoare pe piaţă, la numai un an de la înfiinţare. Această titulatură presupune un angajament puternic faţă de valorile şi initiaţiva RPIA şi o viziune capabilă să susţină obiectivele Asociaţiei pe piaţa româneasă. În acest demers, Doru Voicu reprezintă un sprijin de mare valoare”, a declarat Ciprian Glodeanu, preşedinte şi membru fondator RPIA.

Doru Voicu va prelua funcţia începand cu luna ianuarie 2013, urmând să desfăşoare un mandat de reprezentare de un an.

În perioada 2010-2011, Doru Voicu a fost consilier în cadrul Ministerului Economiei, ocupând anterior funcţii de conducere în domeniul energetic, exercitate în cadrul Electrica SA, CEZ România şi Icemenerg.

Sursa Focus energetic

Producătorul de sisteme de aluminiu, ETEM Systems SRL, va furniza structurile din aluminiu pentru un parc fotovoltaic motat pe acoperişul uneia dintre cele mai mari fabrici de echipamente de iluminat din Bucureşti. Parcul solar montat pe acoperiş va avea o capacitate de 0,4 MW şi ETEM Systems va utiliza cele mai solide structuri şi accesorii din aluminiu.

“Proiectul este gestionat de Consplan Management şi se estimează că va fi finalizat până la finele acestui an. Conexiunea la reţea se va realiza nu mai târziu de mijlocul lunii ianuarie 2013”, a declarat Andreas Laspadakis (foto), directorul general al ETEM Systems.

Mai mult, ETEM Systems va furniza structuri metalice pentru un proiect fotovoltaic pentru acoperiş de o capacitate mai mare, proiect care se estimează că va începe anului viitor.

“ETEM Systems va furniza structurile necesare pentru un parc fotovoltaic cu o capacitate de 1,4 MW, care va fi situat pe acoperişul unei fabrici de electronice din Timişoara, un proiect, de asemenea, administrat de Consplan Management”, a adăugat Andreas Laspadakis.

“Suntem martorii unei creşteri a cererii pe acest segment. Companiile sunt interesate de a valorifica acest potenţial de energie verde, în special companiile cu acoperişuri pe suprafeţe mari, cum ar fi centrele logistice şi mall-urile. Odată ce legislaţia va oferi un cadru de reglmentare clar cu privire la tarifele pentru proiecte mici, acest segment va fi în continuă creştere”, a declarat Andreas Laspadakis.

Compania ETEM este prezentă sub marca ETEM Systems în Romania din anul 2003. Ca grup, compania ETEM a fost fondată în 1971, ca parte a celui mai mare holding metalurgic din Balcani – VIOHALCO. ETEM numără peste 1000 de angajaţi în peste 10 ţări. Compania ETEM este specializată în producţia de sisteme de aluminiu integrate, pentru aplicaţii arhitecturale şi industriale. ETEM a fost acreditat ca furnizor preferenţial al sectorului automobilelor, oferind profile performante pentru lideri de piaţă, precum BMW, Audi şi Porsche. În România, compania furnizează sisteme din aluminiu pentru aplicaţii arhitecturale şi industriale, inclusiv panouri compozite din aluminiu (Etalbond) şi structuri de aluminiu pentru instalaţii fotovoltaice.

Sursa Focus energetic

Enel Green Power (EGP) a conectat la reţea trei noi centrale eoliene, cu o capacitate instalată totală de 206 MW – Elcomex EOL, Târguşor şi Gebelesis – localizate în Dobrogea. Imediat ce vor deveni complet operaţionale, noile centrale eoliene vor putea genera circa 560 milioane kWh de energie electrică, în fiecare an, se arată într-un comunicat de presă.

Centrala eoliană Elcomex EOL are 52 de turbine, cu o capacitate instalată de 2,3 MW fiecare, ajungând, astfel, la o capacitate instalată de 120 MW. Noua unitate va genera circa 340 milioane kWh de energie electrică anual, la capacitate maximă.

Centrala Târguşor are o capacitate instalată de circa 60 MW, cu 26 de turbine de 2,3 MW fiecare, ceea ce îi va permite producţia a peste 170 milioane kWh de electricitate pe an, la capacitate maximă.

Cel de-al treilea parc eolian, Gebelesis, situat în partea de nord a Dobrogei, este format din cinci turbine de 3 MW fiecare şi alte 6 turbine de 2 MW fiecare, având o capacitate instalată totală de 27 MW. Unitatea va produce aproximativ 50 de milioane kWh de electricitate anual.

“Pentru construirea acestor trei noi centrale au fost investite circa 340 de milioane de euro, ceea ce demonstrează angajamentul Enel Green Power de a contribui la extinderea producerii de energie electrică din surse regenerabile în România”, se mai arată în comunicat.

În numai doi ani, Enel Green Power a atins o putere instalată de aproape 500 MW în centrale eoliene operate în România.

Enel Green Power este o companie parte a Grupului Enel, dedicată dezvoltării energiei regenerabile la nivel internaţional, activând în Europa şi America. În 2011, compania a generat 22,5 miliarde de kWh din resurse precum apă, soare, vânt şi din căldura Pământului – suficient pentru a satisface necesarul de energie a peste 8 milioane de gospodarii şi pentru a evita emisiile a peste 16 milioane de tone de dioxid de carbon în atmosferă. Enel Green Power este lider mondial, datorită mixului echilibrat de generare a energiei, oferind volume generate cu mult peste nivelul sectorului. Compania are o capacitate instalată de peste 7.700 MW, care provine dintr-un mix de surse precum energia eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală şi biomasă. În prezent, EGP deţine aproximativ 700 de centrale operaţionale în 16 ţări din Europa şi America.

Sursa Focus Energetic

Recentele descoperiri în urma explorărilor OMV-Petrom din blocul off-shore Neptun indică resurse importante de gaze şi petrol în platoul românesc al Mării Negre.
Compania mai are multe lucrări de exploatare de efectuat pentru a confirma aceste resurse importante, dar Gerhard Roiss, preşedintele şi directorul general al OMV, consideră că exploatarea resurselor din Marea Neagră reprezintă cheia dezvoltării viitoare a economiei României şi a economiei europene.
Domnia sa a declarat, ieri, la Londra, că gazul din Marea Neagră poate fi adus în Europa prin Nabucco West, conductă de gaze care va alimenta consumatorii europeni şi cu gaz din zona Mării Caspice. Nabucco West va fi conectat cu gazoductul TANAP, dezvoltat de Turcia şi Azerbaidjan, astfel că gazul din Marea Neagră poate ajunge şi în Turcia, o ţară cu o cerere în continuă creştere de energie.
Şeful OMV a menţionat că planurile investiţionale ale companiei se vor concentra pe explorarea şi producţia de ţiţei şi gaze din Marea Neagră şi Marea Nordului. În câţiva ani, circa două treimi din investiţiile anuale ale grupului austriac vor merge în această direcţie.
Descoperirile din blocul Neptun au încurajat grupul OMV să preia, în parteneriat cu alţi investitori, activitatea de explorare în blocurile Khan Asparuk din Bulgaria şi în blocurile Skifska din Ucraina.
Aceste două zone se află tot în Marea Neagră, în imediata apropiere a blocului Neptun, unde primele rezultate ale cercetărilor au arătat un potenţial de 42+82 miliarde mc de gaze.
Jaap Huijskes, membru al boardului OMV responsabil cu explorarea şi producţia, a declarat că ţinta grupului austriac pentru 2014 este menţinerea producţiei în câmpurile vechi de exploatare în România şi Austria la o valoare de 200-210 mii boe (barili echivalent petrol) pe zi. În acest scop, compania implementează tehnologii noi de producţie şi investiţii costisitoare.
Ţinta OMV de creştere cu 60% a proiectelor de dezvoltare în sectorul explorărilor şi producţiei rămâne în picioare şi va aduce o creştere a producţiei cu 350 mii boe pe zi din 2016.
Manfred Leitner, membru al boardului OMV responsabil cu rafinare şi marketing, a spus că rafinăria Arpechim este închisă permanent, iar la rafinăria Brazi programul de modernizare se va încheia în 2014. Totalul investiţiilor de la Brazi este de circa 600 milioane euro. Programul de modernizare a început în anul 2008.

Nicolae Vasilescu Karpen s-a nascut la 22 decembrie 1870 la Craiova si a decedat la 2 martie 1964 la Bucuresti lasand o vasta opera stiintifica.

A fost un renumit om de stiinta, fizician, inginer si inventator roman, lucrand in domeniul elasticitatii, termodinamicii, ingineriei civile, electrochimiei si telefoniei la distanta. Nicolae Vasilescu Karpen a fost si membru titular al Academiei Romane.

