export

Apele minerale Aqua Carpatica sunt exportate în 14 ţări din Europa, Asia şi America de Nord, a anunţat, luni, compania deţinută de omul de afaceri Jean Valvis.

Valvis exportă Aqua Carpatica în 14 ţări

 « România, având ca ambasador Aqua Carpatica, va dovedi ca un produs premium al ţării poate concura direct cu cele mai prestigioase branduri internaţionale din domeniu », a declarat Jean Valvis, preşedinte-Director General Valvis Holding.

În Statele Unite ale Americii, brandul de ape minerale este prezent începând cu luna iulie, în lanţul de magazine Sprouts Farmers Market (peste 200 de magazine care operează în 12 state, având un numar de 18.000 angajati) ce comercializează produse proaspete şi organice, oferind experienţa de consumator orientată spre beneficii de sănătate.

Aqua Carpatica este singurul brand de apă din Romania avizat conform standardelor şi omologat pe piaţa SUA ce are parteneriate cu lanţuri de supermarketuri pe întregul continent american, nu numai în magazinele tradiţionale locale.

În demersul de comunicare, pornind de la studii ştiinţifice relevante, Aqua Carpatica îşi asumă un nou rol de educator şi formator asupra calităţilor şi beneficiilor unei apei minerale naturale pure, lipsite de nitraţi, mai ales pentru femei însărcinate şi copii.

Înfiinţată în anul 2000, Carpathian Springs a iniţiat, în anul 2009, proiectul Aqua Carpatica, concretizat în 2011 prin lansarea brandului cu acelaşi nume.

Timp de trei ani la rând, eficienţa campaniilor de comunicare coroborate cu vânzările efective au clasat Aqua Carpatica în topurile clasamentelor de specialitate cu numeroase premii EFFIE câştigate an de an. Încununarea a venit în acest an pentru Campania Testul Purităţii care a cucerit atât medalia de aur pentru categoria sa, dar şi The Grand Effie Award Romania.

Aqua Carpatica a înregistrat creşteri de vânzări spectaculoase, iar 2015 se prevede a fi anul cu o creştere de peste 50% a cifrei de vânzări faţă de anul trecut.

“Mulţumesc consumatorului român pentru sprijinul şi încrederea acordate, fără de care acest efort de export ce ne onorează, nu ar fi fost posibil”, a spus Jean Valvis.

Jean Valvis a vândut în 2008 afacerea cu lactate Dorna către grupul francez Lactalis, într-o tranzacţie evaluată între 70 şi 90 de milioane de euro. De asemenea, în anul 2002, Valvis a vândut compania Dorna Apemin, producătorul apei minerale Dorna, către Coca Cola, într-o tranzacţie estimată la aproximativ 40 de milioane de euro.

Autor: liliana micu

Sursa: business magazin

Trei oameni de afaceri din Timişoara au investit 5 milioane de euro într-o fabrică de apă din judeţul Caraş-Severin. Poziţionată pe segmentul de lux, apa Aur’a este îmbuteliată direct cum iese din munte şi conţine microparticule de aur şi argint. Timişorenii şi-au propus ca într-un an să ajungă să vândă 1 milion de sticle Aur’a pe lună, pe pieţe precum Germania, Belgia, Slovacia, Austria, dar şi pe cele asiatice. În România, apa Aur’a va fi găsită doar în restaurante, hoteluri şi cafenele.

Primul lucru pe care ţine să îl clarifice la telefon Horaţiu Rada, unul dintre investitorii în Aur’a Mineral Water, este că apei Aur’a nu îi este adăugat aur şi argint, aşa cum s-a discutat în media odată cu lansarea ştirii legate de lansarea proiectului, ci microparticulele de aur şi argint fac parte din izvorul apei alături de alte minerale. Am înţeles că precizarea este importantă abia după ce am citit despre componenţa naturală a altor ape faimoase „de lux“. Evian, fondată în 1789, când marchizul de Lessert a descoperit gustul apei Evian la un izvor aflat pe proprietatea prietenului său Cachar, în Evian-les-Bains, iar vindecarea unor boli a fost pusă pe seama acestei ape. O altă apă cu renume, Fiji, îmbuteliată de la un izvor într-o insulă din Pacific, are proprietăţi datorate faptului că în compoziţie există electroliţi, colectaţi în drumul prin numeroase straturi de roci vulcanice.

