ROMANIA

Energie

Romanian group Agrofam plans to develop a solar power project in southeastern Romania, in partnership with an Austrian company, Agrofam owner Stefan Poienaru told a news conference Thursday.

According to Poienaru, the photovoltaic panels will be installed on a 50-ha plot of land in Fetesti.

The investment is estimated at over EUR50 million, he said, adding that Agrofam is in advanced negotiations with an Austrian company for a partnership in the project.

According to Poienaru, construction works will start next spring.

Agrofam also plans to develop a sheep farm, possibly in partnership with an investment fund from Qatar, he added. The investment will be worth EUR4 million.

Agrofam was set up 20 years ago. The group has a turnover of about EUR25 million and employs 350 people.

The firms that make up the group specialize in animal breeding, farming and grain trading.

By Ioana Tudor

ZF

Spanish developer Heliotech and its Romanian partner Solar Systems will develop a solar power project worth over EUR55 million in Harghita county, central Romania.

The project, with a power production capacity of 30 MW/h, will be located on a 100-hectare plot of land belonging to the Lazarea local administration.

Lazarea mayor Gabor Ladislau told Mediafax the photovoltaic power project will be developed by Solar Systems, Heliotech’s representative in Romania, and will cost over EUR55 million.

“The project was drawn up by Heliotech and will be financed with private investment funds. A Swiss pension fund is behind the project and will invest over EUR55 million in its development,” Ladislau added.

According to the mayor, the zoning plan for the project is underway, while the necessary authorization from electricity supplier Electrica has already been obtained.

Valencia-based Heliotech specializes in the production of renewable energy and providing expert advice in the field.

By Ioana Tudor

Solar energy appears to be the new star of the renewable energy market after two years in which investments in wind farms have been in the spotlight, attracting over EUR1.5 billion.

After the green energy support scheme was approved, everybody expected a boom of interest in solar energy, the appetite for investments was dampened by the difficult access to financing. So the potential of the market could only be released by major companies who would invest big amounts in solar farms, as was the case with wind farms. Practically, 2012 will be a test year rather than a boom year for solar farms in Romania.

“There are already major companies looking at the Romanian market and I think the first transactions will be announced in the coming period,” says Paul Voicu, managing partner of IBCOenerg consultancy.

IBCOenerg is a family business set up in 1999, whose shareholders are Gheorghe Voicu, an energy specialist with over 45 years’ experience, and sons Doru and Paul Voicu.

Awaiting major investors

The solar energy market now basically needs what the wind farm market needed when it took off: heavyweight names. In just two years’ time the wind farm market attracted investments of over EUR1.5 billion, with around 1,000 MW currently functional in Romania, as opposed to just 14 MW at the end of 2009. The major sponsors of this growth were Czech-held CEZ, Italy’s Enel and Energias de Portugal.

The solar park market is now at the level of the wind farm market in 2009, with just two projects installed, according to available information, with a total capacity of 2 MW, located in Scornicesti and Singureni (southern Romania), both installed by Cypriot group Renovatio, which also has a solar panel plant in Satu Mare (NW Romania).

“I think realistically speaking around 100-200 MW will be installed this year, but I don’t think it will be enough to draw a conclusion. We are talking about a test year rather than a boom year. After the law was approved, everybody expected a boom of the solar photovoltaic segment, but the financing problem and the uncertainties over the evolution of green certificate prices is toning down investment appetite,” Voicu explained. He says the adoption of the support scheme was good news, but came at a time when market circumstances are not favorable.

“A heightened interest has been seen as of March, but the first major transactions will be the ones to give confidence in the market. Currently it is hard to say whether we will see a boom,” Voicu explained.

Despite the financing obstacles, solar energy has a few advantages that could draw investors, aside from the extremely generous support scheme. One of them is that the development of wind farm projects has reached saturation.

“For a solar project, on site measurements are not needed, as opposed to wind farms, and such a project can be built from scratch in one year (much less than a wind farm i.e.). However, the process of developing and authorizing solar projects is a complex one,” said the representative of IBCOenerg.

