“Târgul Lăptarilor” se află la cea de-a XV-a ediție, iar “Drumul Lemnului” la cea de-a V-a ediție, programul celor două manifestări urmând să se desfășoare, duminică, pe stadionul din municipiu.

Organizatori ai ambelor manifestări sunt Primăria și Consiliul Local din Câmpulung Moldovenesc, Consiliul Județean Suceava și asociațiile “Piatra Șoimului” și “Noua Fermă”.

“Târgul Lăptarilor” este o sărbătoare anuală a crescătorilor de taurine și a procesatorilor de lapte, la care participă firme al căror obiect de activitate este producerea și comercializarea utilajelor destinate prelucrării laptelui și lucrărilor agricole cu specific montan.

La manifestare participă și gospodarii din Câmpulung Moldovenesc care, în fermele proprii, cresc animale, care sunt evaluate de către o comisie de specialitate.

Programul include și organizarea de standuri cu produse lactate, avicole, pomicole, ale marilor și micilor procesatori.

Totodată, se vor vizita și se va face bonitarea standurilor, se vor desfășura demonstrații și expoziții ale meșterilor populari și vor avea loc expoziții de artă culinară tradițională din Bucovina, de utilaje pentru prelucrarea lemnului, de animale, precum și degustări de produse specifice zonei preparate la stână.

Cei prezenți la târg se vor bucura și de un spectacol folcloric susținut de ansamblurile ‘Floare de colț’ din Câmpulung Moldovenesc, ‘Moștenitorii Bucovinei’ din Gura Humorului, ‘Arcanul’ din Fundu Moldovei, ‘Țărăncuțele’ și ‘Flori de cireș’ din Republica Moldova, ‘Bujor de munte’ din Cârlibaba, ‘Flori de Bucovina’ din Sadova și ‘Cetina’ din Vama. Acestora li se vor alătura Formația ‘Acustic’, Grupul vocal-instrumental ‘Piatra Șoimului’, formația de dansuri populare ‘Plaiurile Pojorâtei’ și Orchestra ‘Doina Rarăului’ din Câmpulung Moldovenesc.

Vor susține recitaluri interpreții de muzică populară Nicoleta Hafiuc, Cornelia Ștefan, Adriana Bucevschi, Geta Zbranca și George Finiș.

AGERPRES/(A — autor: Silvia Marcu, editor: Dănuț Pușcașu)

Organizatorii evenimentului își propun achiziționarea și donarea a 400 de proteze mamare.

“Ne propunem să sensibilizăm opinia publică privind cancerul la sân și să demarăm două acțiuni simultane. Una se referă la prevenție, pentru că tuturor adulților care se înscriu la această cursă le dăm un voucher de ecografie mamară sau de consultație ginecologică și taxa lor de participare este folosită pentru achiziția de proteze mamare pentru femeile cu cancer la sân. Vrem în același eveniment să facem și o acțiune de prevenție, dar și o acțiune de susținere a celor care din nefericire trec prin această experiență”, a declarat președintele Asociației Casiopeea, Marina Oțelea.

Ea a precizat că în urma evenimentului speră să strângă “cel puțin 20.000 de euro”, pentru că scopul organizatorilor este de a dona 400 de proteze mamare.

La eveniment a fost prezent și ambasadorul Franței, Francois Saint-Paul, care a afirmat că “lupta împotriva cancerului la sân este foarte importantă”, adăugând că, atunci când este depistat și tratat la timp, acesta poate fi învins.

Asociația Casiopeea organizează în Parcul Izvor cea de-a VI-a ediție a Marșului și Crosului Casiopeea — crosul roz împotriva cancerului la sân.

Crosul Casiopeea este o acțiune umanitară, bianuală cu ediții în Brașov și București, care vizează mobilizarea de parteneri prin achitarea taxei de înscriere de 40 de lei / adult sau o donație de 1 până la 5 lei, respectiv 20 de lei copiii și adolescenții înscriși, în scopul achiziționării de proteze mamare destinate femeilor care au suferit o operație de mastectomie.

