Iasi

Facebook Twitter Email

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
Edith Brinca, o ieşeancă în vârstă 18 ani, care acum trăieşte în Verbania, a cântat melodia Hey Mama (David Guetta ft. Nicki Minaj), cucerind juraţii concursului The Voice Italia, potrivit Cubemagazine.
Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Vă invităm la prima călătorie virtuală 3D printr-un oraș din România! Iaşul este al cincilea oraş din lume care a dezvoltat o aplicație ce oferă posibilitatea unei călătorii virtuale 3D, după Tokio, Paris, Londra și New York.

Aplicația a fost produsă în parteneriat public-privat, de un consorțiu format din Fundația Iași – Capitală Culturală Europeană (FICCE) și companiile ieșene Idei 3D (producție ochelari Google Cardboard) și Sprocket Inc. (dezvoltare software de gaming). Acest proiect reprezintă un instrument inovativ de promovare a patrimoniului cultural și architectural al Iașului. În același timp reprezintă un suport educațional modern și interactiv, ce va fi folosit în școli și licee pentru predarea unor subiecte de literatură, istorie și geografie.

http://iasi2021.ro/vr/

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Aplicația ‘Iași Virtual Reality’ a fost lansată, în premieră națională, luni, în Sala Mare a Primăriei Municipiului Iași, acesta fiind al cincilea oraș din lume care a dezvoltat o aplicație ce oferă posibilitatea unei călătorii virtuale 3D, după Tokio, Paris, Londra și New York.

“Azi lansăm această aplicație. Ducem astfel Iașiul în liga orașelor care dispun de cea mai avansată tehnologie în ceea ce privește realitatea virtuală. Ne consacrăm ca oraș al începuturilor”, a declarat Lucian Boia, președintele Fundației Iași Capitală Culturală Europeană.

Radu Danciu, una dintre persoanele implicate în proiect, a declarat jurnaliștilor că aplicația a fost produsă în parteneriat public-privat, două dintre companiile de tehnologie fiind din Iași.

Conform lui Danciu, proiectul reprezintă un instrument inovativ de promovare a patrimoniului cultural și arhitectural al Iașului și reprezintă totodată un suport educațional modern și interactiv care va fi folosit în școli și licee pentru predarea unor subiecte de literatură, istorie și geografie.

“Aplicațiile oferă posibilitatea unei călătorii virtuale 3D, după Tokio, Paris, Londra și New York. Noi încercăm să aducem generațiile noi mai aproape de tehnologie. Astfel, aplicațiile sunt un instrument educațional modern și interactiv. Poate fi folosită în școli și licee pentru ilustrarea unor subiecte la română, istorie sau geografie. Poate substitui, totodată, și o excursie costisitoare”, a explicat Radu Danciu.

El a explicat că prin intermediul ajutorul aplicației pot fi vizitate virtual 3D cele mai reprezentative zece locuri din Iași: Parcul Copou, Biblioteca Universității Tehnice ‘Gheorghe Asachi’ Iași, Muzeul Unirii, Râpa Galbenă, Mănăstirea Trei Ierarhi, Universitatea ‘Alexandru Ioan Cuza’ Iași, Biblioteca Centrală Universitară ‘Mihai Eminescu’ Iași, Palatul Roznovanu (unde își are sediul Primăria Municipiului Iași), Palatul Culturii și Teatrul Național ‘Vasile Alecsandri’ Iași. Danciu a precizat că în următoarele săptămâni vor fi incluse mai multe locații.

Turul va avea și un ghid audio în limba română și engleză, care oferă informații despre locurile pe care utilizatorul le ‘vizitează’ virtual.

“Acest gând, al orașului virtual, a fost lansat în urmă cu trei luni. Mă bucur că reușim să avem un eveniment important la mai puțin de o lună de la depunerea dosarului pentru candidatura la titulatura de Capitală culturală europeană 2021. Ar fi fost imposibil de crezut că într-un oraș cu mulți specialiști în IT să nu beneficiem de rezultatul muncii lor”, a spus viceprimarul cu atribuții de primar interimar Mihai Chirica.

Aplicația poate fi instalată pe smartphone-uri cu sistemele de operare Android, iOS și Windows Phone și poate fi descărcată începând de luni din Google Play Store, Apple AppStore, Windows Phone Store și funcționează împreună cu o pereche de ochelari Cardboard Glasses.

Aplicația are rolul de a ajuta municipiul Iași în competiția de obținere a prestigiosul titlu de Capitală Culturală Europeană în anul 2021.