Though tentatively, things have started to budge. “There is already commotion on the market towards obtaining the appropriate land for solar projects.” One major advantage it has over wind farm projects is its good potential for installing solar parks.

Moreover, the rooftops of large buildings, such as shopping centers and industrial platforms, can be turned into producers of green energy by installing solar panels on rooftops.

While each MWh of wind energy is supported through two green certificates, each priced at EUR55 at present, for solar energy investors received 6 green certificates at the end of last year. Basically for each MWh of energy produced by a solar park, an investor now gets almost EUR380, i.e. the value of six green certificates plus the market price of one MWh. This means an investment in a solar park is recovered in around 4 years, a very short time, which raises question marks as to the support scheme possibly overcompensating investors.

(English version by Daniela Stoican)

Sources : ZF

By Roxana Petrescu

Private power supplier Repower Romania, the local subsidiary of Swiss-held Repower group, plans to go into electricity generation and invest about EUR250 million on the local market in the next ten years.

The company is currently in talks over wind power projects and is looking at two such projects in Dobrogea and Galati (SE Romania) with an eye to acquisition.

It will start its energy generation business with wind power, but has no major investment plans in this department. It is looking at small wind power generation facilities and sees it as a way to enter the market of energy producers, said Ambrogio Cassini, country manager of Repower Romania.

Wind farms are the most fashionable industry to invest in locally, having already attracted over EUR1.5 billion, therefore the 14 MW of wind farms in 2009 turned into more than 1000 MW this year, all of which installed in Dobrogea. The largest investors in this business are Czech-held CEZ, Energias de Portugal and Italy’s Enel. CEZ is due to finish a EUR1.1 billion investment in the largest land-based wind farm in Europe in two small towns in Dobrogea this year.

Cassini did not say exactly who the owners of the wind power plants considered for the acquisition were, but said the talks would most likely produce a tangible result next year.

The Repower official added investments in Romania would focus on hydropower production in time, but had not decided whether to buy a hydropower plant or build one. Whatever it may be, the company is interested in medium capacity hydropower plants and an area that drew its attention is Maramures (northern Romania), Cassini said.

Repower posted about EUR90 million revenue in 2011, slightly up from the about EUR80 million of 2010. It sold about 1.3 TWh of power last year, and its market share reached some 5% according to the data provided by the company.

(English version by Loredana Fratila-Cristescu)

By Andreea Neferu

Sources ZF

Peter Loescher, chairman and chief executive officer of Siemens, believes that despite the growth of the green power sector, coal and natural gas will be used for a significant part of energy production for a long time.

Loescher’s vision of the energy mix is a new warning signal for the local market, which might find itself short on electricity generation facilities as 80% of the thermoelectric power plants in operation at the moment are past their life cycle.

Even though about 1,000 MW of wind farms were up and running at the end of last year, their production capacity is extremely volatile and at times they operate at a small fraction of the capacity installed. Power generation in Romania is still reliant on forty-year old thermoelectric plants or on hydropower plants built before 1989. The only investments the government has made in the two decades ever since are the two nuclear reactors in Cernavoda.

Despite this, there are hardly any investments in major projects to generate electricity from coal or natural gas. Only one 860 MW power plant running on gas, whose capacity is higher than a Cernavoda reactor’s was built by Petrom after a EUR500 million investment. All the other projects for new thermoelectric power plants that should generate electricity using coal have been frozen in place by red tape for years, although bituminous coal and lignite are Romania’s most important resource, enough to last several hundred years.

Loescher explains that although it is necessary to expand renewable energy production capacity, wind and solar power cannot replace everything else on short term. Clean high efficiency thermoelectric power plants running on coal or natural gas will be vital for a long time to have a sure energy source.

The problem, at least for the local market, is that many of the large foreign energy companies operating on it have not joined forces with the government for major projects such as the reactors 3 and 4 of the nuclear plant in Cernavoda (SE Romania) worth EUR4 billion or the one billion euro hydropower plant Tarnita Lapusesti (NW Romania).

The energy industry heavyweights said they were reluctant to invest because of the uncertainties surrounding the restructuring of the local energy system and especially because of the still not deregulated electricity and gas prices. Early this week, however, the World Bank strongly urged them to show the courage to become involved in big investment projects while there was still time because Romania would conduct the reforms they demand, anyway.

As for the state of the economy in Europe, which in turn makes a strong impact on the investment appetite of major companies, Siemens’ CEO says that the risks of the region remain significant, especially when considering the situation of Greece and Spain.

The global economy seems to be moving in a more stable direction, but beyond that there are still unresolved risks, as countries like Spain and Greece are still facing tremendous challenges, said Loescher. On the other hand, emerging countries, first of all China and India, remain the stabilizing factors of the world economy, he added.

Loescher said the group has about 1,800 people working in the five production facilities and nine regional service and sales centers in Romania.

Asked whether Siemens might focus on making wind turbines in Romania, Loescher said it maintained a close relationship with local customers and had no concrete plans thereof for the time being.

Siemens revenue stands at EUR73.5 billion. The group employs 360,000 people.

By Roxana Petrescu

Sources: ZF

(English version by Loredana Fratila-Cristescu)

Solar energy was credited by many specialists as being the next energy boom after wind turbines had conquered almost the whole of Dobrogea (SE Romania).

The support scheme of the Romanian government for such projects was the main drawing point, since solar energy receives the highest subsidies in the renewable energy sector. But the joy has only lasted for a few months, writes Business Magazin.

“The number of green certificates will be cut as of January 2013. There is no official information, but this would be the conclusion of market talk so far,” said Robert Cruceru, executive manager of the Romanian Association of the Photovoltaic Industry (RPIA).

The green certificate is at the centre of the entire support scheme put together by the Romanian state for renewable energy.

Since green projects are more costly than conventional energy generation projects, the Romanian state found a way to support the renewable sector, considering that by 2020, Romania’s green energy consumption should account for 38% of the overall consumption of energy, according to EU regulations.

For every MWh of clean energy, producers were rewarded with one single green certificate until the end of last year, irrespective of the technology used -wind, solar, or hydro-power.

The price of a certificate ranges between EUR27 and EUR55. For wind energy, one green certificate was enough, but for other investors, such as those in solar energy, one certificate proved insufficient, and the solar industry did not grow almost at all.

But since November 2011, after three years of talks, each form of green energy started to be rewarded with a different number of certificates.

At the time, solar energy was the main winner, being awarded six green certificates per each MWh, although originally it was supposed to receive only four.

The miracle lasted for a few months

The miracle did not last long and there is already talk about cutting the number of certificates to four, especially since the cost of equipment fell significantly from EUR4 million per MW to less than EUR2 million. The race against time started because only the solar projects ready by January 2013 can be rewarded with six green certificates, while for the rest of them, the dream is almost over.

“There is a fear that investors in solar energy could get exceedingly rich thanks to technological advances cutting the cost of equipment. Those who want six green certificates should not take longer than a month for the completion of the authorization process in order to have the necessary time to set up the panels and connect them to the grid by January 2013, when the support scheme is supposed to be altered,” said Horea Harsan, executive manager of ABB, one of the world’s largest providers of services and equipment for the energy industry.

Move fast

Harsan’s statements are supported by Robert Cruceru. “You have to move fast in order to receive six green certificates. By January next year they have to be connected and produce, or they risk to fall under the new support scheme,” said the representative of RPIA.

Investors have already started to hurry. Data of Transelectrica, the national energy transmission company, shows that at the end of April 79 solar farms with an overall capacity of almost 335 MW had contracts to join the grid, i.e. could start construction.

Whereas in the case of wind energy Constanta and Tulcea are the counties with the most investments, solar projects are spread throughout Romania. Of the 79 projects, over 20 are scheduled to become operational this year. This means around 87 MW, which would entail investments of EUR174 million and the data concerns only the first four months of 2012.

