We are pleased to invite you to the XI edition of Businessman’s Evening. It will take place on Thursday AUGUST 20, at the “La Bordei ” Restaurant, starting at 19:00. The address is: Blvd. Iuliu Maniu, nr. 7, Bucharest.

Născut în urmă cu aproape 66 de ani, în satul Mila 23 din Delta Dunării, multiplul campion olimpic la canoe Ivan Patzaichin a prezentat, miercuri, oficial, pentru prima dată serviciile oferite prin pescaturism.

Practic, timp de câteva ore, însoțiți de gazde, turiștii pot vedea dintr-o barcă din lemn cum decurge o zi din viața pescarilor. Capturile sunt apoi pregătite fie în gospodăriile localnicilor, fie în locuri special amenajate, poveștile pescarilor și vechile rețete ale preparatelor tradiționale putând fi ingredientele unei zi perfecte în Deltă.

“Genul acesta de turism este dedicat pescarilor profesioniști. Ei sunt cei care vor crea o asociație și vor decide ce este mai bine pentru ei. Astfel, presiunea pe resursa piscicolă va fi mai mică, iar valoarea peștelui va fi mai mare, cu aceeași muncă. Este o soluție de bun-simț pentru localnici, în condițiile în care un pescar nu are acasă un restaurant sau o pensiune de cinci stele”, a declarat Ivan Patzaichin.

De la Mila 23, gazdele își conduc oaspeții pe canale, în bărci din lemn construite de ultimul marangoz al Deltei, Paul Vasiliu. Conducătorul ambarcațiunii, Mihai Giurgiuveanu, în vârstă de 33 de ani, spune că a ținut mult să aibă o barcă din lemn. “Este un vis de când eram mic, o pasiune moștenită de la bunicul meu. Acum câțiva ani, am început să transport turiștii cu o lotcă din lemn cu un motor de 10 cai putere, iar anul trecut am făcut schița acestei bărci pentru grupuri de 12 persoane pe un șervețel. Paul Vasiliu a construit-o.

Toată lumea în Deltă a început cu bărci din lemn cătrănite, nu cu bărci din fibră de sticlă. Ambele bărci sunt în regulă, iar orice detaliu al Deltei se poate observa mai bine dacă barca are o viteză mică. În plus, dacă tragi la rame, nefăcând zgomot, poți să te apropii mult de păsări”, a afirmat Mihai Giurgiuveanu.

La intersecția canalelor Heracle cu Lopatna, pescarii arată ce au prins în plase. “Un somn și trei crapi. E bine. Dacă erau mai mulți, mergeam la cherhana”, spune unul din pescarii din localitate.

Pentru tulcenii din Mila 23, pescaturismul este în continuare un vis, cât timp legislația din România nu le permite să-și ia în bărci nici măcar proprii copii pentru a-i învăța să pescuiască. “Nu avem voie să luăm în bărci persoane neautorizate. Dacă vrem să-i învățăm pe copii cum se pescuiește, ne iau bărcile și motoarele și tot ce mai avem. Toată lumea vrea să mănânce tradițional, iar pentru asta nu e nevoie decât de un ceaun, o tigaie, farfurii și linguri. Dacă vin autoritățile în control însă, ne cer restaurante de cinci stele”, a afirmat Dorin Barbăneagră, în vârstă de 46 de ani, din Mila 23.

Plimbarea cu bărcile din lemn în Deltă continuă până la un foișor acoperit cu stuf de pe malul unui canal. Se taie lemne, se face focul și se pregătește borșul de pește. “Ce nu se poate face din pește? Ciorbă tradițională, pește prăjit, saramură, ciorbă de perișoare din pește, storceag, ciorbă de varză cu capete de pește prăjit, plachii, proțapuri și câte și mai câte. Toată lumea știe și cere pește prăjit, dar după ce gustă din celelalte și le ține minte, a doua oară când vine le cere și pe celelalte”, a povestit Lucica Buhaev.