Tibet 5.100, care are ca sursă un izvor din munţii de la care îşi trage numele, de la 5.100 de picioare (peste 1.500 de metri) deasupra nivelului mării conţine un amestec de litiu, stronţiu şi acid metasilicic. Este populară în China, unde o sticlă de 330 ml costă 7,5 yuani, adică aproximativ 1,20 dolari. Nu e de mirare că următorul lucru pe care mi-l comunică Horaţiu Rada este optimismul cu care şi-au propus să atace alte pieţe – în curând aveau să plece în Vietnam, făcând parte din delegaţia de oameni de afaceri ce va merge alături de premierul Dacian Cioloş într-o misiune care are drept scop dezvoltarea perspectivelor de colaborare comercială între cele două ţări.

Investiţia în fabrica Aur’a din Ocna de Fier face parte dintr-un proiect de 5 milioane de euro a cărui primă etapă a fost gata în luna februarie a acestui an; resursele financiare ale investiţiei au fost credite bancare şi aporturi proprii ale investitorilor. Fabrica a început să producă în luna iunie şi are o capacitate de două milioane de sticle pe lună. Aproximativ 80% din producţie se exportă şi există deja contracte de distribuţie pentru Germania, Cehia, Slovacia, Belgia, Austria, dar şi pentru mai multe ţări din Asia, printre care şi China. În România, apa nu este încă disponibilă şi va ajunge în curând doar la distribuitori din zona HoReCa. Ţinta este să ajungă de la vânzări de la 500.000 de sticle pe lună anul acesta, la un milion până în primăvara anului 2017. În prezent, în cadrul fabricii din Ocna de Fier lucrează 15 persoane, locuitori ai comunei, iar creşterea acestui număr va fi influenţată de etapele de dezvoltare a afacerii.

Aur’a Mineral Water, compania care deţine fabrica, are trei acţionari – Horaţiu Rada, Eleodor Coptil şi Mihai Petrăchioiu. Horaţiu Rada a intrat în afaceri în 1997, când a înfiinţat firma Cons Electrificarea Instal, cu activităţi în construcţiile civile; a trecut ulterior şi la realizarea branşamentelor şi a construcţiilor de reţele electrice. În asociere cu Eleodor Coptil, a extins activitatea firmei spre domeniul serviciilor dar şi al lucrărilor de infrastructură, suprastructură şi hidroizolaţii. Potrivit informaţiilor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe, Cons Electrificarea Instal a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri netă de 17,6 milioane de lei, la un număr mediu de 117 angajaţi. Horaţiu Rada a fost în 2006 preşedinte al Federaţiei Patronale din Energie, iar în 2004 a înfiinţat asociaţia patronală din domeniul energetic din zona de vest – Energobanat.

Mihai Petrăchioiu are afaceri în domeniul turistic, în cel al serviciilor medicale şi de producţie a lifturilor, iar de aproape 20 de ani este manager regional la Rio Bucovina. Producătorul de apă minerală a fost preluat de grupul Maspex Wadowice din Polonia, potrivit unui anunţ făcut anul trecut, şi deţine o cotă de piaţă de 14% pe piaţa apelor minerale naturale plate, potrivit ZF. Rio Bucovina are trei unităţi de producţie în Vatra Dornei, Timişoara şi Giurgiu şi a avut în 2015 o cifră de afaceri de aproximativ 40 de milioane de euro, cu 18% mai mare decât în 2014.