Dosarul de candidatură al municipiului Iași are ca temă principală și ca slogan formula ‘Switch On’ și a fost depus la Ministerul Culturii pe 10 octombrie. Eligibilitatea dosarelor de candidatură a 14 orașe din România a fost validată, iar reuniunea de preselecție, în urma căreia juriul european va întocmi o listă scurtă a orașelor candidate, va avea loc în perioada 7 — 10 decembrie, se precizează în documentul de presă.

AGERPRES/(A, AS, autor: Daniela Malache, editor: Mihai Simionescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

sarpee

Nimeni nu are curajul să calce prin acele locuri, de frica unui animal unic în lume și extrem de periculos. Zona de stepă, cu stâncă, nisip și ierburi înalte din rezervația ”Dealul lui Dmnezeu”, în apropiere de Uricani (la 35 de kilometri de Iași), este considerată leagănul unor făpturi extraordinare, care și-ar putea afla locul în mitologii.

Puțini oameni le-au văzut, și asta nu neapărat pentru că s-au temut de dintele lor ascuțit cu otravă (deși este și acesta un real impediment). Însă animalele la care facem referinre au capacitatea de a se camufla foarte ușor, astfel încât nu le deosebești lesne de solul pe care se târâie (ceea ce ar putea constitui, de fapt, un pericol în plus pentru aceia care se aventurează prin acele locuri). Pe de altă parte, vorbim de un număr restrâns de exemplare, care trăiesc într-un spațiu endemic rezervat lor de mii de ani, motiv pentru care sunt și protejate de lege. Cei care reușesc totuși să le vadă pot depune mărturie că întâlnirea cu aceste ființe este una marcată de curiozitate, extaz și spaimă.

Este vorba despre o specie unică de reptile, care se găsește numai în România – și pe care unii o identifică cu șarpele biblic (poate de aceea locul se va fi numit și ”Dealul lui Dumnezeu”!). Alte legende spun că ar putea fi din neamul balaurului spintecat de Sfântul Gheorghe.

Vipera-de-stepă – numele comun sub care este cunoscut acesta – face parte din specia Ursinii moldavica și se întâlnește numai în Moldova, în arealul descris. Iese din hibernare în lunile martie-aprilei, după care năpârlesc și urmează perioada de reproducere. În ciuda spaimei pe care o provoacă acelora care se întâlnesc cu „curelușa” din piele cenușie, bătând spre un cafeniu deschis, ori chiar gri-argintie, cu o bandă neagră, în zig-zag, pe spate, totuși vipera-de-stepă este o ființă sperioasă, care se retrage imediat din calea omului. Dacă este însă încolțită, nu ezită să atace și veninul său este extrem de periculos.

Pe de altă parte, se pare că veninul de viperă-de-stepă ar putea fi deosebit de prețios în industria farmaceutică, însă specia fiind protejată, acesta nu poate fi exploatat.

Sursa: obiectiv romania

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Muzeul Viei și Vinului din orașul Hârlău, județul Iași, prezintă istoria vinului din faimoasele podgorii din zonă – Vaslui, Rădăuți, Huși, Odobești, Panciu, Botoșani, Hârlău. Este structurat pe câteva coordonate etnologice fundamentale, menite să ofere repere din cultura vieții tradiționale românești, din zona Hârlăului.

Foto: (c) www.muzeulvieisivinului.ro

Amplasat pe strada Logofăt Tăutu, nr. 7 din orașul Hârlău, muzeul este adăpostit de o clădire monument istoric datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, ce a aparținut unui descendent al logofătului Ioan Tăutu. Clădirea a fost restaurată în anul 1900, iar între anii 1875-1983 a funcționat ca Oficiu Poștal, cunoscut drept “Casa Poștei”, printre primele din țară. După 1983 a trecut sub jurisdicția Primăriei orașului Hârlău fiind amenajat Muzeul de istorie și etnografie, iar din 1990 a trecut în administrarea Primăriei județului Iași. La sfârșitul anului 1999 a fost supus unui amplu proces de consolidare a structurii de rezistență, prilej cu care au fost date la iveală noi spații de la demisolul edificiului (umplute, anterior, cu pământ), demonstrându-se astfel că întregul demisol a fost locuit, ori servea drept spațiu de depozitare a alimentelor.

Foto: (c) www.muzeulvieisivinului.ro

Muzeul Viei și Vinului din Moldova a fost inaugurat la 20 iulie 2006, oglindind prezența acestei băuturi în viața omului de la naștere până la moarte. Colecțiile sunt prezentate în zece săli structurate pe două nivele ale clădirii. Astfel, primele trei săli surprind prezența vinului, în cadrul momentelor importante ale vieții: nașterea cu botezul, nunta și moartea cu înmormântarea, fiind ilustrate tradițiile și obiceiurile moldovenilor, credințe și superstiții legate de vița de vie. Sunt prezentate obiecte originare, alături de sugerarea unor obiceiuri și credințe — practici mitico-magice specifice acestor momente.

