Foto: (c) CFF Viseu de Sus

“Aplicația va fi cât de curând disponibilă pe Magazin Play, iar pe 11 ianuarie 2016, prestigiosul Google Culture Institute pregătește lansarea mondială cu cele mai frumoase galerii de artă, muzee și desigur vestita Mocăniță de pe valea Vaserului. Până în prezent, institutul a generat un număr de 270 milioane de vizualizări din întregul mapamondul”, a spus Daniel Andreica.

Mai multe detalii pe agerpres

Gabriela Gimbășanu »

Păstrăvăria este una dintre ideile de afaceri cu șanse mari să vă aducă profit. Cererea de pește este tot mai mare, iar cu o minimă procesare, poate o rețetă tradițională, veniturile pot asigura un trai mai mult decent pentru o familie din satele și comunele de munte.

Pentru a afla mai multe despre ce înseamnă afacerea cu păstrăvi, Agrointeligența a stat de vorbă cu familia Paliștan, din satul Ciugheș, cumna Palanca, județul Bacău. Cei doi soți – Ionela și Mihai sunt cei care, în această iarnă, au reușit să obțină atestat de produs tradițional pentru păstrăvul afumat în hârzob de brad pe care îl prepară din propria ”recoltă” de pește.

Cel mai important lucru care deosebește păstrăvul familiei Mihai și Ionela Paliștan de restul păstrăvilor de pe piață este faptul că acesta are o creștere naturală ajungând la 220-250 grame în 2,5-3 ani, iar bazinele în care se cresc păstrăvii imită mediul lor natural. De asemenea, rețeta pe care Ionela Paliștan o folosește pentru a obține păstrăvul afumat în hârzob de brad are o vechime de peste 95 de ani.

Au început în anul 2005

Ideea de a crește păstrăvi în propria gospodărie s-a născut tocmai din pasiunea lui Mihai Paliștan pentru pești și pentru pescuit. Așa că în anul 2005 familia Paliștan a construit primul bazin de creștere a păstrăvilor, într-un mediu cât mai apropiat de mediul în care trăiesc în mod natural.

”Păstrăvăria noastră este localizată în creierii munților, la Palanca, la limita județului Bacău cu Harghita, la poalele munților Ciuc, unde avem o altitudine de 850 metri. Păstrăvul crește în apă de izvor. Am început să ne ocupă de creșterea păstrăvilor, undeva de prin anul 2005. Am început cu pași mărunți după care ne-am dezvoltat. Prima dată am facut un bazin, după ce am mai pus deoparte ceva bănuți am mai făcut încă un bazin. Am ajuns acum să avem 4 bazine în care creștem păstrăvul”, a declarat pentru Agrointeligența Ionela Paliștan, cea care se ocupă alături de soțul ei de creșterea păstrăvilor în comuna Palanca, din județul Bacău.

Produc anual 3 tone de păstrăv

Păstrăvul pe care familia Paliștan îl crește în curtea casei este crescut într-un mediu care imită foarte bine mediul lor natural, iar creșterea este realizată într-un ritm normal, astfel că peștele nu este forțat să ia în greutate printr-o hrană specială.

”Cea mai mare diferență între păstrăvul pe care îl creștem noi și cel crescut în alte păstrăvării este legată de faptul că, noi nu avem o rețetă de furajare. Tocmai de aceea, capacitatea de producție este destul de limitată. Din cele 4 bazine producem undeva la maxim 3 tone de păstrăv în decursul unui an. Nu le dau nimic stimulator să le forţez creşterea. Îi hrănesc cu granule de făină de pește (că au vitamine şi îi feresc și de boli), cu mămăligă, pâine şi, cel mai important, au apa de izvor naturală. Prima mâncare a păstrăvului e apa! Să ştiţi de la mine că atunci când vedeţi un peşte mare la corp, dar cu capul mic, acela a fost forţat să crească”, ne-a explicat băcăuanca, cum se crește păstrăvul la ei în bătătură.