Printre turiștii care gustă preparatele tradiționale premiate la concursurile gastronomice organizate în România în ultimii ani se numără și președinta Asociației româno-canadiene pentru protecția Deltei Dunării, Izabel Nițoi. “Vrem să sprijinim financiar proiectele lui Ivan Patzaichin pentru a ne ajuta țara și pentru a o promova. Inițiativele sale sunt o garanție a succesului. Chiar dacă proiectele se derulează încet, e important că încercăm să schimbăm mentalități”, a menționat Nițoi.

Pentru satul Mila 23, pescaturismul este o șansă, potrivit primarului comunei Crișan, Ilie Munteanu. “Avem mulți investitori din alte localități din țară în comună și sunt foarte puțini localnici implicați în turism. Sperăm ca, prin pescaturism, să-i încurajăm. Am început să înființăm un Grup de Acțiune Locală și vrem să-i ajutăm pe localnici să se dezvolte, pentru că, în mod normal, întrunesc condițiile — soțul pescuiește, iar soția gătește”, a declarat primarul Munteanu.

Demersul Asociației Ivan Patzaichin-Mila 23, susținut financiar de Danube Competence Center, Germania, care a avut în vedere atât realizarea unui traseu culinar pilot în Rezervația Biosferei Delta Dunării, cât și armonizarea cadrului legislativ din România pentru implementarea conceptului de pescaturism, se va încheia în luna octombrie a acestui an. Atunci, potrivit reprezentanților asociației, va exista un set de reguli de bun-simț și pentru pescari, dar și din punct de vedere legislativ. În timpul sezonului de iarnă, autoritățile vor încerca să multiplice proiectul și în alte zone din Deltă, în beneficiul localnicilor.

“Este foarte important să conștientizăm importanța resurselor naturale, să le exploatăm durabil și să le transformăm în atuuri, astfel încât România să poată fi identificată pe piața turistică într-un mod unic. Delta Dunării trebuie să ne aducă pe primele locuri în topul destinațiilor turistice. Pescaturismul este necesar României, este o resursă și un produs turistic care poate fi transformat într-un atu. În mare parte, legislația pentru pescaturism este definitivată”, a declarat președinta Autorității Naționale pentru Turism, Mirela Matichescu, prezentă la inaugurarea oficială a primului traseu de pescaturism din Deltă.

Așezată pe malul Dunării Vechi, pe una din buclele cunoscute navigatorilor ca ‘Marele M’, care au fost eliminate încă din secolul al XIX-lea ca urmare a rectificării brațului Sulina prin lucrările efectuate de Comisiunea Europeană a Dunării, localitatea Mila 23 este o așezare lipovenească. În apropierea acesteia, cercetările arheologice româno-franceze au scos la iveală cea mai veche așezare umană cunoscută până în prezent în Deltă, situl Taraschina. Datat cu patru milenii înainte de Hristos, situl a fost declarat, în anul 2011, monument istoric.

AGERPRES/(A, AS-autor: Luisiana Bîgea, editor: Vicențiu Purcărea)

Fenomenul de “stea căzătoare” este foarte bine cunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracțiune de secundă se vede acest fenomen, denumit de astronomi meteor (stea căzătoare), produs de particula de praf cosmic care arde în atmosferă. Pietroiul care cade pe Pământ se numește meteorit, potrivit www.astro-urseanu.ro.

În 2015, activitatea Perseidelor a început, ca de altfel în fiecare an, pe data de 17 iulie și se va încheia la 24 august. În luna august se produce maximul curentului Perseide. Având în vedere activitatea bună a Perseidelor încă de la sfârșitul lunii iulie se recomandă ieșirea la observații și în nopțile adiacente maximului (11/12, 13/14, etc.).