”Șezătoare din Moldova”
Foto: (c) www.muzeulvieisivinului.ro

În cea de-a patra sală este reconstituită atmosfera hanului sau ratoșului, cu masa cu picioarele tip capră, o poliță cu măsuri pentru băutură, piese de harnașament, piese de port, traiste și desagi ale călătorilor etc. Este locul unde se întâlneau, cel mai adesea, drumeții de altădată. Un loc special în cadrul acestei săli îl ocupă mijloacele de transport și de păstrare a vinului, prin intermediul cărora vizitatorii pot reconstitui imaginea străvechilor “drumuri ale vinului”: din cramă în pivniță, din pivniță în piață, târg, iarmaroc sau chiar peste hotarele țării.

”Han din Moldova”
Foto: (c) www.muzeulvieisivinului.ro

Cea de-a cincea sală găzduiește un interior tradițional specific satelor vecine Hârlăului, cu toate elementele definitorii: vatra, colțul de pat, cel de masă și cel pentru păstrarea vaselor și alimentelor, cu mobilier, țesături și ceramică, reconstituind “universul domestic” al țăranului — producătorul vinului.

”Ulcioare din Moldova”
Foto: (c) www.muzeulvieisivinului.ro

La demisolul muzeului se găsește, în cea de-a șasea sală, o parte din inventarul unei crame din vie, mare parte din piese fiind achiziționate dintr-o cramă din județul Vaslui. Această originală construcție avea rolul unui adăpost de noapte, dar și pe acela de depozit pentru uneltele, instalațiile și recipientele utilizate la munca în vie.

”Cramă din Moldova — butoaie și zdrobitoare”
Foto: (c) www.muzeulvieisivinului.ro

Sala a-VII-a este destinată obiectelor, care aduc în atenția vizitatorului credințe și superstiții, ce înconjurau vița de vie și vinul. Aici sunt expuse unelte folosite în vii (chitonogul, furca mare și cosorul), prin procedee muzeologice speciale fiind prezentate câteva obiceiuri și credințe de la sărbătorile din calendarul viticol (Sfântul Trif, Mucenici, Armindeni, Joile Oprite, Schimbarea la Față, Ziua Crucii, numită și Cristovul Viilor etc).

”Instalații tehnice Moldova — ansamblu”
Foto: (c) www.muzeulvieisivinului.ro

Holul de la demisol, sala a VIII-a, adăpostește instalații tehnice utilizate la tescuirea strugurilor. Sunt expuse cele cinci teascuri din colecția Muzeului Etnografic al Moldovei, de mare valoare prin ingeniozitatea lor. Aceste instalații, esențiale pentru obținerea vinului, păstrate în crame sau folosite direct în vii, ajută privitorii să-și contureze o imagine cât mai completă asupra viticulturii din Moldova.

Nu lipsesc obiectele necesare unor meșteșuguri conexe viticulturii, cum ar fi butnăritul, dogăritul expuse în cea de-a noua sală. Aici pot fi văzute multe dintre uneltele dogarului, dar și unele recipiente de lemn necesare depozitării, conservării șsi transportului vinului: butoaie, butoiașe, fedeleșe, ciubere, balerci s.a.

”Unelte de dogărit din Moldova”
Foto: (c) www.muzeulvieisivinului.ro

Ultima sală a muzeului, a zecea, este destinată unui alt meșteșug care avea multiple legături cu viticultura, olăritul. Sunt expuse oalele de pământ (bardăci sau căni) folosite cel mai adesea la băutul vinului, inclusiv de către boieri și domni. Pe lângă ceramica arheologică, pot fi văzute și obiecte ceramice ce formau așa-numitul “inventar viticol”: fierbători de vin și vase pentru păstrat și consumat vin (leici, ulcioare, ploști, căni mari și cănițe). De asemenea, este reconstituit un atelier de olar, fiind prezentate obiecte de ceramică smălțuită și nesmălțuită, roșie sau neagră și centrul de ceramică neagră de la Poiana Deleni.

”Atelier de olărit din Moldova”
Foto: (c) www.muzeulvieisivinului.ro

Muzeul reușește să prezinte publicului, prin expoziția de obiecte etnografice și tehnică populară, precum și prin concepția de prezentare, imaginea vie a tradiției populare din zona Hârlău. Totodată, vizitatorii au ocazia să cunoască și să înțeleagă din poveștile vinului, cu misticul ce-l definește.

AGERPRES/ (Documentare — Cerasela Bădiță; editor: Irina Andreea Cristea

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva