După întinderea pe plita uriașă a celor 100 de kilograme de aluat, directorul artistic al Festivalului Sighișoara Medievală, Liviu Pancu, a strigat, alături de voluntarii care au contribuit la realizarea recordului: ‘Uriașilor, să vă treacă foamea!’.
Aluatul a fost preparat duminică dimineața de brutarul sighișorean Pajin Dionisie.
‘Le-am făcut un aluat din 100 de kilograme de făină. La 100 kg de făină am mai băgat drojdie, 1 kilogram, că atâta vine la cantitatea aceasta. Covrigul nu trebuie să fermenteze, trebuie să aibă puterea să înceapă să dospească. Așa ceva nu am făcut demult… de fapt nu am făcut deloc. Pentru mine nu a fost mare lucru, l-am pus la malaxor, l-am malaxat și s-a făcut. Secretul este să fie bună materia primă, să fie de calitate și cuptorul. Din acest aluat puteam face 100 de pâini de un kilogram, 200 de câte 500 de grame. Covrigul o să fie alb deasupra, pentru că e pe plită, iar soarele nu-i poate da culoare’, a susținut brutarul.
Directorul tehnic al festivalului, Dan Gliga, a spus că acest covrig uriaș are un diametru de 20 de metri și o suprafață desfășurată de 64 de metri liniari.
‘Este vorba despre realizarea unei plite cu diametrul de 20 de metri, din punct de vedere tehnic aceasta a fost realizată la Târgu Mureș, este din tablă de oțel pe suporți metalici. Lungimea acestei plite este de aproximativ 64 de metri, pe o lățime de 50 de centimetri. Am avut nevoie și de material lemnos care va sigură coacerea covrigului. Am folosit lichid pentru aprinderea lemnelor, astfel încât să fie aprins în același timp sub întreaga plită’, a afirmat Dan Gliga.
Directorul artistic al Festivalului Sighișoara medievală, Liviu Pancu, a afirmat că tot la această ediție va fi confecționată și masca Vraciului Vindecător, care va avea peste 5 metri înălțime și 3 lățime, cu care se dorește doborârea unui record național.
Până acum, la Festivalul Sighișoara Medievală XXIII au fost atinse două recorduri, arborarea pe Turnul cu Ceas a celui mai mare drapel confecționat în timpul unui festival medieval, de peste 25 de metri, și covrigul uriaș cu diametrul de 20 de metri, urmând că duminică să mai aibă loc un record mondial, cu cea mai mare spadă ornamentală ridicată într-un festival medieval, Spada Titanilor.
Tot duminică va fi gata și cea mai mare mască populară din țară, Masca Vraciului Vindecător.
AGERPRES (A — autor: Dorina Matiș; editor: Mihai Simionescu)
July 26th, 2015 |
‘Cavaleri, astăzi s-a împlinit voia cea mare a bunului Dumnezeu, la Sighișoara Medievală. Noi, Ordinul Cavalerilor Lup, recunoscuți cu voia lui Dumnezeu, noi, Cavaleri ai Ordinului de Mediaș, noi, Argotica Sibiu, noi, Cavalerii din Carpați, noi, Scutierii de Muhlbach, noi, Comanderiile Templierilor Sfântului Bernard de Sighișoara, Târgu Mureș, Ardud și București spunem că mare a fost voia lui Dumnezeu. Teatrul Scena și Ordinul Cavalerilor Lup au vrut să vă aducă dumneavoastră cavalerilor, dumneavoastră turiștilor, dumneavoastră sighișorenilor și Festivalului Sighișoara Medievală, primul Excalibur Românesc. Cavaleri, de trei ori Vivat!’, a strigat directorul artistic al festivalului, Liviu Pancu, în momentul în care spada uriașă a fost fixată în teaca din stâncă.
Evenimentul, unul dintre cele mai importante ale festivalului, a fost salutat cu ‘Vivat! Vivat! Vivat!’ de către cavaleri și cu aplauze puternice din partea turiștilor.
Pregătirile pentru înscrierea în Guinness Book a Spadei Titanilor au fost finalizate de echipa tehnică a celei de-a XXIII-a ediții a Festivalului Sighișoara Medievală încă de sâmbătă.
Spada Titanilor care va rămâne de acum în Cetatea Medievală este parte a proiectului ‘Sighișoara Medievală — Primul festival medieval din România înscris în cursa recordurilor mondiale’, alături de cel mai mare covrig rotund realizat într-un festival medieval și cel mai mare drapel suspendat într-un festival medieval.
Directorul tehnic al Festivalului Sighișoara Medievală, Dan Gliga, a spus că spada este confecționată din platbandă de oțel, a fost realizată în colaborare cu un atelier de confecții metalice din Târgu Mureș, iar la aceasta au muncit 3 oameni.
“Este din oțel, avem o lungime 4,53 metri, lățime 20 centimetri și grosimea lamei de 2 centimetri. Sunt trei platbande montate unitar, ca să compunem grosimea de 2 cm a lamei, blazoanele de pe spadă sunt din tablă de cupru, la nivelul mânerului sunt două capete de lup care ornamentează această spadă. Spada are o greutate de 135 kilograme și este înfiptă într-o stâncă, adusă de la o carieră din Toplița, care are o greutate de 1850 kilograme’, a declarat pentru AGERPRES Dan Gliga, directorul tehnic al Festivalului Sighișoara medievală.