Cel mai mare inamic al Perseidelor — Luna, care poate împiedica observarea fenomenului, se va afla în noaptea în care activitatea curentului de meteori ajunge la maxim, aproape de faza de Lună Nouă. Satelitul natural al Pământului apune pe 12 august la 18 h 52 m, răsărind pe 13 august la 5 h 05 m. Aceste condiții vor face foarte ușor de observat, în acest an, meteorii strălucitori. Pe un cer senin se vor putea observa 100 de meteori într-o oră, potrivit NASA. Cea mai bună perioadă de observare este după miezul nopții până dimineața. Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelația Cassiopeia (între Cassiopeia și Perseu) este o “perseidă”. Cel mai bun loc pentru a vedea Perseidele, sau majoritatea celorlalte ploi de meteori, este locul cel mai întunecat, departe de lumina artificială a orașelor.

În mod constant, Pământul întâlnește un nor de praf și pietre eliberate de cometa Swift-Tuttle, în același punct al orbitei planetei noastre, adică în aceeași perioadă a anului: în jur de 12 august. Viteza de coliziune dintre particulele cometei și atmosfera terestră atinge chiar 59 km/s. Chiar dacă particulele norului sunt rareori mai mari ca un bob de mazăre, viteza foarte mare cu care se deplasează dă acestor proiectile minuscule o energie uluitoare. Frecarea cu aerul le frânează, ele se încălzesc și ionizează o lungă coadă de aer în drumul lor.

Fenomenul, cunoscut sub denumirea de “ploaie de stele” sau “stele căzătoare”, are radiantul în constelația Perseu, de unde i se trage și numele. Constelația Perseu (în latină Perseus) este o constelație din emisfera nordică traversată de Calea Lactee. În luna august ea este vizibilă după miezul nopții, potrivit www.timeanddate.com. Este bogată în stele, printre care și steaua dublă Algol. Aceasta este prima stea variabilă descoperită, ea fiind observată și de către arabi.

Curentul de meteori al Perseidelor este cel mai cunoscut de publicul larg dintre toți curenții majori de peste an, atât datorită faptului că el a prezentat de-a lungul timpului o activitate regulată (fiind observat de cel puțin 2000 de ani), cât și pentru simplul motiv că perioada sa de activitate îndelungată oferă condiții ideale de observare pentru cei din emisfera nordică. Este unul dintre cei mai dinamici curenți meteori, datorită trecerii, în 1992, a cometei-părinte, Swift-Tuttle, la periheliu — punctul cel mai apropiat de Soare — ocazie cu care s-a produs o intensificare a activității. Frecvența meteorilor a fost de 400 pe oră în 1991 și 1992, apoi a scăzut la circa 100 pe oră în 1999.

În mișcarea sa pe orbită, Pământul întâlnește curenții de meteori în aceleași zone, punctul lor maxim de activitate producându-se într-o anumită perioadă a anului. Acești curenți de meteori poartă denumirea constelației sau a stelei în dreptul căreia este situat radiantul: Perseide, Leonide, Aqaride, Capricornide. Primele observații despre vizibilitatea unui astfel de fenomen se găsesc în cronici chinezești, unde se spune că, în anul 36, într-o singură noapte au fost văzuți peste 100 de meteori.

Primul observator care a determinat rata orară a curentului de meteori al Perseidelor a fost Eduard Heis, care, în 1839, a numărat 160 de meteori pe oră. Calculul orbitei Perseidelor a fost realizat între 1864-1866 de Giovanni Schiparelli (1835-1910). El a constatat o strânsă legătură a fenomenului cu orbita cometei Swift-Tuttle, care trece prin apropierea Soarelui o dată la 120 de ani. Numele de Perseide a fost dat tot de Schiparelli în 1866.

AGERPRES /(Documentare: Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

“Show-ul promite să fie spectaculos în acest an”, declară AFP Morgan Hollis, astronom la Royal Astronomical Society.

Spectacolul, vizibil de pe tot globul, este oferit de Perseide, mici particule ale cometei Swift-Tuttle, care se intersectează în fiecare an cu orbita terestră între mijlocul lunii iulie și cel al lunii august. “Intrând în lumea noastră, Perseidele — mici bucăți de cometă — se lovesc de molecule din atmosferă și acest șoc, extrem de violent, produce lumină”, explică Jeremie Vaubaillon, astronom la Observatorul din Paris. “Fiecare bucată se transformă în stea căzătoare”, adaugă el.