Bazinele sunt zidite cu piatră

Bazinele în care cresc păstrăvi nu sunt betonate, ci sunt zidite cu piatră de râu, în așa fel încât peștele crește într-un mediu cât mai natural.

”Noi încercăm să hrănim păstrăvul cât mai natural. Bazinele sunt construite de așa manieră încât să simuleze mediul lor natural. Bazinele nu sunt betonate, sunt zidite cu piatră. Tocmai din această cauză, la fundul bazinului izvoarele lucrează”, a adăugat micul producător de păstrăv afumat în hârzob de brad.

Puietul este hrănit cu ouă fierte și brânză de vaci

Atunci când sunt mici, păstrăvii nu prea știu să-și procure hrana din bazin și tocmai de aceea întreprinderea familială Paliștan I. Mihai din județul Bacău, suplimentează hrana puitului cu ouă fierte de la găinile din gospodărie și cu brânză de vaci.

”Bineînțeles că, atunci când sunt mici, puieții de păstrăv primesc suplimentar ouă fierte și brânză de vaci. Atunci când nu este hrană în bazine, în special în lunile de iarnă, folosim o hrana specială, granulată, care conține o concentrație aparte de făină de pește și organe de animale pentru că păstrăvul este un carnivor”, ne-a vorbit Ionela Paliștan despre hrana pe care o administrează suplimentar.

Păstrăvul ajunge în 2,5-3 ani la 220-250 gr

Tocmai pentru că este hrănit cât mai natural și nu este forțat prin hrană să ia în greutate, păstrăvul familiei Paliștan ajunge la 220-250 grame în peste doi ani și jumătate.

”Noi întârziem în creșterea păstrăvului. Cine forțează păstrăvul, într-un an jumătate are un pește de consum. La noi păstrăvul are o creștere naturală, la 2,5-3 ani acesta ajunge la greutatea de maxim 220-250 grame, numai bun pentru comercializare. Avantajele de a lăsa păstrăvul să se dezvolte natural sunt foarte mari. Păstrăvul nostru este mult mai mic decât cel din păstrăvăriile foarte comerciale și prin creșterea naturală, păstrăvul și păstrează gustul dulce al apei de izvor”, ne-a vorbit băcăuanca, despre avantajul de a crește în mod natural păstrăvul.

Atestatul l-au obținut destul de greu

Atunci când familia Paliștan a luat decizia de a înregistra păstrvul afumat în hârzob de brad ca produs tradițional, principala piedică a fost să dovedească faptul că această rețetă este folosită de zeci de ani în comuna Palanca.

”Procesul de obținerea a atestatului de produs tradițional pentru ”păstrăvul afumat în bârzob de brad” a fost destul de dificil pentru mine, pentru faptul că nu prea găseam hârtiile sau înscrisurile care să ateste faptul că rețeta pe care noi o folosim este una veche. Până la urmă am căutat la bibliotecă, la primărie și la parohie și am găsit o carte scrisă în care se atestă că întradevăr, cu zeci de ani în urmă se făcea păstrăv afumat la noi în zonă. Bineînțeles că în procesul legislativ de obținere a atestatului am fost foarte sprijiniți de la cei de la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care ne-au ajutat în acest demers, ne-au învățat ce trebuie să facem”, ne-a mărturisit Ionela Paliștan.

Rețeta atestată din 1920

Rețeta folosită pentru păstrăvul afumat în hârzob de brad este destul de veche, atestată, încă din 1920. ”Noi am învățat această rețetă de la un bătrân al satului, care ne-a dezvăluit toate secretele obținerii unui păstrăv afumat de cea mai bună calitate. Bătrânul satului m-a învățat cum să fac păstrăvul afumat, cum și cât să-l condimentez, ce tip de condimente să folosesc pentru a nu strica gustul natural al peștelui. Am mai lucrat și eu puțin la rețetă, mi-am pus amprenta, dacă pot spune așa și i-am dat gustul pe care cumpărători îl caută”, ne-a spus micul producător de păstrăv.