Câștigătorii curselor vor primi premii constând în produse oferite de sponsorii evenimentului.

AGERPRES/(A, AS — autor: Florentina Ștefănescu, editor: Vicențiu Purcărea)

“Anul acesta, avem și ce lipsea anul trecut, mustul de la Somova, de exemplu. Nu cred că există vreun produs din gama fructelor și legumelor care să lipsească astăzi (vineri, n.red.) de aici”, a declarat, în deschiderea evenimentului, directoarea societății Agropiețe SA, Rodica Pascale.

Din cei 48 de producători prezenți în centrul orașului, 32 sunt producători de legume și fructe, doar un singur participant la eveniment fiind dintr-un alt județ decât Tulcea.

Zilele Recoltei, eveniment reluat anul trecut după o întrerupere de cinci ani, le oferă participanților și momente artistice susținute de ansambluri folclorice și interpreți de muzică populară, târgul urmând să se închidă duminică.

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Vicențiu Purcărea)

Potrivit unui comunicat de presă, litografia “Drumul către Pubol” poate fi văzută la Castelul Cantacuzino începând de sâmbătă și până pe 4 octombrie, alături de alte peste 200 de opere semnate de Salvador Dali.

“Litografia este ultima reprezentare a Galei, soția extravagantului Salvador Dali! Lucrarea prezintă povestea de dragoste dintre cei doi soți, iar Pubol este castelul pe care Dali l-a cumpărat pentru soția sa, în semn de devotament. La achiziționare, reședința de la Pubol era în ruină, Salvador construind ulterior, pentru Gala, celebrul castel. (…) Gala a decedat la Port Lligart, pe 10 iunie, 1982, la vârsta de 88 de ani. Ultima călătorie a Galei (…) a fost de la Port Lligart către Pubol. De aceea, lucrarea ‘Drumul spre Pubol’ ilustrează semnificația acestei călătorii!”, se arată în comunicatul citat.

Proprietarul acestei litografii este Irina Budrina, ea achiziționând respectiva operă din Paris, cu mulți ani în urmă.

Castelul Cantacuzino găzduiește, începând din 22 iulie, alte 211 lucrări originale ale lui Salvador Dali, respectiv xilografii, litografii și gravuri pe metal, care au fost reunite în expoziția numită “Welcome into my brain”, deschisă până la 4 octombrie.

Lucrările expuse au ilustrat mari capodopere ale literaturii mondiale, respectiv “Divina Comedie”, “Gargantua și Pantagruel”, “Faust”, “Bătrânul și Marea” și “Tricornul”.

De asemenea, alături de aceste lucrări sunt expuse și 78 de gravuri destinate setului de cărți de Tarot.

AGERPRES/(AS — autor: Anamaria Toma, editor: Cristian Anghelache)

Evenimentul va fi precedat luni seara de un priveghi de noapte ce va avea loc la casa lui Avram Iancu din Vidra, după care, marți dimineața, grupul condus de poetul român va pleca spre orașul Câmpeni, pentru ca în zilele următoare să treacă prin localitățile Abrud, Mihăileni, Crișcior, Brad și Țebea.

‘Vom străbate aproape 100 de kilometri până la Țebea. În toate locurile unde sunt statuile Iancului îl vom celebra, vom aprinde lumânări, vom face de gardă, iar în toate bisericile pe care le vom întâlni în cale vor fi oficiate slujbe pentru sufletul lui Avram Iancu. Grupul va ajunge sâmbătă după amiază la Țebea și acolo vom face de gardă, un priveghi pentru Avram Iancu, până duminică dimineața’, a declarat luni, la Deva, poetul Laurian Stănchescu.

În imagine: Poetul Laurian Stănchescu

El a menționat că va străbate desculț cei 100 de kilometri dintre Vidra și Țebea, în semn de omagiu față de personalitatea lui Avram Iancu, apreciat ca ‘una dintre marile conștiințe naționale’.

‘Fără Avram Iancu, astăzi Transilvania n-ar mai fi făcut parte din spiritualitatea și din istoria românească. Avram Iancu a fost cel care a despărțit neantul de lucrurile care s-au întâmplat în istoria noastră. El a dat la o parte neantul de pe existența națiuni române și a scos la iveală această strălucire umană care este România și românismul’, a spus Stănchescu.

Participarea la Marșul național ‘Avram Iancu’ este liberă, la edițiile trecute alăturându-se acestei acțiuni mai multe personalități culturale, dar și oameni simpli care trăiesc în localitățile situate pe traseul anunțat de organizatori.

‘Avram Iancu este unul dintre simbolurile cele mai puternice ale rezistenței împotriva disoluției valorilor identitare. Cred că fără Avram Iancu nu am mai vorbi de o Transilvanie românească, chiar dacă ea, în esență, ar mai rămâne’, a afirmat jurnalistul și scriitorul Miron Manega, unul dintre cei care vor porni în marș alături de Laurian Stănchescu.

Marșul național ‘Avram Iancu’ se află la ediția a cincea și precede Serbările Naționale de la Țebea, organizate anual în memoria eroului moților, în cea de-a doua duminică din septembrie.

AGERPRES/(A, AS — autor: Sorin Blada, editor: Mihai Simionescu)

Primii pelerini au început să sosească duminică, alți credincioși urmând sa ajungă la Radna atât luni cât și marți. Conform unei vechi tradiții, unii dintre pelerini obișnuiesc să străbată pe jos drumul de acasă până la mănăstire, însă numărul acestora a scăzut de la un an la altul.

Primii care au ajuns la mănăstire au fost credincioșii romano-catolici bulgari din comunele timișene Dudeștii Vechi și Breștea, precum și cei din comuna arădeană Vinga. Alături de preoții lor, aceștia și-au petrecut noaptea de duminică spre luni pe dealul din spatele mănăstirii, spunând rugăciuni și intonând cântări religioase, nu înainte de a asculta Sfintele liturghii oficiate în limbile bulgară și română.

La slujbele oficiate în Basilica papală ‘Maica Harurilor’ din cadrul Mănăstirii franciscane amintite sunt asteptați, de asemenea, pelerini de etnie croată din județul Caraș-Severin, pelerini de etnie maghiară din județele Timiș și Arad, credincioși greco-catolici din Bihor și Arad, precum și credincioși ortodocși din Lipova și din localitățile învecinate.

Sărbătoarea hramului Basilicii papale ‘Maica Harurilor’ din Mănăstirea Maria-Radna începe luni, odată cu oficierea primelor liturghii rostite, potrivit tradiției, în limba bulgară, tot în cursul acestei zile urmând să fie oficiate slujbe în limbile croată și română.

După liturghie, credincioșii pleacă în procesiune pe dealul din spatele bazilicii, pentru a parcurge simbolic ‘Drumul Crucii’.

Întreaga noapte de luni spre marți, Bazilica va rămâne deschisă pentru cei care doresc să își petreacă noaptea aici, în rugăciune, la miezul nopții urmând să fie oficiată Sfânta Liturghie în limba română, la care sunt invitați să ia parte, în mod special, credincioșii de etnie rromă.

Marți, ziua când se prăznuiește în acest an, Nașterea Sfintei Fecioare Maria, sunt așteptați la Radna Martin Roos, episcop romano-catolic de Timișoara și Laszlo Bocskei, episcop romano-catolic de Oradea Mare. Cel mai important moment al sărbătorii va fi cel al oficierii Sfintei Liturghii Pontificale în limbile română, maghiară și germană, urmată de procesiunea cu Preasfântul Sacrament.

Totodată, în spatele Bazilicii Papale va fi oficiată Sfânta Liturghie pentru credincioșii greco-catolici.

Aflată la 35 km depărtare de municipiul Arad și circa 60 km de municipiul Timișoara, Mănăstirea Maria-Radna este unul din cele mai însemnate locuri de pelerinaj catolic din România.

Originea acestor pelerinaje poate fi căutată în anul 1707, când Aradul era bântuit de o puternică epidemie de ciumă. Potrivit legendei, soția unui soldat dintr-un regiment poposit la Arad, atinsă de această boală, le-a spus celor apropiați, cu puțin timp înainte de a muri, că singura cale de a scăpa de ciuma care bântuia Aradul era un pelerinaj la Radna. Aceeași legendă spune că toți aceia care au ascultat-o și au făcut pelerinajul au scăpat de cumplita epidemie.

Potrivit datelor istorice, prima mănăstire franciscană a fost înființată, la Lipova, în anul 1325, de călugări franciscani veniți din Bosnia. În anul 1520, a fost ridicată aici prima capelă, pentru ca, în anul 1626, mănăstirea franciscanilor să fie reînființată la Radna. În septembrie 1695, vechea biserică a fost incendiată de turci, ea arzând până la temelie. Din incendiu a scăpat însă intactă, cu toate că era din carton obișnuit, o icoană a Maicii Domnului, ce fusese dăruită bisericii de Gheorghe Vriconosa din Bosnia, în anul 1668.

Datorită acestui miracol, biserica a fost reconstruită, fiind sfințită în anul 1767 de episcopul Engl. Este construită în stil baroc, având o lungime de 63 m, o lățime de 16 m și o înălțime interioară de 21 m. Înălțimea exterioară, împreună cu turnurile care au fost supraînălțate în anul 1911, este de 67 m, dominând împrejurimile.

În biserică este păstrată și astăzi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, rama de argint în care este montată fiind confecționată între anii 1769 — 1771, la Viena, în atelierul bijutierului Joseph Moser. În anul 1820, pe icoană au fost aplicate două coroane din aur și pietre prețioase, o donație a cardinalului Alexander de Rudnay, a cărui inimă este păstrată în această bazilică, din anul 1821.

În anul 1992, biserica a fost ridicată la rang de Bazilică Papală cu hramul ‘Maica Harurilor’, liturghiile de duminică oficiindu-se, în mod obișnuit, în limbile română, maghiară și germană.

Biserica și Mănăstirea Maria-Radna au făcut obiectul unui amplu proiect de reabilitare, renovarea și includerea în circuitul turistic a a acestui lăcaș de cult, clasificat drept monument istoric de grupa A în Lista Națională a Monumentelor Istorice din regiunea Vest, județul Arad.

Valoarea investiției pentru realizarea proiectului s-a ridicat la mai mult de 47 de milioane de lei, din care peste 34 de milioane a reprezentat o finanțare nerambursabilă contractată de către Episcopia Romano-Catolică Timișoara cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Turismului, contribuția din bugetul național fiind de 4,5 milioane de lei.

AGERPRES /(AS — autor: Ioan Weisl; editor: Dănuț Pușcașu)

În imagine: Tabăra de sculptură
Simpozioanele, care s-au desfășurat timp de două săptămâni la Arad, au fost organizate de filiala Uniunii Artiștilor Plastici și Centrul Municipal de Cultură Arad.

Pe simezele din incinta Galeriei de Artă, dar și pe platoul din fața acesteia, publicul a putut admira lucrări executate de pictorii Eugen Moritz, Mihai Chioaru, Claudiu Toma, Tudor Tițoiu, Marcel Lupșe, Constantin Daradici, soții Bogdan și Romana Mateiaș, Nicolae Suciu, Nicolae Popa, Angela Hanc, Andreea Bereneanț și lucrări de artă monumentală realizate de Marius Bacriu, Eugen Barzu, soții Cristian Pentelescu și Ana Zoia Pop, Dan Daniel, Alexandru Păsat, Zoltan Deac, Dudas Sandor, Michael Wieczorek, Eugen Țibuleac, Dumitru Șerban și Anamaria Șerban.

Expoziția a fost deschisă de președintele Filialei Arad a UAP, prof. univ. dr. Dumitru Șerban.

AGERPRES /(AS—autor: Ioan Weisl; editor: Diana Dumitru)

Primarul Nicolae Curici a declarat, pentru AGERPRES, că la mare căutare pentru cei aproximativ 300 de turiști veniți la manifestarea aflată la ediția a XVI-a este dulceața și țuica de smochine.

“Țuica se vinde cu 50 lei/litru, iar borcanul de dulceață, de 800 grame, cu 350 lei. Mai există și producători care expun smochine proaspete sau uscate, în pungi vidate. Chiar și primăria noastră dispune de echipamente achiziționate cu sprijin american pentru prelucrarea acestui fruct exotic. Dulceața de smochine este pentru noi un brand, am înregistrat marca la OSIM”, a precizat Curici.

El a mai arătat că programul evenimentului mai cuprinde întreceri sportive, spectacole folclorice la realizarea cărora își dau concursul ansambluri de muzică populară din localitățile riverane Dunării din Serbia și România, în Svinița trăind una dintre cele mai puternice minorități sârbe (90,27%).

Potrivit sursei citate, pe versanții muntoși ai comunei Svinița, din cauza climei mediteraneene, sunt aclimatizați peste 3.000 de arbori de smochin. Smochinul a fost adus în Clisura Dunării în urmă cu 500 de ani, fiind plantat pe zeci de hectare, fiecare din cele peste 500 de gospodării din Svinița având în proprietate între trei și cinci smochini.

AGERPRES/ (A-autor:Florian Copcea, editor: Adrian Drăguț)

“Nimeni nu o să poată spune că nu a avut ce face la Festivalul Usturoiului în ținutul Contelui Dracula! Programul de zi al festivalului este pe măsura fiecăruia: copiii au activitățile lor, bărbații se iau la întrecere sâmbătă la un concurs în care trebuie să-și dovedească puterea, femeile se gătesc să fie cele mai faine, bucătarii își pot dovedi talentul la concursul culinar de duminică și toți au ce vedea pe scena festivalului. Iar Produs în Bistrița-Năsăud, Produs de Cluj și Produs în Bucovina vin cu cei mai mari meșteri populari și cei mai buni producători de produse tradiționale, bijuterii hand made și artizanat”, se arată într-un comunicat transmis AGERPRES de către organizatori.

Vineri, Lupii Apoulonului din cetatea Alba Iulia vor arăta tuturor cu ce se ocupau strămoșii noștri dacii, și îi vor învăța pe doritori, indiferent de vârstă, cum să tragă cu arcul, să lucreze în ateliere de fierărie sau pielărie, să confecționeze armuri, să prelucreze lemnul și să bată monede. Seara se va încheia cu un spectacol de muzică folk.

Sâmbătă, va fi rândul bărbaților să își arate puterile în cadrul unui concurs care le va testa limitele, probele alese de către organizatori fiind: împlântatul țapinei, ridicarea țapinelor cu ambele brațe deasupra capului, zvârlitul bușteanului de cinci ori peste cap, tăiat lemnul cu fierăstrăul, căratul butoiului de bere și jocul femeii. Cei mai puternici vor fi premiați de către sponsori cu un motofierăstrău, un ciocan de despicat și o pereche de ghete cu bombeu metalic.

Pe scena Festivalului Usturoiului vor urca, sâmbătă, unii dintre cei mai apreciați artiști ai momentului: Adda, Jo, Randy și Uddi, animația fiind asigurată de MJ Mircea Zara.

În ultima zi de festival va fi rândul bucătarilor să își arate măiestria, în cadrul unui concurs culinar jurizat de chef Horia Șimon, care va căuta să premieze nu doar cele mai usturoiate bucate, ci și cele mai bine preparate și frumos prezentate. Pentru ultima seară, organizatorii au pregătit un spectacol folcloric cu Angela Rusu, Radu Cirodaș, Ionuț Langa și ansamblul profesionist “Porolissum” din Zalău.

Timp de trei zile, copiii vor avea un loc special în cadrul Festivalului Usturoiului, unde vor fi încurajați să se joace departe de gadgeturi, prin muzică, dans, învățând să coasă, să creeze ilustrate scrise de mână sau mici podoabe din mărgele. De asemenea, cei mici vor fi ajutați să confecționeze sperietori, să învețe să tragă cu praștia, dar și să facă fotografii.