Potrivit acestuia, pentru a putea face sistemul de prindere a fost perforată stânca la 50 centimetri adâncime, iar în fantă a fost montată o teacă din metal de circa 45 centimetri care a fost fixată de stâncă cu adezivi speciali.
‘La suprafață se vede doar o fantă în care este fixată spada. Pe stâncă va fi montată o plăcuță de bronz cu numele celor care au contribuit la realizarea acestei lucrări’, a precizat Gliga.
Directorul artistic al Festivalului Sighișoara Medievală, Liviu Pancu, a precizat că pe spadă sunt montate blazoanele frăției lupilor, ‘pentru că Ordinul Cavalerilor Lup a inițiat-o și a adus-o în fața publicului și faptul că de un an și jumătate au fost înnobilați ca și cavaleri templieri ai Ordinului Sfântului Bernard, butonul spadei este al cavalerilor acestui ordin’.
AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș, editor: Mihai Simionescu)
July 26th, 2015 |
Într-un spațiu de aproximativ 550 de metri pătrați, amenajat de voluntarii Asociației Team Work, vizitatorii Grădinii Botanice se pot relaxa citind o carte sau participând la o serie de workshop-uri propuse de organizatori.
“Este cel mai nou sector din Grădina Botanică București. Este un spațiu care a fost amenajat împreună cu aproximativ 50 de voluntari pe parcursul a trei luni.
Am venit în fiecare week-end și am lucrat, am curățat spațiul, am instalat bănci și am adus cărți. Este un loc care are aproximativ 500-550 de metri pătrați, sunt opt seturi de bănci care pot fi folosite de vizitatori oricând. Sâmbătă și duminică organizăm câteva activități recreative, educative, cu vizitatorii Grădinii Botanice și, pe viitor, vom lăsa acest spațiu strict pentru lectură și pentru studiu dar, periodic, vom organiza diverse workshop-uri și activități”, a declarat Anca Anton, managerul proiectului din partea Asociației Team Work, pentru AGERPRES.
Spațiul, în care au fost aduse pentru început aproximativ 150 de cărți, “în marea lor majoritate volume de beletristică”, va fi disponibil zilnic pentru vizitatori, au afirmat organizatorii, precizând că în curând spațiul va fi îmbogățit și cu o “bibliotecă în aer liber” în care vor fi aduse până la 2.000 de cărți, de toate genurile.
“Momentan avem aproximativ 150 de cărți. Avem relativ puține dar acestea ajung pentru cei care vor veni în această perioadă. Planificăm în următoarele luni să adăugăm ‘Grădinii din Cărți’ o bibliotecă în aer liber. Avem deja un spațiu dedicat pe care l-am pregătit și în următoarele luni va fi o bibliotecă în aer liber în care vom aduce între 1.000 și 2.000 de cărți, care sunt pregătite dar așteaptă structura, și atunci accesul va fi la o paletă mult mai largă”, a precizat Anca Anton.
Spațiul amenajat în Grădina Botanică este dedicat lecturii și studiului dar vizitatorii pot să-l folosească cum doresc “cu mențiunea că trebuie să respecte liniștea și starea de bine a celorlalți”.
Pentru cei care vor merge la “Grădina din Cărți” există și unele restricții, atenționează organizatorii, vizitatorii trebuind să știe că în acel spațiu nu se fumează, nu se poate face picnic, și, totodată, nu este un loc de joacă pentru copiii, aceștia fiind îndemnați să ia o carte și să citească.
La “Grădina din Cărți” sunt așteptați și elevii sau studenții care doresc să învețe sau care au nevoie să-și facă lucrări de diplomă sau de masterat.
“În timpul verii, spațiul este destinat mai puțin studiului dar considerăm că după începerea cursurilor în școli și facultăți elevii și studenții vor aprecia din ce în ce mai mult acest loc”, a mai spus managerul proiectului.
Printre activitățile pregătite pentru acest week-end, organizatorii au gândit patru workshop-uri. Primul dintre ele este cel de desen la care participanții primesc o planșă cu schița botanică a plantei Narcisus poeticus, cunoscută drept narcisa de grădină sau narcisa românească, pe care o pot reproduce în creion sau în culori acrilice.
Un alt atelier este cel de reciclare creativă. Organizatorii s-au pregătit cu mai multe PET-uri, participanții fiind îndemnați să le decupeze după care, împreună cu voluntarii, să le coasă și să realizeze o perdea. La final aceasta va fi instalată într-o zonă însorită unde va putea fi admirată de toți cei care vor trece prin zonă.
Cel de-al treilea atelier se recomandă a fi mai mult o zonă de recreere în care vizitatorilor le sunt puse la dispoziție mai multe jocuri, pentru a se putea relaxa și altfel decât prin citit.
Ultimul atelier propus de organizatori este cel de implicare comunitară. “Este frumos să facem proiecte dar este și mai frumos când aceste idei vin din comunitate și în cadrul acestui atelier îi ajutăm pe cei care au idei să le configureze într-un proiect comunitar. Ne-ar plăcea să vedem cât mai multe idei venind dinspre comunitate. Noi ne propunem ca dacă o idee este foarte interesantă și relevantă pentru comunitate să fie noul proiect Team Workd pentru 2016”, a explicat Anca Anton.