“Se spune că aceste mici bucăți +se consumă+, dar nu ard. Încetul cu încetul, moleculele din aer le smulg pe cele de pe fragmentul ceresc, până când acesta nu mai există. Este capătul călătoriei sale, al vieții sale”, care lasă frumoase urme luminoase pe cer, adaugă omul de știință.

Spectacolul este variat fiindcă Perseidele au mărimi diferite, de la fragmente de stâncă la particule minuscule de praf, și călătoresc arbitrar, singure sau în grup, la distanțe de câțiva zeci de kilometri la câteva sute, și cu viteze diferite.

În acest an, apogeul activității Perseidelor are loc în noaptea 12-13 august. “Este data la care Pământul trece cu adevărat prin centrul norului și pot fi văzute cele mai multe stele căzătoare”, arată Clement Plantureux de la Asociația Franceză de Astronomie. “Se vor putea vedea și o sută pe oră”, adaugă el.

“Ele au putut fi văzute deja”, subliniază Jeremie Vaubaillon, afirmând că “fenomenul durează aproape două săptămâni, timp în care Pământul traversează norul”. Este un nor imens, de peste un milion de kilometri lungime, care conține miliarde și miliarde de particule lăsate în urmă de cometă. “Spectacolul va dura câțiva ani, fiind vorba de un adevărat rezervor de stele căzătoare”, spune Clement Plantureux.

Pentru observarea fenomenului nu este nevoie nici de binoclu, nici de telescop, drumul stelelor putând fi văzut cu ochiul liber, arată și Affelia Wibisono, astronom la Observatorul Regal din Greenwich.

AGERPRES/ (AS — editor: Lelia Bretan)

Evenimentul, inițiat de coregraful Ștefan Coman, este inclus din anul 1995 în calendarul Comitetului Internațional de Organizare a Festivalurilor de Folclor al UNESCO și se dorește a fi o sărbătoare a folclorului de pretutindeni, iar anul acesta aduce în România, pentru prima dată, ansambluri artistice din estul Asiei.

Sub steagul Chinei, pe străzile orașului Tulcea, au defilat copiii membri ai ansamblului “Great River Arts”, înființat în anul 1999.

“Numele grupului nostru este o metaforă. Muzica și dansul ne leagă și vrem ca mesajele noastre să curgă ca un râu spre lumea întreagă. Spectacolele noastre au ca sursă de inspirație viața reală taiwaneză, procesele agricole și cred că misticismul Orientului, dansul care combină elemente de arte marțiale și folclorul vor fi foarte atrăgătoare pentru publicul din Tulcea”, a declarat pentru AGERPRES fondatoarea grupului din Taiwan, Hsiao-Jen Chang.

Ansamblurile “Choi Sun Dance” — Coreea de Sud și “Furnitz” — Austria se află, de asemenea, la prima participare la festivalul tulcean. La fel se întâmplă și pentru Diana Borisenko (Novozybkov, Rusia), chiar dacă de-a lungul timpului concursul a mai adus pe malul Dunării copii și tineri din țara păpușilor Matrioșka. “Am auzit multe despre acest festival și am vrut să văd cu ochii mei ce este aici. Dansez de la vârsta de 13 ani și nu știu ce altceva aș face dacă nu aș dansa. Dansul e viața mea, o parte din mine”, a afirmat Diana Borisenko, de 21 de ani, membră a Ansamblului folcloric “Kalinka”.

“Fen Bladi”, un ansamblu din Algeria, este la a doua participare la festivalul “Peștișorul de aur”, iar unul dintre membrii acestuia s-a declarat admirator al României. “La Tulcea, am fost pentru prima dată în anul 2013. Îmi plac foarte mult românii și mă bucur că am avut posibilitatea de a reveni aici. Sper să ne revedem și anul viitor”, a spus Badi Hichem, de 34 de ani, membru al ansamblului algerian din Sidi Bel Abbes.