The sun still shines

“Those who decided to invest are already active on the market. I think we will see major transactions in the coming period and there are also new companies who want to join the market,” Cruceru also said. The expected lowering of the number of green certificates granted for solar energy is an impetus for projects to be completed this year in order to receive six green certificates. But the new regulations are not likely to dissuade investors from investing in this sector.

“As far as we can see now, a project in solar energy is still profitable, even with just four green certificates. You can’t go lower than that. If the reduction is not as drastic as to freeze investments, I think we will see a short period of stagnation from 2013 onwards, after the modification of the support system, and then investments will start again,” Cruceru concluded.

By Roxana Petrescu

Sources: ZF

(English version by Daniela Stoican)

Green power producers collected from the support scheme put in place by the Romanian government almost EUR100 million in the first four months of the year, as much as they did last year. Eighty percent of this amount went to wind farm owners.

The amount of renewable energy in the first four months is comparable to last year’s level, according to the latest data made available by national grid company Transelectrica on its website.

Wind and solar power producers and those that own small hydropower plants got more than 1.8 million green certificates in the first four months, compared to 1.7 million issued in the entire 2011.

The certificates are worth EUR27 to EUR55 each and are now trading at the maximum value. Green power producers can also sell the power generated at the market price.

The largest green power producers are Czech-held CEZ, Italian-held Enel and Energias de Portugal.

(English version by Loredana Fratila-Cristescu)

by  Roxana Petrescu

Source ZF

Piaţa locală va fi un punct fierbinte pe radarul investitorilor în energie verde în următorii 2-3 ani, schema de sprijin recent adoptată pentru acest gen de proiecte fiind doar unul dintre factorii care fac din România una dintre cele mai vânate cinci destinaţii la nivel european.

În aceste condiţii, gigantul american General Electric şi-a stabilit un obiectiv clar: cel puţin una din trei turbine vândute în România să poarte sigla grupului, spune Stephan Ritter, directorul general al diviziei europene de energie regenerabilă din GE.

“În următorii 2-3 ani, România se clasează cu uşurinţă în topul primelor cinci ţări ca atractivitate pentru investitorii în energie verde. Noi ne-am început devreme activităţile aici, ne-am construit un acces bun la clienţi. Pentru a face ca piaţa să fie şi mai atractivă, acum după promovarea schemei suport pentru investiţiile în energie verde, mai este nevoie de un lucru, de investiţii în reţeaua de energie pentru a putea fi preluate cât mai multe proiecte”, explică Ritter, în grija căruia GE a lăsat coordonarea pentru circa 30 de pieţe când vine vorba de energie verde.

Dacă la finalul anului 2009 în România piaţa proiectelor de energie regenerabilă se reducea la numai 14 MW montaţi în parcuri eoliene, la începutul acestui an datele Transelectrica, transportatorul naţional de energie electrică, arată că erau circa 1.000 MW, capacitate chiar mai mare decât cea a unui reactor nuclear al centralei de la Cernavodă. Şi nu numai vântul a atras atenţia investitorilor care acum se uită şi la proiecte solare sau pe biomasă.

Un ritm susţinut

Rând pe rând, companii mari din energia europeană, cum ar fi CEZ (Cehia), Enel (Italia), Energias de Portugal sau Iberdrola (Spania), au fost atrase aici de vântul foarte bun din zona Dobrogei, dar mai ales de schema de sprijin pusă la dispoziţie de statul român, care anul trecut, după mai bine de trei ani de aşteptări, a început să-şi producă pe deplin efectele.

Limitarea vine însă din partea reţelelor de energie care nu pot integra acum mai mult de 3.000 MW în parcuri eoliene din cauza caracterului variabil al acestui tip de energie. Pentru întărirea liniilor ar fi necesare fonduri de 500 de milioane de euro pe termen lung, de capacităţi de reglaj, investiţii care costă foarte mult şi pe care statul nu le poate finanţa de unul singur.