Printre cele mai mari realizari ale sale se enumera telefonia prin cablu la mare distanta. In anul 1909 a propus Academiei de Stiinte a Frantei – pentru prima data in lume – folosirea curentilor purtatori de inalta frecventa pentru telefonie la mare distanta. Brusc, capitala stiintei mondiale a luat in seama ingineria romaneasca. Dar probabil inventia prin care este mai cunoscut reprezinta “pila lui Karpen”, sau “pila K” care functioneaza folosind exclusiv caldura mediului ambiant.

Pila electrica se afla astazi la Muzeul National Tehnic “Dimitrie Leonida” si functioneaza fara intrerupere de 56 de ani.

Nicolae Vasilescu a inceput sa lucreze la teoria unei pile electrice care sa genereze energie la nesfarsit, inca inainte de primul razboi mondial. A primit brevetul in anul 1922. Lucrarea sa teoretica se refera la dimensiunile pe care trebuie sa le aiba aparatul si materialele din care trebuie construit. Vasilescu-Karpen sustine in aceasta lucrare ca pila inventata de el va furniza energie electrica la nesfarsit.

Dupa ce teoria a fost scrisa, s-a apucat de lucru. Vasilescu Karpen dorea sa demonstreze printr-un prototip ca tot ceea ce calculase era corect. Prototipul a fost finalizat in 1950.

Mecanismul de functionare

Vasilescu-Karpen a realizat doua pile electrice legate in serie, care alimentau un minimotor galvanometric. Acesta la randul sau, misca o paleta conectata la un comutator. La fiecare jumatate de rotatie, paleta deschidea circuitul, iar la a doua jumatate de rotatie il inchidea. Timpul de rotatie era calculat in asa fel incat pilele sa aiba timp de reincarcare, respectiv pentru refacerea polaritatii in perioada cat circuitul era deschis. Motorul si paletele aveau drept scop demonstrarea faptului ca pilele furnizeaza energie electrica.

Pilele electrice sunt stramosul bateriilor de azi si nu pot functiona mai mult de 5-10 ani, deoarece unul dintre electrozi se corodeaza, iar inlocuirea lui inseamna… o pila electrica noua. Pila Karpen, care exista intr-un seif in Muzeul Tehnicii din Bucuresti functioneaza si astazi, la 60 de ani de la construire.

Controverse

Vasilescu-Karpen dorea sa demonstreze ca se poate realiza o pila care sa furnizeze energie electrica la nesfarsit.

Insa oamenii de stiinta sustin ca nu poate exista un perpetuum mobile, mai exact, pila lui Karpen incalca cel de-al doilea principiu al termodinamicii si mai ales teoria lui W. Thomson care spune ca este imposibil ca o masinarie sa functioneze la infinit alimentandu-se singura.

Principiul al doilea al termodinamicii precizeaza conditiile in care are loc transformarea energiei termice in energie mecanica, referindu-se la caracterul calitativ si nu la cantitatile de energie schimbate. Acest principiu este o particularizare a principiului general al schimburilor de energie, conform caruia transformarile spontane de energie se realizeaza de la potentialul mai inalt spre cel mai scazut.

Insa pila lui Karpen nu este una obisnuita. Folosirea electrozilor din metale nobile a crescut timpul de functionare datorita eliminarii efectelor parazite ale reactiilor chimice care ar fi aparut in cazul utilizarii altor metale. In timp ce anumiti critici sustin ca incalca cel de-al doilea principiu al termodinamicii, altii afirma ca in realitate, pila nu contravine acestui principiu si nici principiului zero in formularea generalizata. Datorita materialelor din care este realizat este posibil ca durata de viata sa creasca considerabil, insa si costul realizarii este pe masura.

Exista si sustinatori care spun ca Vasilescu-Karpen nu a construit un perpetuum mobile, ci doar o pila care foloseste ca sursa de energie temperatura mediului ambiant. Pila lui Karpen ramane destul de controversata.

Alexandru Mironov relata in revista Stiinta si Tehnica ca dispozitivul avea “un electrod de aur, un altul de aur platinat, inchisi in doi cilindri de sticla, muiati in acid sulfuric pur si un mic motoras electric (de fapt, un fel de osciloscop) care imi arata ca pila functioneaza. Functiona atunci, deja, de 31-32 de ani, si, cu cilindrii de sticla umpluti cu H2SO4, va functiona in vecii vecilor. Iata ce mister avem noi langa parcul Libertatii, lasat mostenire de un oltean extraordinar, inginerul-fizician Nicolae Vasilescu-Karpen”.