Horaţiu Rada povesteşte cum a apărut ideea unei investiţii în domeniul apei: „Am fost căutat cu insistenţă de o persoană care intermedia vânzarea unei unităţi de îmbuteliere a apei şi care promova afacerea ca pe o oportunitate extraordinară de afaceri. Exact ca în cazul zicalei cu pomul lăudat – locaţia, unitatea în sine, era în fapt o bombă cu ceas. Chiar dacă apa avea un nume pe piaţă, condiţiile de îmbuteliere şi tehnologia folosită păreau desprinse din Evul Mediu. Ca să nu vorbim despre preţul exorbitant care era cerut pentru finalizarea afacerii“, povesteşte Rada. S-a consultat cu un prieten şi împreună au decis că afacerea respectivă nu ar fi fost o alegere potrivită. Totuşi, a rămas cu ideea că o investiţie în domeniu ar putea fi o oportunitate, dar cu condiţia principală să fie vorba despre ceva care să aducă o noutate într-un domeniu aproape saturat. Ulterior, prietenul care l-a consiliat la vremea respectivă, Mihai Petrăchioiu, director regional al Rio Bucovina, a devenit asociatul lui Horaţiu Rada în proiectul Aur’a.

Autor: IOANA MATEI

Sursa: business magazin

Gustoasele bucate romanesti i-au cucerit si pe straini, dovada ca merg foarte bine la export. Vedete sunt branzeturile si lactatele: branza de burduf, casul sau telemeaua, chefirul, sana, dar si mezelurile si slanina.

La inceput le-au cumparat romanii plecati peste hotare, apoi le-au descoperit si italienii, spaniolii, grecii sau englezii.

Branzeturile si lactatele romanesti conduc detasat in topul produselor exportate. Numai in 2015 le-am vandut strainilor de 60 de milioane de euro. Daca acum cativa ani, casul, branza de burduf, chefirul ori sana ajungeau in comunitatile romanesti, acum gustul lor i-a cucerit si pe straini.

Marius Bacu are o fabrica in Alba, iar jumatate din productie pleaca la export. Un kilogram de branza pleaca de la el cu un pret intre 3-6 euro si pe rafturile din strainatate costa intre 6 si 11 euro.

Marius Bacu: “La nemti vindem cel mai bine branza de burduf. In Italia si Spania vindem telemeaua. Cel mai bine a fost vanduta telemea putin sarata. Am ajuns acum sa vindem 25 de tone pe luna si este in crestere, este o piata buna pentru noi.”

Mihai Visan, director Romalimenta: “A crescut exportul produselor procesate, dam afumaturi, carnuri si in principal branzeturi.”

De exemplu, din Pascani pleaca zilnic TIR-uri incarcate cu preparate din carne spre vest.

“Acest produs este o gusa cu soric, condimentate cu paprika, care este facut special pentru Spania, zona Madrid. Avem si un rulou de porc, care a fost dezvoltat pentru Germania”, sunt prezentate specialitatile.

Elena David, director de vanzari: “Ne-am adresat la inceput magazinelor din diaspora, insa dupa aproximativ un an si jumatate, produsele noastre au fost apreciate de locuitorii tarii respective. De exemplu, preparatele de carne sunt consumate in Madrid atat de romani, cat si de chinezi. In Londra la fel.”

Tarile unde se vand bine bucatele noastre sunt Italia, Spania, Marea Britanie, Grecia, dar si pe alte continente. Biscuiti, paste, covrigei cozonaci si chiar faina ajung in Africa.

Exporturile de alimente preparate au ajuns de la 3,6 miliarde in 2015, la 4,2 miliarde in 2016. Din pacate, pentru 2016 nu avem date decat pentru 11 luni. Sunt, asadar, semne ca aceaste suma va creste, pentru ca decembrie e in toata lumea o luna de consum. Este o crestere de la un an la altul de aproape 8 procente, arata statistica.

Iata si topul catorva categorii care merg foarte bine. In primul rand, produsele de brutarie si patiserie – 95 de milioane de euro, pe doi e mierea, pe trei branzeturile, cu peste 41 de milioane de euro vanzari in afara tarii. Mezelurile – se pare ca strainii au prins gustul salamului si carnatilor afumati. Laptele covasit are o valoare mare pentru un produs atat de ieftin: 16 milioane de euro. Slanina e pe ultimul loc aici ca valoare, dar din nou vorbim de un produs ieftin.

Sursa: stirileprotv