Pentru tineri și nu numai, Asociația Team Work a pregătit și un concurs de fotografie. Participanții sunt îndemnați să își facă un selfie cu o carte în ‘Grădina din Cărți’ pe care să îl posteze pe site-ul de socializare facebook cu tag-ul #GradinaDinCarti. Concursul se va desfășura în perioada 25-29 iulie, anunțarea rezultatelor având loc pe 30 iulie. Câștigătorii vor primi unul dintre cele cinci stickere de perete reprezentând un arbore cu spații pentru fotografii.
În acest week-end, “Grădina din Cărți” este deschisă pentru vizitatori sâmbătă, până la ora 21,00, și duminică între orele 10,00-16,00. Nu există o taxă de intrare în acest spațiu, participanții fiind nevoiți să plătească doar biletul de intrare în Grădina Botanică.
“Grădina din Cărți” este un proiect derulat de Asociația Team Work în parteneriat cu Grădina Botanică “Dimitrie Brândză” a Universității din București. Proiectul este finanțat de Fundația pentru Parteneriat și MOL România prin Programul Spații Verzi, componenta Spații Verzi Urbane, precum și prin contribuții ale comunității bucureștene sub forma donațiilor directe în Grădina Botanică sau pe BursaBinelui.ro. Grădina din Cărți este cel de-al treilea spațiu amenajat de Asociația Team Work pe parcursul parteneriatului început în 2006 cu Grădina Botanică București.
AGERPRES/(AS-autor: Petronius Craiu; editor: Adrian Drăguț)
July 26th, 2015 |
Majoritatea meșteșugarilor prezenți la cea de-a XXIII-a ediție a Festivalului Sighișoara Medievală, care se desfășoară începând de joi până duminică în Cetatea Medievală, au început să se reorienteze pe piață prin întoarcerea la istorie și tradiție, ca urmare a creșterii solicitărilor de produse specifice României și istoriei naționale, atât din partea turiștilor străini, cât și a celor din țară.
Doi dintre meșteșugarii care s-au readaptat cerințelor pieței sunt Emil și Rodica Milășan, din Târgu Mureș, care s-au prezentat la această ediție a Festivalului Sighișoara Medievală cu sculpturi și produse de manufactură cu specific dacic.
De pe standul familiei Milășan nu lipsesc Lupul Dacic sau produsele prezentând motive specifice dacilor, spirala, simbolul acesteia fiind strâns legat de cultul soarelui, și cercul, care sunt comune cu cele prezente pe ceramica veche sau de pe obiectele din bronz și motivele zoomorfe, destinate apărării împotriva duhurilor rele.
Emil Milășan este sculptor în lemn de peste 30 de ani și a declarat pentru AGERPRES că a adus la Sighișoara obiecte care “au priză la public”.
“Am început să sculptez prima oară la școală, prin anul 1983, deci sunt peste 30 de ani de când sculptez. Pasiunea pentru lemn o am de mic. Aveam talent la desen și am fost îndrumat către o școală de sculptură, iar pe parcurs am învățat. Am lucrat într-o fabrică de profil din Târgu Mureș, iar după revoluție am început să fiu pe cont propriu, să fac sculptură în lemn. Am un atelier în Târgu Mureș, în care fac ce vedeți aici. Nu pot spune că sculptura în lemn e o afacere rentabilă, dar împreună cu familia reușim să trăim din ce fac. La Sighișoara Medievală am venit cu obiecte sculptate și diferite teme istorice, religioase, de vânătoare, care cred că au priză la public. Anul trecut am început, la Sighișoara, să fac lupul dacic și un bust de dac, iar acestea sunt foarte căutate și de români, și de străini, pentru că străinii nu știu ce înseamnă steagul de luptă al dacilor. Mă întreabă și apoi îmi spun că vor să ia ceva reprezentativ din România”, a arătat sculptorul.
Acesta a spus că pentru Lupul Dacic, care are aproape un metru, a lucrat aproximativ trei săptămâni, cu o medie de opt ore pe zi și că în ciuda muncii intense îl va vinde cu 1.000 de lei.
“Mulți oameni mi-au zis că le place lupul, dar e prea mare și nu au unde să-l expună, așa că am făcut și la o jumătate de metru, care costă 350 de lei. Se cumpără sculpturile, dar să nu vă închipuiți că stă lumea la coadă să le cumpere. Expunerile le țin, de obicei, de mostră și clienții dau comandă, iar eu le trimit prin poștă. Bustul de dac costă 800 de lei, iar cel mic costă 150 de lei. Nu sunt niște sume ieșite din comun, iar cei care doresc neapărat să cumpere sau cei care apreciază arta își pun bani deoparte și dau comandă”, a spus artistul meșteșugar.
Conform acestuia, cea mai scumpă piesă e “Cina cea de taină” și costă în jur de 3.000 de lei.
“În urmă cu câțiva ani, la Sighișoara, am vândut unui domn care m-a întrebat inițial cât costă și mi-a spus că merge acasă, dar se întoarce. M-am uitat la el și nu părea a fi un om cu bani și într-o jumătate de oră s-a întors într-un suflet cu banii. Atunci am spus că aparențele înșeală. Anul acesta, la festival, voi lucra la un Hristos foarte mic, stilizat, cu linii moderne, foarte interesant. Voi lucra și la Lupul Dacic. Lumea e curioasă să vadă cum se creează o asemenea lucrare de artă”, a precizat Emil Milășan.
Tot în acest an, Emil Milășan a adus la Sighișoara, în premieră, magneți în formă de lup dacic, simboluri solare dacice, cu bufnițe și cu zodiile.