Păstrăv afumat cu lemn de măr, pun și cireș

Pentru obținerea păstrăvului afumat în hârzob de brad, familia din Bacău folosește doar ingrediente naturale.

”Păstrăvul este pescuit din bazin, curățat de organe și afumat cu lemn de: măr, de prun, de cireș, ca să-i dăm o aromă mai deosebită. După ce peștele este afumat și se lasă să se răcească se învelește în hârzob de brad (cetină – n.r.). Peștele nu se afumă cu cetină, pentru că cetina este cancerigenă. Păstrăvul afumat se învelește în hârzob de brad, pentru gust. Cu cât stă mai mult timp învelit în cetină de brad cu atât prinde aroma de brad. Păstrăvul afumat în hârzob de brad are un termen de valabilitate de 14 zile conform normelor DSV”, ne-a vorbit băcăuanca despre tehnologia folosită pentru obținerea peștelui cu atestat de produs tradițional.

Zacuscă și cârnați din păstrăv

În afara produsului-vedetă, familia Paliștan mai produce și cârnați de păstrăv, zacuscă din păstrăv și cașcaval și brânză de vaci.

”Rețeta de zacuscă este cea tradițională, cu legume naturale, crescute la noi în grădină și la care adăugăm file de păstrăv. În ceea ce privește rețeta pentru cârnații de păstrăv, pot spune că este o rețetă concepută în totaliate de mine. Am avut mai multe încercări până am ajuns la această rețetă. La cârnații de păstrăv folosesc doar carne de păstrăv și câteva condimente naturale, nimic altceva. Secretul stă în cantitățile pe care le folosești”, ne-a mărturisit Ionela Paliștan.

Brânza care seamănă cu șvaițer-ul elvețian

În afara produselor din pește mici producători din județul Băcău aduc pe piață și o brânză specială care seamănă foarte mult cu o celebra brânză- șvaițer.
”De fapt brânza noastră nu este altceva decât un cașcaval din lapte de vacă. Pe lângă păstrăvărie am ales să ne dezvoltăm puțin și zona de zootehnie. Avem în prezent 12 vaci de lapte. Din laptele materie primă facem cașcaval, brânzeturi. Acum fiind iarnă, cantitatea de lapte este mai puțină și tocmai de aceea producem doar cașcaval”, ne-a spus Ionela Paliștan.

O afacere de familie

De păstrăvărie, dar și de creșterea animalelor din gospodărie se ocupă soțul Mihai Paliștan, iar de obținerea preparatelor din pește se ocupă soția Ionela Paliștan.

”Nu am facut o estimare pentru ceea ce înseamnă investiția efectuată în păstrăvărie și în aria de zootehnie. Practic tot ce încasăm din vânzarea produselor la târguri, investim puțin și colo și colo. Avem o afacere de familie de care ne ocupăm împreună, atât eu cât și soțul meu. Eu mă ocup cu obținerea produselor, soțul meu se ocupă de creșterea păstrăvului și a animalelor din gospodărie. Ne dorim să lăsăm moștenire copiilor noștri această mică afacere de familie”, ne-a mărturisit Ionela Paliștan.

Cumpărătorii apreciază foarte mult păstrăvul afumat în hârzob de brad pentru că are un gust diferit față de orice altceva se găsește pe piață. Încă de prima dată când am ieșit cu peștele pe piață am respectat în tocmai rețeta și nu am făcu rabat de la calitate. Produsele noastre pot fi găsite la Facultatea de Agronomie din București, unde bucureștenii ne pot găsi în fiecare sâmbătă și duminică” – Ionela Paliștan, proprietar de păstrăvărie și producător de preparate tradiționale din județul Bacău

Sursa: agrointel

‘Municipalitatea tulceană este preocupată să transforme orașul Tulcea într-o stațiune turistică, iar acest obiectiv face parte din Strategia de dezvoltare a municipiului și poate fi considerat un pas important pentru atingerea scopului nostru’, a declarat primarul interimar al municipiului, Stere Șacu.