Autor: Marius Ignatescu,

Sursa:  www.descopera.org

 About a year ago, Spanish-held Siliken, an approximately EUR500 million business specializing in solar panel manufacturing, started operations in a plant in Timisoara, after investing EUR5 million in it.

Meanwhile, the Spanish company has doubled the number of employees, the capacity of the plant has increased and the manufacturing costs in Romania are so good that even the Asian market might become a target for exports.

At the same time, Siliken does not rule out investments in solar farms, which many experts believe to be the new green energy boom after wind farms. This is the second solar panel plant announced in Romania, after Renovatio group, whose shareholders are registered in Cyprus, invested EUR10 million in Satu Mare (northern Romania) in the summer of 2010. Its production facility was primarily designed for exports.

Although the solar power market is in its early stages in Romania, manufacturing facilities investments have left solar farm investment behind.

Things are completely different from the wind power business where turbines worth EUR1.5 billion have already been deployed in Dobrogea (SE Romania), yet none of these ‘windmills’ was made in Romania.

Siliken officials say they started manufacturing in Romania in early 2011. The decision to invest in this country was based on both the availability of skilled personnel and competitive manufacturing costs, which allows it to be competitive on any market in the world with a European product, the officials added.

A company presentation said there were about 200 people working in three shifts at the plant in Timisoara at the time of its opening, manning four assembly lines with a capacity of 50 MW per year each.

The plant occupies the site of a former production facility of footwear manufacturer Geox. The staff has doubled since the opening to almost 472 people working “directly or indirectly for us”, the company officials said, adding that the production capacity currently stood at about 310 MW.

Siliken exports most of the production of the plant in Romania, to the entire Europe and does not rule out exports to the US and Asian markets.

(English version by Loredana Frăţilă-Cristescu)

By Roxana Petrescu

ZF

Norway’s Renewable Energy Corporation (REC), one of the world’s largest makers of equipment for solar farms, whose revenue stood at about EUR1.8 billion in 2011, is interested in the Romanian market. Its goal is to start its first local photovoltaic projects this year.

Many specialists think solar power will be the next boom in the green industry, after wind farms. The reasons are the drop in the price of equipment and the scheme recently put in place by the Romanian government, which grants the highest subsidies for the production of solar power of all green energy types.

“Romania is considered a very attractive market for REC. We will build upon the strategic partnerships with local representatives in 2012 and we aim to realize our first projects here,” REC officials said.

The Norwegian-held group plans to sell solar panels in Romania, and is not considering an investment in a production facility in this country for the time being. Even when it does commit to the development of a solar power project, the company’s policy is to not remain the investment operator for too long but instead exit via a deal.

“There are no current plans to build a production facility in Romania. In November 2010, we opened one of the world’s largest integrated wafer, cell and module manufacturing facilities in Tuas, Singapore,” REC representatives said.

According to the data of national grid company Transelectrica, 62 solar projects with a capacity of more than 250MW had a grid connection contract signed until the beginning of this month. The investments announced are worth more than EUR500 million and some of them should be completed this year.

Even though REC has no plans for a production facility on the local market, other investors do, saying they can manufacture products up to European standards here but do it at costs comparable to those offered by Asia.

Such investors include Spain’s Siliken, which spent EUR5 million on a solar panel plant last year, which is currently employing 500 people directly or indirectly and Renovatio, a Cyprus-based group that invested EUR10 million in a solar panel plant in Satu Mare in 2010. The plant is now closed because of problems with equipment from certain suppliers, market sources say.

“REC plans to concentrate 20 percent of the marketing activities in Eastern Europe in 2012 on the Romanian market alone. One challenge in the Romanian market is the uncertain financial situation and the mistaken idea that solar investments are too expensive. We believe that investments in solar energy are becoming an increasingly attractive opportunity in Romania,” the Norwegian group representatives said.

(English version by Loredana Fratila-Cristescu)

By Roxana Petrescu

ZF

Portugal’s industrial group Martifer Wednesday announced plans to produce photovoltaic energy in Romania, through its subsidiary Martifer Solar.

Martifer didn’t specify the location of its investment in Romania, or the estimated value of the project.

Martifer group employs around 500 staff in Romania and runs businesses in agriculture, constructions and renewable energy sectors.

By Florentina Dragu

ZF