“Sper să se vândă. Am văzut că se cer magneții și mulți oameni nu au bani să cumpere un bust sculptat, așa că pot să cumpere unul mic, la 10 lei. Accesoriile sunt făcute din diferite esențe de lemn, întotdeauna caut lemnul cu defect, să aibă ceva interesant. Folosesc lemn de prun, de mălin, de liliac, de măslin, frasin, lemnul trebuie să fie bătrân, să aibă trei centimetri în diametru. Le tai, le prelucrez și le dau diferite forme. Trebuie, în primul rând, să-mi placă mie, iar dacă mie îmi place, atunci cu siguranță le vor plăcea și clienților. Lupul dacic sculptat în lemn de tei, în general sculpturile mele sunt făcute în lemn de tei. Lemnul se prelucrează foarte ușor, deci ca lemn autohton e cel mai bun care se poate lucra, din punctul meu de vedere. Am o tehnică de finisaj, iar culoarea o dau eu, am o tehnică proprie de antichizare, prin prepararea din mai multe materiale”, a mai susținut sculptorul.
Rodica Milășan a arătat că pentru Festivalul Sighișoara Medievală a pregătit brățări unicat din piele, broșe, coliere, toate lucrate manual.
“Mai deosebite sunt podoabele din lemn: medalioane, cercei, brelocuri, broșe. Sunt diferite esențe de lemn, motive populare românești, iar mie îmi plac foarte mult. Pe brățări avem lupul dacic, pentru că încercăm să promovăm ceea ce ne reprezintă. Multă lume se reîntoarce la origini și le place foarte mult să creadă că provin din vechii daci și atunci le place să aibă în casă ceva care să reprezinte lupul dacic. Este foarte apreciat și cumpărat. Brățările costă între 10 și 15 lei. Eu zic că sunt prețuri bune, ținând cont că lucrăm foarte mult la ele. Am vândut deja magneți în formă de lup dacic”, a precizat Rodica Milășan.
AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș, editor: Cristian Anghelache)
July 23rd, 2015 |
Evenimentul se înscrie pe linia altor acțiuni derulate până acum de Geoparc, cu accent pe latura artistică și culturală, scopul final fiind promovarea în rândurile turiștilor a dinozaurilor pitici — unici în lume, care au trăit pe fosta Insulă a Hațegului în urmă cu 70 de milioane de ani.
‘Ne propunem să promovăm Geoparcul Dinozaurilor, dar și întreaga zonă a Țării Hațegului. Festivalul Dinozaurilor se referă la dinozauri, dar și la ceea ce înseamnă un geoparc, adică relația dintre om și pământ’, a declarat joi, pentru AGERPRES, purtătorul de cuvânt al Geoparcului Dinozaurilor, Adina Popa.
Turiștii care se află în zona Hațegului vor putea să vadă machetele în mărime naturală realizate pentru Magyarosaurus Dacus și Balaurul bondoc, dar și cuiburile cu ouă de dinozaur descoperite la Tuștea.
‘Magyarosaurus Dacus a ajuns deja la Hațeg pentru a atrage un număr cât mai mare de turiști. Balaurul bondoc îi așteaptă pe turiști la centrul de vizitare din orașul Hațeg, iar în localitățile General Berthelot și la Casa Dinozaurilor Pitici din Sânpetru vor putea vedea machete de dinozauri, cuiburi cu ouă de dinozauri și expoziții tematice realizate de studenți de la Universitatea din București’, a completat reprezentanta Geoparcului.
Pe de altă parte, în cele trei zile ale manifestării vor avea loc mai multe ateliere de creație dedicate copiilor, în care aceștia se vor juca și vor crea propriile piese pe care le vor putea lua apoi acasă, dar și prezentarea unei piese de teatru.
Iubitorii muzicii folk sunt invitați sâmbătă, de la ora 19,30, la ‘O seară între prieteni’ alături de soliștii Dana Florian, Nicu Zotta, Felicia Popescu, Florin Camen, Dan și Teo Manciulea. Decorul va fi asigurat de Cetatea medievală Mălăiești, din comuna Sălașu de Sus.
Intrarea publicului la toate evenimentele este liberă.
AGERPRES / (AS — autor: Sorin Blada, editor: Marius Frățilă)
Mulţi dintre bunicii voştri au aflat din bătrâni că uriaşii ar fi trăit pe pământ înaintea oamenilor.
Mai multe detalii pe http://www.mihailovici.ro/archives/5283
July 20th, 2015 |
Tema din acest an a festivalului, care se va desfășura de joi până duminică, este “Menestreli și Trubaduri — 5 secole de muzică și teatru medieval”, ediția fiind dedicată, in memoriam, regizorului și actorului Sergiu Nicolaescu.
La ediția din acest an, organizatorii vor încerca și doborârea, în fiecare zi, a câte unui record mondial. Astfel, se va încerca realizarea celei mai mari spade din lume — Spada Titanilor — 4,60 metri, dar și celui mai mare drapel din lume — Drapelul Cavalerilor — 25-30 metri.
Totodată, organizatorii își propun realizarea unui covrig cu diametru de 20 de metri — Hrana Uriașilor, precum și confecționarea celei mai mari măști populare din lume — Masca Vraciului Vindecător — Masca populară românească de 4 metri înălțime.
Festivalul Medieval din Sighișoara este organizat în parteneriat cu Uniunea Autorilor și Realizatorilor de Film (UARF).
AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Georgiana Tănăsescu)
July 13th, 2015 |
La Șumuleu-Ciuc, una dintre cele mai iubite zone de zbor din România, s-au reunit în acest weekend pionierii zborului cu deltaplanul din țară noastră, cei care acum 35 ani scriau istorie în acest sport, și piloții din tânăra generație. La această întâlnire în care experiența și-a dat mâna cu tinerețea și entuziasmul au participat aproximativ 60 de piloți.
Pe dealul Șumuleu stau aliniate frumos mai multe aripi de deltaplan, iar câțiva piloți se uită mai tot timpul spre ”mâneca de vânt”, agățată într-un vârf de brad, cea care le indică dacă pot decola sau trebuie să mai aștepte. ”Vântul e turbulent și bate din lateral, mai așteptăm un pic”, se aude un pilot. Între timp, râd, povestesc, împărtășesc experiențe, fac fotografii și se uită în sus — acolo de unde le vine semnalul de plecare.
Când îi întrebi ce sentimente îi încearcă în aer și cum e acolo, sus, alături de păsări, fiecare dintre cei prezenți se uită la tine un pic încurcat și îți recomandă să încerci experiența, altfel cuvintele sunt prea puține pentru a descrie senzația.
Alexandru Sima are 36 ani, este din București și proiectează piese pentru interioare auto, iar în urmă cu cinci ani, după ce a văzut un filmuleț cu un zbor cu deltaplanul, a încercat și el și de atunci nu s-a mai oprit. A făcut școală, a urmat toți pașii necesari și a dat uitării cele două motociclete care, în timpul liber, îi ofereau doza de adrenalină.
”Zborul nu se compară cu nicio senzație de pe pământ, e o liniște plăcută, e ca o meditație, îți golești mintea de tot ceea ce se întâmplă în viața ta și e foarte plăcut. Și după un zbor, chiar și de un sfert de oră, pleci încărcat cu energie și poți merge a doua zi la lucru. Iar zborul îți rămâne în minte pentru mai mult timp”, afirmă Alex, care își mângâie din când în când aripa deltaplanului, semn că o iubește din suflet.
La câțiva metri de Alex stă pregătit de decolare Leonardo Bereczky, din orașul Bălan, județul Harghita, care a învățat să zboare cu deltaplanul la vârsta de 14 ani, de la tatăl său, care a fost, la rândul său, un pilot împătimit.
Și Leonardo spune că e greu să-i explici cuiva care nu a zburat niciodată care este senzația pe care o simți atunci când ești în aer și le recomandă tuturor celor care vor să înțeleagă mai bine să încerce. ”Este o senzație de contopire cu cerul, o priveliște superbă, e frumos. Trebuie încercat”, ne provoacă Leonardo Bereczky.
Când îl întrebi cum se vede Harghita de sus, pilotul din Bălan spune că este … mică, dar recunoaște că e foarte frumoasă.
”De sus, Harghita se vede … mică. Dar e frumoasă. În zonele acestea peisajele sunt foarte frumoase, e zonă muntoasă, combinată cu depresiune, râuri, munți, păduri foarte multe, sate, e foarte frumos”, ne asigură Leonardo.
Celor care vor să se apuce de zbor pilotul le spune că trebuie să fie convinși, pentru că este un sport destinat oamenilor cu voință.
”Cine vrea să se apuce de sportul ăsta trebuie să fie foarte convins, pentru că este un sport pentru oameni cu voință mare, este destul de laborios, necesită mult efort, multă mișcare, deci trebuie să fii pregătit și să vrei foarte mult. Iar echipamentul costă de la câteva sute de euro la câteva zeci de mii de euro”, explică pilotul harghitean.
După câteva minute, Leonardo reușește să decoleze, spre încântarea celor rămași la sol, care îl încurajează.
Printre ei se află și Petrache și Mariana Vizinteanu, din Galați, foști piloți cu deltaplanul, care se numără printre pionierii acestui sport în România. Petrache Vizinteanu povestește că a început să zboare cu deltaplanul în septembrie 1979, atunci când nu se știa mai nimic despre acest zbor în țara noastră.
”Am învățat să zbor din greșeli — cădeam și ne întrebam de ce am căzut? Analizam tot ceea ce făceam, iar apoi au apărut niște reviste nemțești, am căutat un traducător de germană și de acolo am început să ne inspirăm”, povestește pilotul veteran.
Acesta își amintește că și deltaplanele erau construite artizanal, fiind folosite materiale dintre cele mai inedite. ”Pe vremea aceea îți construiai aparatele, dacă voiai să zbori. La primul campionat, în ’81, la Ozun, erau cred că 50 de aparate construite artizanal, cu hamuri făcute din fitil de lampă, cu traversă din bară de la autobuze. Nu vă puteți închipui așa ceva. Primul deltaplan, în Galați, s-a făcut dintr-o bară din aceea de care te ții în autobuz. Eram inconștienți, eram tineri și dorința era prea mare, iar la riscuri nu prea ne gândeam”, afirmă Petrache Vizinteanu.
Și soția sa, Mariana, a fost una dintre primele femei din România care a zburat cu deltaplanul, cei doi cunoscându-se la clubul de parașutism la care activau, în Galați, și apropiindu-i dragostea de zbor. Mariana Vizinteanu le-a recomandat tinerilor piloți de astăzi să trateze zborul cu dragoste și seriozitate, pentru că în acest fel vor apărea și performanțele.