Cu toate acestea, potenţialul este aici, crede reprezentantul GE Energy. “În Germania, de exemplu, investiţiile în parcuri eoliene merg într-un ritm de circa 1.500 MW pe an. În România este sustenabil un ritm de circa 500 MW în următorii 2-3 ani.” Norvegia sau Turcia sunt alte ţări cu un bun potenţial pe partea de investiţii în energie eoliană.

Când vine şi fabrica de eoliene?

Practic, ţinând cont de faptul că in vestiţia într-un MW într-un parc eolian costă între 1,5 şi 1,7 milioane de euro, în urmă torii trei ani de zile România ar putea atrage fonduri de peste 2,2 miliarde de euro doar din această zonă a energiei rege ne rabile.

Problema până în acest moment pentru România este că deocamdată este doar o piaţă de desfacere pentru marii producători de centrale eoliene, neexistând niciun plan concret în acest moment pentru a realiza o unitate de producţie locală. Potrivit statisticilor Asociaţiei Europene pentru Energie Eoliană, circa 75% din valoarea unui proiect eolian stă în echipamente. Astfel, pe plan local, fără o unitate de producţie, efectul direct şi indirect al marilor investiţii în energie regenerabilă este mult diminuat.

“Ne uităm să vedem ce potenţial este şi în România pentru a putea stabili relaţii cu furnizori locali de componente. Facem acest lucru pentru toate pieţele în care creştem.”

Seceta, o problemă

Între timp, GE Energy spune că până la finalul acestui an va ajunge la turbine vândute cu o capacitate totală de circa 700 MW, cel mai mare proiect al companiei fiind cel cu cehii de la CEZ. Astfel, la finalul acestui an proiectul eolian mamut pe care cehii l-au început în două comune dobrogene, Fântânele şi Cogealac, s-ar putea finaliza, în acest moment aproximativ 400 MW din cei 600 MW proiectaţi fiind deja montaţi.

“La finalul acestui an, vom avea 700 MW în România, montarea ultimilor 200 MW de la Cogealac fiind în grafic. Ţinta noastră pentru această piaţă este următoarea: cel puţin una din fiecare trei turbine instalate să fie GE. Orice este sub acest rezultat m-ar dezamăgi”, a mai precizat Ritter.

La Fântânele şi Cogealac, CEZ a pus la bătaie 1,1 miliarde de euro pentru a construi în Dobrogea cel mai mare parc eolian pe uscat, dar s-a confruntat cu mai multe probleme. Ultima dintre ele este seceta.

“De obicei aveam probleme iarna cu vremea, era greu de construit în acele condiţii meteo. În iarna aceasta nu vremea a mai fost problema, care ar fi trebuit să fie un factor favorabil, ci seceta. În decembrie s-a transportat pe Dunăre numai 5% din ceea ce se transporta în mod normal din cauza debitelor scăzute, iar acest 5% am fost noi, pentru că ne-am chinuit, am folosit barje mai mici, pentru a putea transporta echipamentele.”

Costuri în scădere

Ca tendinţă în zona energiei verzi, reprezentantul GE Energy spune că au înce put să scadă simţitor costurile de producţie şi că acestea au ajuns să fie com pa rabile cu cele înregistrate pe partea de producţie a energiei convenţionale. Cu toate acestea, spune Ritter, schemele de sprijin ar trebui menţinute pentru că ele susţin cos turile pentru dezvoltarea tehnologiilor verzi, o piaţă abia la început faţă de celelalte forme de producere a energiei.

“Dacă în 2003, costul pe MWh într-un proiect eolian era de circa 150 de dolari, în 2009 a ajuns la 80 de dolari pe MWh iar anul acesta cred că va ajunge până la 50 de dolari pe MWh. Astfel un MWh produs de un parc eolian are un cost comparabil un acelaşi MWh produs într-o termocentrală, de exemplu, dar încă vorbim de o industrie tânără în care cheltuielile de dezvoltare sunt mari.” Dincolo de sectorul de energii regenerabile, GE este implicat în România în alt proiect major de producere a energiei electrice, centrala pe gaze de 500 de milioane de euro pe care Petrom, cea mai mare companie din România, a realizat-o la Brazi. În acest proiect, GE a fost principalul furnizor de echipamente.