La finele paradei, în Piața Mircea cel Bătrân, participanții la manifestare și-au făcut selfie-uri, au dansat pe muzică populară românească și s-au jucat cu instrumentele celorlalți colegi. “Eu cânt la contrabas, dar i-am dat unui coleg instrumentul meu și acum mă joc la vioară. Am învățat să cânt la contrabas de la tatăl și bunicul meu. Nu am făcut studii de specialitate și mai mult am furat muzica. Este pentru a patra oară când vin la Tulcea și îmi place foarte mult pentru că întotdeauna a fost lume multă aici. Cred că este cel mai frumos festival la care am participat”, a declarat Petrică Adam, în vârstă de 23 de ani, membru al Ansamblului “Păunița” din Sângeorz-Băi.

Bulgaria, Macedonia, Republica Moldova și Slovacia sunt alte state care au defilat în deschiderea celui mai mare festival de gen din România, spectacolele ansamblurilor folclorice urmând să fie găzduite în fiecare seară de centrul orașului Tulcea, începând cu ora 19,30.

“Festivalul ‘Peștișorul de aur’ cred că este cel mai vechi eveniment de gen de o asemenea amploare din România. În Europa, sunt foarte puține festivaluri de o asemenea anvergură și îmi doresc ca acești copii și tineri să devină prieteni, iar relația dintre ei să dăinuie în timp”, a afirmat directorul festivalului, Ștefan Coman.

Cea de a XXIII-a ediție a manifestării artistice este organizată Ansamblul artistic “Baladele Deltei”, cu sprijinul Ministerului Educației, al Consiliului Județean și al Primăriei municipiului Tulcea.

AGERPRES/(A, AS — autor: Luisiana Bîgea, editor: Andreea Rotaru)

Potrivit sursei citate, la această manifestare, care își propune punerea în valoare a peisajelor de unică frumusețe și spectaculozitate a Clisurii Dunării, participă artiști plastici din Franța, Germania, Polonia, Serbia, Ucraina și Ungaria, dar și din România, printre aceștia din urmă aflându-se Maria Balea (Arad), Horia Bojin (Timișoara), Ana Boldea (Constanța), Gheorghe Fikl (Timișoara), Tiberiu Giucă (Timișoara), Emanuel Gliga (Timișoara), Sorin Nicodim (Timișoara), Flora Răducan (Lugoj), Cristian Sida (Timișoara) și Sorin Vreme (Timișoara).

“Lucrările artiștilor vor fi expuse într-o primă expoziție ce se va organiza în localitatea noastră și în Timișoara. Cheltuielile cu tabăra au fost asigurate de Consiliul Județean Timiș”, a precizat primarul din Dubova.

La rândul său, directorul Fundației Rubin, Roxana Cirț, a arătat că de-a lungul edițiilor precedente tabăra a reunit peste 160 de pictori, din țară și străinătate, lucrările lor fiind expuse în mari expoziții și colecții din lume, cea mai renumită — HRH Charles Prince of Wales.

“Suntem în cel mai frumos defileu din Europa, cum spun călătorii. Un loc perfect pentru artă, de unde, când te oprești din agitație, spun artiștii, poți să admiri paradisul. Tabăra de creație Rubin-Dubova participă la consolidarea strategiei de dezvoltare a zonei danubiene și creează o punte de legătură trainică între artiști”, a adăugat Cirț.

AGERPRES/(AS-autor:Florian Copcea, editor: Adrian Drăguț)

‘Noi am identificat două tipuri de locuiri și anume, una din prima Epocă a Fierului și alta din cea de-a doua Epocă a Fierului, diferența dintre ele, ca timp, fiind de aproape o mie de ani. Vasele descoperite sunt din cea de-a doua Epocă a Fierului, undeva, în epoca lui Decebal, până la cucerirea lui Traian. Suntem în etapa de finalizare a cercetărilor, informațiile vor fi publicate atât științific, cât și pentru publicul larg. Sperăm să le ducem în muzeu’, a declarat presei coordonatorul șantierului arheologic, Andrei Stavilă.