Un alt pilot veteran al zborului cu deltaplanul, prezent la Șumuleu, care are o poveste specială, este Nicolae Ștefan sau ”Olandezul zburător”, așa cum îi spun prietenii. Acesta a început să zboare cu deltaplanul tot la Galați, în anii ’78-’79, a participat la competiții, a făcut performanță și a scris istorie în acest sport. După ’90 a plecat în Olanda, o țară ”plată ca o farfurie”, unde a văzut că-i este foarte greu să zboare cu deltaplanul, motiv pentru care s-a reprofilat către parapanta cu motor, pe care și-a construit-o singur.
”Olanda nu are munte, e plată ca o farfurie și atunci mi-am construit singur un paramotor, dintr-un motor de drujbă, cu o elice de lemn și am început să zbor. Am fost primul pilot care a zburat în Olanda cu paramotorul, am scris un pic de istorie din punctul acesta de vedere. Atunci m-a văzut un polițist și m-a întrebat ce fac cu ventilatorul în aer și i-am spus că zbor și el mi-a spus că nu e voie cu ventilatorul în aer”, povestește cu umor Nicolae Ștefan.
Aceste recunoaște că, deoarece nu exista un cadru legislativ, timp de 13 ani a zburat ilegal în Olanda, ca într-un ”joc între șoarece și pisică”, și după îndelungi demersuri a reușit, într-un final, să obțină legalizarea acestui sport. Acum are o școală de zbor în Olanda, este instructor și mărturisește că și-a făcut din pasiune o meserie.
Sufletul întâlnirii de la Șumuleu-Ciuc este Miki Barac, din Miercurea Ciuc, unul dintre cei mai experimentați piloți de parapantă din România și un pionier al zborului cu deltaplanul, cel care în urmă cu exact 34 ani a declanșat fenomenul aviatic în zonă, efectuând primul zbor cu deltaplanul, de pe dealul Șuta, de lângă Miercurea Ciuc.
”Am încercat să adunăm aici piloții de deltaplan veterani împreună cu generația tânără de piloți. Vrem să facem o punte între generații, să le transmitem o tradiție și să continue ei ceea ce noi organizăm acum. Avem aici piloți veterani veniți din Olanda, Belgia, Franța, Austria. Iar momentul maxim al întâlnirii va fi pregătirea unui gulaș aviatic secuiesc”, dezvăluie Miki Barac.
Despre zbor, experimentatul pilot susține că ”este o activitate atât de frumoasă, atât de complexă și care dă atâtea satisfacții”, încât toată lumea trebuie să încerce, mai ales că, spune el, s-a demonstrat că și întinerește.
”Specialiștii spun că adrenalina are un rol foarte important în generarea de endorfine, iar endorfinele sunt un hormon al tinereții. Așadar, dacă vreți să rămâneți tineri, trebuie să veniți lângă noi să zburați”, ne îndeamnă pilotul din Miercurea Ciuc.
Și pentru că toată lumea crede că trebuie să ai mult curaj pentru a zbura, Miki Barac ține să ne spună o zicală din aviație, potrivit căreia precauția și respectarea regulilor sunt esențiale pentru a te bucura cât mai mult timp de senzațiile extraordinare oferite de aceste sporturi.
”În aviație este o zicală care este foarte valoroasă: Există piloți bătrâni și piloți curajoși, dar nu există piloți bătrâni curajoși. Faptul că noi suntem aici, piloți bătrâni, înseamnă că nu suntem foarte curajoși, ci suntem precauți, instinctul de conservare lucrează tot timpul și asta explică faptul că am ajuns la 34 de ani de zbor în Harghita, cu mustață albă, cu chelie. Dar cei care riscă prea mult și nu respectă regulile plătesc cu viața”, conchide Miki Barac.
AGERPRES (A, AS — autor: Gina Ștefan, editor: Georgiana Tănăsescu)
July 10th, 2015 |
Pe tot parcursul zilei, bicicliștii vor fi în centrul atenției. Între orele 10.00 și 22.00, participanții la eveniment vor putea învăța cum se repară o bicicletă, cum ar putea confecționa obiecte din produse reciclabile, copiii își vor testa abilitățile de a conduce o bicicletă, dar nu vor lipsi nici filmele, conferințele sau gustările delicioase.
În cadrul evenimentului, BițaColor, primul atelier de vopsit biciclete din București, va oferi sfaturi practice pentru repararea bicicletelor. Remesh prezintă un stând cu produse reciclate, printre care și geanta de bicicletă perfectă, iar #OPTAR va amenaja un traseu unde, copiii își vor putea testa abilitățile de a conduce bicicleta.
Copiii cu vârsta între 5 și 11 ani sunt așteptați în curtea Institutului Francez la ateliere de îndemânare pe bicicletă. Participanții vor fi recompensați cu premii.
La Cinema Elvira Popescu, de la ora 18.30, în cadrul întâlnirii #OPTARlaVeloCity, Marian Ivan va descrie principii și metode aplicate care au transformat radical până și cele mai aglomerate metropole.
Pasionații de biciclete sunt invitați să vizioneze filmul Solidream.
Intrarea este liberă (cu excepția proiecțiilor de film). Organizatori ai evenimentului sunt Ambasada Franței și Institutul Francez București
Franța va găzdui și va prezida cea de-a 21—a Conferință a părților la Convenția-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice 2015 (COP21/ CMP11), cunoscută, de asemenea, sub numele de “Paris 2015”, care va avea loc între 30 noiembrie și 11 decembrie 2015.
* Sâmbătă, 11 iulie, începând cu ora 20.00, la Catedrala Sfântul Iosif din București, Orchestra barocă a Festivalului de Muzică Veche din Miercurea Ciuc va susține un concert de muzică barocă.
Catedrala Romano-Catolică Sfântul Iosif
Festivalul de Muzică Veche din Miercurea Ciuc, ajuns la a 35-a ediție, se numără printre marile festivaluri europene, Comisia Europeană acordându-i onoranta marcă Europe for Festivals, Festivals for Europe (EFFE), fiind menționat astfel și în catalogul online care informează publicul despre cele mai bune festivaluri europene.
De asemenea, din 2008, Festivalul de Muzică Veche din Miercurea Ciuc este membru REMA (Rețeaua Europeană a Muzicii Vechi), iar din anul 2009 în cadrul Festivalului funcționează și Orchestra Barocă a Festivalului, informează ICR într-un comunicat.
Programul cuprinde lucrări de: Antonio Vivaldi, Pietro Locatelli, Carl Philipp Emanuel Bach, Johann David Heinichen. Intrarea este liberă.
Organizatori și parteneri ai evenimentului sunt: Institutul Balassi — Institutul Maghiar din București, Centrul Cultural Județean Harghita, Consiliul Județean Harghita, Asociația Culturală Nostra, Csiki Kamarazenekar Egyesulet, Primăria Municipiului Miercurea Ciuc, Festivalul de Muzică Veche București.
* Sâmbătă, 11 iulie, cei care doresc să afle cum se prelucrează sticla și au curajul să încerce cu mâinile lor sunt așteptați, de la ora 16.00, pe strada Vasile Lascăr nr 36, la “Grădina Sticlarilor”.
Mărțișoare din sticlă
“Vă așteptam într-o grădină sălbatică din centrul Bucureștiului, cu demonstrații de arta sticlei, să bem un ceai și să ne bucurăm de soare. Vom face cunoștință cu sticla, îi vom testa limitele și posibilitățile și ne vom deprinde cu tehnicile de bază în modelarea sticlei”, se arată într-un comunicat al organizatorilor.
În cadrul evenimentului vor fi organizate două ateliere, de suflare și de gravare a sticlei și expoziția “Arta sticlei”, cu obiecte din sticlă, lucrate manual.
“Totul începe la cuptorul de topire, unde vom sufla un obiect care va călători, apoi, spre workshop-ul de gravură. Aici, vom putea intra, pentru o oră și jumătate, în atmosfera de atelier, folosind mijloace specifice tehnicii de gravare a sticlei. Workshop-ul va dispune de tehnologia primară necesară unui atelier de gravură în sticlă. Vor fi puse la dispoziție, pentru cei dornici și piese de sticlă deja suflată și termoformată.
Este o acțiune participativă, unde vizitatorii, timp de 90 de minute, gravează, asista la discuții despre istoria manipulării sticlei și a evoluției tehnicilor. Atelierul va fi susținut de Ioana Stelea”, potrivit sursei citate.
Prețul pentru întreaga incursiune prin lumea sticlei (suflarea sticlei, gravura și un ceai) este de 35 RON. Înscrierea se face, în prealabil, la adresa de email iulia.nastase@gmail.com. Pentru cei care nu doresc să participe la ateliere, intrarea este 10 RON.
* Sâmbătă, 11 iulie, bucureștenii sunt așteptați la cea de-a treia ediție a celei mai mari petreceri ce va avea loc pe acoperișul unui clădiri.
Evenimentul “The Biggest Rooftop Party în Town” se va desfășura de la ora 22.00, pe acoperișul Centrului Auto Cobălcescu (Showroom-ul Renault din Splaiul Unirii nr. 311), o terasă cu o suprafață de 7.000 mp și o capacitate de 10.000 de persoane, potrivit unui comunicat al Primăriei sectorului 3.
Este pentru de-al treilea an consecutiv, în care cei mai importanți DJ de muzică electronică din lume vin la București, pentru a pune muzică la înălțime.
Printre cei care vor mixa muzică se numără legendarii “Booka Shade”, iar din echipa lui Richie Hawtin — Minus — pentru prima dată în București — “HOBO”, duo-ul Hunter/Game, Atapy și Mahony, arată sursa citată.
AGERPRES/(Documentare — Mariana Zbora-Ciurel; editor: Irina Andreea Cristea)
July 10th, 2015 |
“Când soarele se va fi ascuns după munți, pentru o binemeritată odihnă, cotloanele întunecate și reci ale castelului vor prinde viață într-o serie de vizite neobișnuite, adevărate teste pentru noi forme de spectacol, întâlniri ale publicului cu istoria și patrimoniului istoric, dar și cu imaginarul, legendele și magia locului. Începând cu ora 21.30,oricine este atras de legendă, magie, istorie, va fi purtat într-o vizită itinerantă,cu ghizi neobișnuiți în “Nocturnele Castelului Bran”: Zorii Zmeului & La Marelle du Diable. Talentați, inventivi, creativi, actori profesioniști împreună cu tinerii francezi, români și macedonieni implicați în proiect vă vor ghida într-o vizită în căutarea fantomelor noastre din prezent sau din trecut. Sursele de inspirație pentru acest proiect sunt: “Le coup fatal”-Thomas De Quincey, “The black rider”-W.S Burrroughs/Tom Waits și “Dracula”-Bram Stoker”, se precizează într-un comunicat de presă trimis AGERPRES de către Institutul Francez.
Proiectul este implementat la inițiativa Institutului Francez din România—Direcția Regională București, în parteneriat cu Castelul Bran și cu sprijinul Regiunii Pays de Vichy Auvergne, a Consiliului Departamentului Allier( Franța), și a Platformei France-Balkans al Ministerului francez al Afacerilor Externe.Scopul acestuia este de a dezvolta lucrul cu tinerii, pentru a dezvolta o tabără artistică pentru tineret în anul 2016, totul bazat pe învățarea și perfecționarea limbii franceze prin teatru.
Liceenii de la Liceul Tehnologic “Liviu Rebreanu” din Hida, județul Sălaj, coordonați de doamna profesoară Daniela Ardelean, sunt deschizătorii de drumuri în cadrul acestui proiect, acesta urmând să se extindă, pe parcursul anului școlar următor, și să implice adolescenți din alte școli, iubitori ai limbii franceze.
Echipa care va însufleți reședința Contelui Dracula, îndrumată de directorul artistic Fabrice Dubusset, Yannick Noblet (scenografie), Pauline Lariviere (cânt și mișcare), Christophe Nurit (pian), și de regizorul Julien Potte este compusă din Estelle Galarme, Arnaldo Ragni și Clemence Seignolles, Dragoș Ardelean, Iuliana Anamaria Copaciu, Dragoș Nicușor Covaci, Grațian Constantin Farcaș, Ioan David Gecan, Sorina Denisa Gog, Paula Ioana Petruș, Ioana Alexandra Pop, Paula Andreea Souca, Sarah Donsimoni, Dylan Gadet, Maelle Souillat, Emma Nectoux și Hristina Mirchevsca.
De altfel, după cum explică directorul artistic Fabrice Dubusset, călătoria îi va purta pe vizitatorii de la Bram Stocker la Bran, de la Vlad Țepeș și Vlad Dracul la Dracula, într-un loc unde fantomele reapar. “Strigoi, dames blanches, dar și figura luminoasă a Reginei Maria a României, legendele codrilor întunecoși, mumia unui faraon sau diverse alte obiecte ciudate ale domnițelor noastre ne fac să nu mai putem discerne între realitatea istorică și ficțiune, între legendă și imaginar. Una sau, mai degrabă, mai multe povești se vor întrepătrunde pentru a ne confrunta cu propriile noastre frici și astfel cu originile memoriei noastre.Iubirea, ultima redută a acestei citadele de necucerit, e singura ce ne mai poate salva,dincolo de vise și realitate! Propria noastră viață, propria noastră poveste, impregnată și rezonând intim în ființa noastră, ar putea să se topească într-o nemuritoare legendă-dorința noastră cea mai profundă: nemurirea.Căci nemuritori ne dorim cu toții să rămânem, măcar încă puțin! În viață… o viață de tinerețe veșnică! Tinerețe fără bătrânețe”, se arată în încheierea comunicatului de presă.
AGERPRES / (AS — autor: Jana Pintili, editor: Marius Frățilă)
July 8th, 2015 |
“După expozițiile de succes, amplu mediatizate de presa românească și internațională, ce au avut loc în acest an la Roma, Milano, Viena și Stuttgard, colecția “ZESTREA” este expusă, în premieră, și în România, la Castelul Bran, locul unde acest proiect este, cu adevărat, acasă. Colecția “ZESTREA by Liliana Țuroiu” se adresează femeii preocupate de cultură, tradiție și modă, o colecție la granița dintre artă și modă, inspirată din costumul tradițional românesc”, se precizează într-un comunicat de presă transmisă AGERPRES, de organizatori.
Principalul “beneficiu” pe care colecția îl oferă privitorului este de natură spirituală și conține implicit câteva valențe importante: una vizual-plastică în care elementele originale sunt recompuse în geometrii moderne, contemporane, una documentară susținută de povestea fiecărui fragment de broderie de inspirație tradițională și nu în ultimul rând, o puternică valență emoțională exprimată negreșit de toate “purtătoarele” acestor piese, menționează sursa citată.
În cuprinsul colecției “ZESTREA”, materialele moderne se alătură broderiilor noi de inspirație tradițională, în spiritul tendințelor actuale ale modei și au valoarea unui “liant” ce mijlocește între informația documentară tradițională și nevoile estetice sau de confort actuale, se precizează în comunicatul citat.
În cursul lunii iulie, la Castelul Bran se va organiza o sesiune de autografe în prezența autoarei. De asemenea, iubitorii de frumos care vizitează Castelul vor putea intra în posesia albumului de artă și costum cu același nume, o lucrare tipărită în condiții grafice deosebite, sub patronajul Castelului Bran, al Institutului Cultural Român, al Universității Naționale de Arte București și al Ministerului Afacerilor Externe.
Prefața albumului “ZESTREA” este semnată de renumitul critic de artă Cristian Robert Velescu, prof.univ.dr. la Universitatea Națională de Arte, alături de care semnează alte două nume sonore în domeniu, Adina Nanu și Doina Berchină. Două piese originale din colecția de costume Adina Nanu (un opreg din zona Banatului și o fotă de Muscel-Argeș), aparținând Reginei Maria a României, sunt prezentate alături de piesele vestimentare ale colecției “ZESTREA” în acest catalog.
De la Castelul Bran, colecția va pleca la Paris, iar în luna octombrie albumul de artă și colecția vor fi prezentate publicului și la București.
AGERPRES/(AS-autor: Jana Pintili, editor: Diana Dumitru)
Articol din 