Autor: Roxana Petrescu

Sursa ziarul financiar

 

Producătorii de energie eoliană, solară sau hidro au reuşit ca în primele patru luni ale acestui an să înca­seze din schema de sprijin pusă la dispo­ziţie de statul român cât le-a intrat în con­turi în tot anul trecut, adică aproape 100 de milioane de euro, 80% din această sumă fiind acaparată de proprietarii de parcuri eoliene.

Şi cantităţile de energie regenerabilă pro­duse în primele patru luni ale acestui an sunt comparabile cu cele realizate în tot anul trecut, după cum arată cele mai recente date publicate pe site-ul Transelectrica, transpor­ta­torul naţional de energie electrică.

Astfel, în perioada ianuarie-aprilie producătorii de energie eoliană, solară sau cei care au mici hidrocentrale au primit peste 1,8 mi­lioane de certificate verzi, în contextul în care în tot anul trecut au fost emise 1,7 de milioane de astfel de instrumente menite să sprijine producţia de energie regenerabilă în România.

Fiecare astfel de certificat are potrivit legii o valoare cuprinsă între 27 şi 55 de euro, în prezent ele tranzacţionându-se la valoarea maximă. Astfel, numai din aceste instrumente producătorii de energie verde au încasat în primele patru luni ale anului aproape 100 de milioane de euro. Dincolo de certificatele verzi primite, producătorii de energie pot ieşi cu cantităţile la vânzare unde obţin preţul pieţei. În continuare, cei mai mari producători de energie verde sunt cehii de la CEZ, italienii de la Enel şi Energias de Portugal.

Inima sprijinului

Certificatul verde este inima sistemului prin care statul român s-a decis să sprijine pro­duc­ţia de energie regenerabilă. În linii mari, pentru fiecare MWh de energie produs de o eoliană sau de un parc solar, producătorul pri­meşte un număr variabil de certificate verzi în funcţie de tehnologie. Mai departe, aceste certificate sunt cumpărate de furnizorii de ener­gie, aşa cum este Electrica de exemplu, care în coşul livrat clienţilor trebuie să aibă anumite cote obligatorii de energie verde. Dovada îndeplinirii acestor cote stă chiar în nu­mărul de certificate verzi achiziţionate. Cum pentru furnizor achiziţia de certificate verzi este un cost, el va fi transmis în facturile plă­tite de toţi consumatorii, care de fapt sunt cei care sprijină efectiv dezvoltarea energiei rege­nerabile în România.

În total, valoarea acestei scheme de sprijin pe zece ani, până în 2020, a fost calculată de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Ener­giei (ANRE) la peste 10 mi­liarde de euro, bani care se vor regăsi în creş­terea facturilor la energie electrică. Tot sis­te­mul de certificate verzi a fost pus pe picioare pentru că România, în calitate de membru al UE, trebuie să îndeplinească anumite ţinte obli­gatorii privind ponderea energiei verzi în con­sumul total până în 2020. Cum investiţiile în proiectele de energie verde sunt mai costi­si­toare comparativ cu cele convenţionale, fără o schemă de sprijin ele ar fi fost nerentabile şi ar fi făcut imposibilă atingerea ţintelor europene de către România.

Subvenţii şi mai mari

De la finele anului trecut, numărul de certificate verzi a început să varieze în funcţie de tehnologie, anterior acestui moment fiecare pro­ducător primind un singur certificat indi­ferent de sursa de producţie.

Acesta este unul dintre motivele care au dus la creşterea semnificativă a numărului de certificate încasate de producători. Pe de altă parte însă, începând cu a doua parte a anului trecut au intrat în funcţiune şi multe proiecte noi. De exemplu, datele pentru luna ianuarie publicate de ANRE arată că pon­de­rea energiei eoliene în totalul energiei livrate în sistem a ajuns la aproape 5%. Cantitatea de energie livrată de parcurile eoliene din Ro­mânia în prima lună din an, 0,23 TWh, ar fi putut alimenta în acelaşi interval de timp peste un milion de case, cu un consum mediu lunar de circa 200 kWh.

Datele ANRE arată că în tot anul 2011 turbinele eoliene au avut o producţie de circa 1,9% din total, ceea ce înseamnă o cantitate livrată în sistem de peste 1 TWh.

Autor: Roxana Petrescu

Sursa: Ziarul financiar

The price of electricity paid by Romanians, in purchasing power standards, is above the EU average, almost double the prices paid in France, closer to the Denmark and Germany levels and higher than in Austria or the Netherlands, according to Eurostat data on Friday.

Expressed in purchasing power standards, the sum paid by Romanians is 14% higher than the EU average and almost double the amounts paid in France of Finland, the Eurostat data shows.

The Romanian electricity price in PPS is also 19% higher than in Austria, 24% than in the Netherlands and is close to the Denmark and Germany tariffs.

The weight of electricity costs in Romanians’ budget is also 33% higher than in Great Britain or Sweden.

In actual value, Romanians pay one of the lowest electricity prices, 46.6 lei or 10.9 Euro per 100 kWh. Only Bulgarians pay less, 17.1 leva or 8.7 Euro per 100 kWh. The EU average is 18.4 Euro per kWh.

As for natural gas, Romanians pay the smallest tariff both in actual value and expressed in PPS – 2.8 Euros per 100 kWh, while the EU average is 6.4 Euro.

Românii plătesc dublu energia electrică faţă de francezi, raportat la puterea de cumpărare

Preţul energiei electrice plătit de populaţia din România, raportat la puterea de cumpărare, este peste media UE, aproape dublu faţă de nivelul din Franţa, apropiat de cotele din Danemarca sau Germania şi mai ridicat decât în Austria sau Olanda, potrivit datelor prezentate vineri de Eurostat.

Raportată la nivelul de trai (ajustată la puterea de cumpărare), suma plătită de români este cu 14% mai mare decât media UE şi de aproape două ori peste nivelurile din Franţa sau Finlanda, reiese din datele Eurostat.

Totodată, tariful la electricitate din România raportat la puterea de cumpărare este cu 19% mai ridicat decât cel suportat de austrieci, respectiv cu 24% peste cel din Olanda şi se apropie de cotele din Danemarca sau Germania.

Ponderea costurilor cu energia electrică în bugetul românilor este de asemenea cu circa 33% mai ridicată faţă de costurile din Marea Britanie sau Suedia.

În valoare nominală populaţia din România plăteşte unul dintre cele mai reduse tarife din UE pentru energia electrică, de 46,6 lei, sau 10,9 euro pe 100 kWh. Numai bulgarii achită un preţ mai mic, de 17,1 leva, sau 8,7 euro pe 100 kWh.

Media UE este de 18,4 euro pe 100 kWh. Datele se referă la tarifele din a doua jumătate a anului trecut.

Pentru gaze naturale, preţul plătit de populaţia din România este cel mai mic din UE atât în valoare nominală, cât şi după ajustarea la puterea de cumpărare.

Astfel, românii plătesc 11,9 lei, sau 2,8 euro, pe 100 kWh de gaze naturale, faţă de 6,4 euro în medie la nivelul UE. Cel mai apropiat preţ de cel din România se regăseşte în Estonia, unde preţul mediu al gazelor plătit de populaţie este de 4,4 euro pe 100 kWh.

Ajustat la puterea de cumpărare, preţul plătit de români se apropie de media UE, însă nu o depăşeşte, şi rămâne cel mai mic din blocul comunitar.

Statul român s-a angajat faţă de FMI să continue în următorii ani liberalizarea preţurilor la energie şi gaze naturale.

Sursa: Bucharest herald