În anul 2006, bazându-se pe informații vechi, pomenite de însuși Ptolemeu în lucrările sale, arheologii UVT au descoperit la 4 km. de localitatea Unip, urmele Zurobarei, fosta cetate dacică, singura ridicată la acea vreme în zonă de câmpie. Pe măsură ce au dat de piese devenite indicii, arheologii timișoreni sunt tot mai siguri că aceasta este Zurobara, locul transformându-se în șantier-școală unde studenții de la facultatea de Istorie a UVT vin în fiecare vară și continuă săpăturile.

‘Multă lume a spus că este aproape imposibil de stabilit dacă există sau nu există Cetatea Zurobara sau a fost doar o fantezie. Dar, existența unei astfel de fortificații, ne atrage atenția că este posibil ca ceea ce am descoperit noi aici să fie antica Zurobara, cea mai importantă fortificație dacică din zona de câmpie. Analizele cartografice indică exact locul acesta’, explică prof. univ. Dorel Micle de la Facultatea de Istorie a UVT.

Situl arheologic de la Unip (Dealul Cetățuica, aparținător de comuna Sacoșu Turcesc) este situat în inima județului Timiș, lângă pădurea Unip.

AGERPRES/(A — autor: Otilia Halunga, editor: Adrian Drăguț)

În programul Pro Istoria Fest vor fi prezenți, pe 28 august, Nicu Alifantis & ZAN, Mircea Vintilă, Alexandra Ușurelu și Zoli Toth Project, iar pe 29 august Mircea Baniciu & Band, Marius Bătațu, Alina Manole și grupul Folk Frate.

În cele două zile de festival spectatorii vor fi întâmpinați, de asemenea, cu spectacole de folclor local și teatru de păpuși.

Participanții vor putea participa, pe perioada Pro Istoria Fest, la o serie de activități precum ateliere de modelaj, sculptură, pictură și împletituri, tenis de masă, tir cu arcul, înălțare de zmee, pinata și multe alte jocuri.

Potrivit organizatorilor, cântecele se vor auzi până târziu în noapte în jurul focului de tabără pregătit de organizatori.

Pro Istoria Fest este un proiect al Asociației Star Education, demarat în 2011 cu promovarea cetăților Poenari, Râșnov și a Curții Domnești din Târgoviște. În anii următori a continuat cu șase alte noi locuri de mare însemnătate istorică din România: Cetatea de scaun a Sucevei, Muzeul Golești, Cetatea Enisala, Cetatea Sighișoara, Ulpia Traiana Sarmizegetusa, Cetatea Deva. Pro Istoria Fest își propune să aducă muzica prezentului în slujba trecutului.

Ediția 2015 a Pro Istoria Fest de la Cetatea Enisala este cofinanțată de Consiliul Județean Tulcea și susținută de Consiliul Local Sarichioi.

AGERPRES/(AS — autor: Petronius Craiu, editor: Claudia Stănescu)

Una dintre cele mai aplaudate reprezentații este premiera spectacolului ”La farce de cuvier’ (Farsa hârdăului), după o traducerea realizată de către unul dintre actori, Mihai Crăciun.

”Este o farsă specifică perioadei Evului mediu, la sfârșitul secolului al XV-lea, ‘La farce de cuvier’, o traducere realizată de mine și adaptarea totodată a textului, după un text readaptat, pus pe versuri moderne al farsei originale. Este o premieră în ceea ce privește prezentarea ei în cadrul unui festival medieval.

Ea a mai fost jucată în țară în 1974, atunci Festivalul Sighișoara Medievală nu exista, de aceea mi-am permis să spun că este o premieră în cadrul unui festival medieval. Ea, după cum bine s-a văzut, pornește de la situația de violență domestică, mult spus, dar vorbim despre niște vremuri tulburi. Eu l-am jucat pe Jaquinot, care are o soție năprasnică, Janette, și o soacră și mai năprasnică, Jaquette. Este o farsă cu 3 personaje, ca toate farsele se termină cu bine, de această dată în favoarea bărbatului. Sperăm să nu fim acuzați de misoginism’, a declarat, pentru AGERPRES, actorul Mihai Crăciun.

