Ovidiu Slătineanu, preşedintele Asociaţiei Neokoolt, susţine că România ar putea fi mai bine reprezentată de Cultura Cucuteni, „originea Europei”, decât de brandul lansat de Ministerul Turismului în urmă cu patru ani.

Atestată documentar la 1 mai 1789, bisericuța cu hramul “Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril” se află pe lista monumentelor istorice, iar comunitatea locală nu poate face mare lucru pentru restaurarea sa deoarece în sat mai trăiesc cu puțin peste 50 de oameni.

Mai multe detalii pe agerpres

Programul, Technical Course for Coaches Level 1, este finanțat de Comitetul Olimpic Internațional (IOC) prin programul Solidaritatea Olimpică și are drept grup țintă 12 sportivi de performanță, instructori și antrenori din cadrul cluburilor componente ale FRY.

Mai multe detalii pe agerpres

Seria evenimentelor va debuta sâmbătă cu un concert la Ateneul Român, urmat, în zilele de 13 și 15 martie, de alte două concerte la Ruse și la Chișinău, prezența Orchestrei Române de Tineret în capitala Republicii Moldova reprezentând o premieră.

Mai multe detalii pe agerpress

Frumoasa ie românească cusută la Ponoarele de Mehedinţi ajunge în toate colţurile lumii datorită unei tinere din zonă, care a pus bazele unei afaceri inedite. A deschis un atelier în care femeile satului lucrează cu spor la obiectele vestimentare tradiţionale.

Fiecare ie creată în atelierul Iuliei Martinescu poartă amprenta zonei de nord a judeţului Mehedinţi, dar evident şi a femeilor care le creează. Sunt cusute cu multă pasiune de ponorence, după modelele din lăzile de zestre ale bătrânelor satului, care ascund pe lângă alte comori, şi adevărate vedete ale portului femeiesc. De altfel, aici, la Ponoarele, lada de zestre este un obiect sfânt şi nu există o casă fără acest obiect tradiţional. De mai multă vreme, Iulia Martinescu se gândea la un proiect care să scoată această zonă spectaculoasă a Mehedinţiului dintr-un nemeritat con de umbră. Aşa se face că în urmă cu trei a pus bazele unui atelier în satul său natal, în Ponoare. „M-am născut aici la sat şi sunt mândră, îmi iubesc oamenii şi locurile. Îmi doream foarte mult să promovez această zonă. Aşa că am putut să profit de ceea ce zona mi-a oferit, aveam nevoie de un fundament, acesta a fost şi stătea în mâinile femeilor care cu pricepere şi migală au dobândit din mamă în fiică această îndeletnicire. Îmi doresc ca această afacere să nu rezume doar la partea materială, vreau ca tinerii de vârsta mea şi nu numai să înceapă să facă diferenţa, să aprecieze valorile, să promovăm tradiţia, portul popular”, spune Iulia, în vârstă de 24 de ani, absolventă a Facultăţii de Drept din Craiova.

Valori inestimabile

A reuşit în felul acesta să dea de muncă unor femei care nici măcar nu visau la un loc de muncă. „Noi ne mândrim că lumea satelor din România de aici din Mehedinţi a păstrat aceste valori care sunt inestimabile şi le ţinem strânse în lada de zestre a bunicelor. Noi sperăm să le preia şi copiii noştri şi suntem mândri că ia a devenit o adevărată vedetă şi la noi şi peste hotare. Lucrăm cu aceeaşi pasiune cu care au lucrat mamele noastre şi suntem mulţumite, în special pentru noi femeile care am rămas la vatra satului, aici lângă familie este un lucru benefic. Aici la sat este mai greu să obţii un loc de muncă, dar acum cu ajutorul domnişoarei a venit cu un lucru bun şi benefic pentru noi femeile de la sat”, spune Nicu Simona, de 48 de ani.

A dat de muncă la 10 femei

Plăcerea şi mândria de a scoate din mâinile lor aceste bijuterii vestimentare depăşeşte cu mult bucuria de a câştiga un ban. „Faptul că putem lucra în acest atelier pentru noi este o plăcere, îmi place portul naţional. Mama mea a cusut şi de la dumneai am început  să îndrăgesc această preocupare. Nu muncesc neapărat pentru bani, dar este şi o plăcere, suntem mândre că iile noastre ajung în toată lumea”, spune şi Condescu Ronica. În prezent în atelierul Iuliei lucrează zece femei, dar planurile acestei tinere ambiţioase sunt mari şi speră că în viitor va putea să creeze noi locuri de muncă:

„În atelierul meu lucrează zece femei, îmi doresc foarte mult ca numărul lor să se mărească, vrem să rămânem la nivelul de lucru manual, nu vrem modernizare, nu vrem maşini de cusut, nu vrem maşini de brodat. Vreau ca prin această activitate pe are o desfăşor să creez cât mai multe locuri de muncă, este principala activitate din care femeiele câştigă un ban”.

Apreciate atât de români, cât şi de străini

Iile create aici, la Ponoarele de Mehedinţi, ajung în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii, în Italia, Spania, Elveţia ori America, iar clienţi nu sunt doar românii stabiliţi în străinătate, dar şi cetăţeni străini care ştiu să aprecieze un lucru de calitate. „Am contracte încheiate pentru export, dar nu numai. Noi românii, oameni cu bun gust apreciem aceste ii şi reuşim să facem diferenţa dintre lucrul manual şi cele lucrate la maşină.  Uimitor primesc comenzi din toate colţurile lumii, săptămâna trecută am expediat un colet în America, la români plecaţi în afară, dar nu numai, avem clienţi şi străini care convieţuiesc cu românii şi apreciază ceea ce noi facem. Pentru mine ia nu este doar un obiect vestimentar adus în actualitate, e un simbol şi ne defineşte pe noi ca şi români”, mai spune Iulia Martinescu.

Autor Corina Macavei

Sursa: buletindemehedinti

Ionela Lungu este absolventă a Universității Tehnice “Gheorghe Asachi”, cu un masterat în Prelucrarea Materialelor. În 1998, după ce s-a căsătorit și s-a stabilit la Humulești, Ionela Lungu a început să predea ca profesor de discipline tehnice la Școala Vănători. După desființarea școlilor profesionale, a devenit profesor la Clubul Copiilor, la catedra de Metaloplastie. Aici totul se baza pe creativitate și a fost scânteia care i-a aprins pasiunea pentru personajele lui Creangă.

Mai multe detalii pe agerpres

Potrivit unui comunicat al “Salvați Copiii”, transmis joi AGERPRES, în noiembrie 2015 Horia Tecău a donat bani pentru cumpărarea unui ventilator de suport respirator în valoare de 18.000 de euro pentru Spitalul Județean din Constanța.

Mai multe detalii pe agerpres

Mai multe imagini pe AGERPRES FOTO.

Evenimentul, moderat de Miruna Vlada la Conceptual Lab din Capitală, i-a avut ca invitați pe Alexandru Giboi (director AGERPRES, coordonatorul albumului “Romania:Evolution”), Andrei Crăciun (scriitor, jurnalist), Bogdan Botofei (fotograf) și Ion Borșan (coordonatorul ghidului “Merg.În”).

Mai multe detalii pe agerpres