Festivalul Usturoiului este organizat cu sprijinul Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, al Centrului Județean pentru Cultură, al Bibliotecii Județene și al primăriei comunei Tiha Bârgăului.

AGERPRES (AS — autor: Tina Țucui, editor: Mihai Simionescu)

Participanții la TID, cel mai lung turneu din lume destinat ambarcațiunilor fără motor, au pornit în urmă cu peste 70 de zile de la Ingolstadt, Germania, pentru a ajunge la Sfântu Gheorghe, România.

‘Este pentru a treia oară când particip la TID. Îmi place să padelez și îmi place turneul, pentru că vreau să cunosc țări și culturi noi. Pentru mine este foarte interesant să văd cum locuiesc oamenii și să le cunosc tradițiile’, a declarat Mary, în vârstă de 18 ani, Germania.

Anul acesta, un singur român, Dan Paici, a parcurs întregul traseu al TID, ceilalți 24 alăturându-se grupului la începutul lunii. ‘Sunt la prima mea participare la TID, dar în ultimii doi ani am venit cu familia în Deltă și am parcurs trasee cu caiacul. Delta are frumusețea ei, ca și Dunărea de altfel, dar trebuie să fii mereu conștient de pericole și să porți vesta, de exemplu’, a afirmat Cosmin Balaban, în vârstă de 41 de ani, România.

Președintele Asociației TID România, Costin Iatan, a amintit faptul că în ultimii cinci ani există români care padelează pe Dunăre de la izvor până la vărsarea în Marea Neagră. ‘Mă gândesc că ar fi un lucru bun pentru România, pentru turism, dacă s-ar îmbunătăți condițiile în locurile de campare. Cred că România este singura țară care nu are toalete în toate locurile de campare. În alte state există și dușuri. Atunci când oamenii se hotărăsc să participe însă la TID, știu ce-i așteaptă și își asumă toate neajunsurile’, a declarat președintele TID România.

La Tulcea, participanții la TID au primit diplome de participare la eveniment în cadrul celei de-a V-a ediții a Rowmania Fest, eveniment care are drept obiectiv promovarea turismului prietenos față de natură.

Deși România deține cea mai mare lungime de mal dintre toate țările riverane Dunării, respectiv 1.075 kilometri, ea nu a fost implicată în organizarea TID și nici nu a avut participanți până în anul 2007, când un echipaj format din trei persoane într-un caiac a intrat în turneu de la Oltenița până la Silistra, pe o porțiune de doar 55 de kilometri.

Etapa “Delta” din TID va începe luni, 31 august, participanții la eveniment urmând să ajungă la Sfântu Gheorghe și pe Marea Neagră miercuri, 2 septembrie, atunci când va avea loc și petrecerea de închidere oficială a celei de-a 60-a ediții a turneului.

Duminică, Rowmania Fest continuă cu concursurile de triatlon, anul acesta Delta Rowmania Triathlon fiind etapă în Cupa europeană de triatlon pentru juniori. La ora 12,00, va avea loc conferința ‘Black to Black — Cooperare de la Pădurea Neagră la Marea Neagră’, iar la ora 14,30, pe lacul Ciuperca, este programat startul finalei naționale a concursului de vâslit în canotci 10+1 Descoperă Rowmania.

După-amiază, faleza va găzdui spectacole ale comunităților locale, festivitățile de premiere ale concursurilor, precum și concertele susținute de Niște Băieți, Stela Enache și Silvia Dumitrescu. La ora 21,00, în Piața Civică va avea loc proiecția filmului ”Aferim”, regizat de Radu Jude.

Rowmania Fest este o inițiativă a multiplului campion olimpic Ivan Patzaichin, care promovează turismul responsabil față de natură și mișcarea în aer liber. Evenimentul este organizat de Asociația Ivan Patzaichin-Mila 23, cu sprijinul Consiliului Județean Tulcea și al Primăriei municipiului Tulcea, sub patronajul Reprezentanței CE în România, precum și cu susținerea financiară a mai multor societăți private.

AGERPRES/(A, AS — autor: Luisiana Bîgea, editor: Mihai Simionescu)