Alături de Mihai Crăciun, pe scenă au mai evoluat Georgiana Ghergu (Janette) și Dana Pancu (Jaquette).

”Nici unui băiat nu-i e pe plac o soacră. Fata mai are de învățat, du-te aleargă, spală, coace, nu-i ușor să stai pe aici, zău că m-am și săturat cât mai am de îndurat. Cum o să fie să o interpretez pe soacră? N-a fost ușor pentru că farsa are un final fericit în ceea ce privește partea masculină a acestei reprezentații, pentru că, clar, nu este un spectacol pentru emanciparea feminină. Nu, zău! Timpurile s-au schimbat, dar mai avem de așteptat’, a arătat Dana Pancu.

Actrița a spus că farsele populare, mai ales cele în aer liber, au un farmec aparte, întrucât actorul interacționează cu spectatorul și astfel spectatorul e părtaș și chiar personaj din spectacol.

”Eu am fost prinsă la mijloc, noroc cu mămuca că altfel nu o scoteam la capăt. Ce spunea el că noi suntem năprasnice. Păi să vedeți ce face el toată ziua, pardon, ce nu face el toată ziua, că aste e, nu face nimic. A fost frumos, a fost o plăcere. Ne-am distrat la repetiții și ne-am bucurat foarte tare și de public, i-am simțit alături de noi și a fost o experiență chiar plăcută, în ciuda căldurii și a oboselii. A fost extraordinar’, a afirmat Georgiana Ghergu, care joacă rolul soției.

AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș)

Peștera Ialomiței are o lungime de circa 1.100 de metri, dintre care 450 sunt accesibili și amenajați pentru vizitare.

”Inaugurarea noastră are un sens foarte aplicat și determinant pentru ceea ce ne dorim și ne închipuim că trebuie să însemne un habitat turistic adecvat publicului, atât celui pasionat și prizonier frumuseții muntelui, cât și turiștilor de ocazie”, a declarat președintele Consiliului Județean Dâmbovița, Adrian Țuțuianu.

Intrarea peșterii este orientată spre est, iar gura peșterii, sub formă de semielipsă, are o înălțime de 20 metri și o lățime de 16 metri. Temperatura în peșteră oscilează între 4 și 6 grade Celsius. Umiditatea este destul de mare, între 85 și 100%.

Fondurile necesare reabilitării au fost accesate de Consiliul Județean Dâmbovița prin programul Operațional Regional 2007-2013. Valoarea proiectului a fost de 6,4 milioane de lei, din care nerambursabili 4,6 milioane de lei. Contractul de finanțare a fost semnat în 2012, iar lucrările de execuție au demarat doi ani mai târziu.

În cadrul proiectului a fost modernizată aleea de acces la peșteră, căile de acces în interiorul peșterii, au fost refăcute instalațiile electrice și a fost amenajat un punct de informare turistică. La intrarea în peșteră a fost instalată o scenă pentru oficierea de slujbe sau pentru susținerea unor concerte.

Și la inaugurare a avut loc un concert de muzică clasică susținut de Filarmonica Muntenia din subordinea Consiliului Județean Dâmbovița.

Au fost prezenți la inaugurare miniștrii Eugen Teodorovici, Sevil Shhaideh, Sorin Cîmpeanu, Grațiela Gavrilescu, precum și europarlamentarul Viorica Dăncilă, dar și fostul premier Adrian Năstase.

În această perioadă, pe platoul Padina Peștera are loc festivalul Padinafest, în cele patru zile ale manifestării organizatorii așteptând circa 10.000 de participanți.

AGERPRES/(A—autor: Cornelia Dumitru, editor: Adrian Drăguț)