Mai multe detalii pe agerpres

‘Timișoara are rată de succes de 100% în implementarea de proiecte europene. Am început și duc la bun sfârșit 35 de proiecte cu finanțare din fonduri europene, la acestea adăugându-se și alte proiecte care au fost implementate de administrația precedentă. Cred că suntem un caz rar în România, dacă nu singular, să avem și multe proiecte și să nu ratăm niciunul. Dacă mici cheltuieli vor trebui suportate pentru proiecte de la bugetul local, se poate accepta, dar noi trebuie să vedem câți bani am reușit să atragem din fonduri europene pentru Timișoara și cu ce preț de contribuție de la bugetul local’, a afirmat primarul.

Robu a apreciat că bilanțul este ‘absolut spectaculos’ și a afirmat că a fost nevoit să dea dovadă de mult curaj și să-și asume lansarea unor proiecte.

Printre cele mai mari proiecte implementate în Timișoara se regăsesc subpasajul rutier Michelangelo, reabilitarea centrului istoric, reabilitarea malurilor Canalului Bega pentru a deveni navigabil și pentru protejarea împotriva inundațiilor, extinderi ale unor linii de troleibuz care fac legătura dintre oraș cu localități periurbane, reabilitarea termică a peste 50 de blocuri de pe principalele artere rutiere urbane, reabilitări de parcuri sau implementarea proiectului de management IT al traficului.

AGERPRES/(A — autor: Otilia Halunga, editor: Mihai Simionescu)

Sursa foto: miningwatch.ro

“Eldorado Gold a avizat la Certej, pentru început, doar o mică parte a unui proiect minier cu cianuri, de două ori suprafața celui de la Roșia Montană. Anul trecut, Eldorado a început deja extinderea proiectului către Băița Crăciunești. Urmează Certej Nord, Troița Pițiguș și Mireș. Rețeaua Mining Watch România, prin membrii săi, vă aduce la cunoștință situația de neconformitate a evaluării de mediu pentru proiectul minier din comuna Certej cu legislația relevantă, de origine comunitară și vă solicită să acționați pentru remedierea acestei situații, dispunând evaluarea impactului cumulat de mediu al tuturor proiectelor miniere deținute de compania Eldorado Gold în aceeași zonă a Munților Apuseni, preconizate a funcționa simultan’, se arată în informarea Mining Watch România.

Potrivit sursei citate, mina de aur de la Certej ar fi prima exploatare auriferă cu cianuri deschisă în România.

“Proiectul minier este deținut de Eldorado Gold prin subsidiara Deva Gold și se află în etapa de construcție a minei. Amprenta proiectului este de 456,2 ha, suprafață acoperită în prezent de păduri, pajiști, terenuri arabile și zone rezidențiale. O mare parte a proiectului este localizată în situl Natura 2000 — ROSPA 0132 Munții Metaliferi. Mina, cu o producție anuală estimată de 3 milioane tone, prevede tăierea a 187 ha de păduri pentru a amplasa două cariere deschise și două iazuri de decantare. Iazurile de decantare, având baraje din aroncamente de 169 metri și, respectiv, de 70 metri înălțime sunt un motiv suplimentar de îngrijorare deoarece vor fi amplasate în imediata vecinătate a mai multor sate dens populate: Hondol, Bocșa Mică și Certej’, notează sursa citată.

Mining Watch România precizează de asemenea că, în imediata vecinătate a proiectului minier Certej, Eldorado Gold deține alte patru perimetre miniere: Băița-Crăciunești, Certej Nord, Troița Pițiguș și Mireș, în suprafață cumulată de 4.865 hectare și care “o depășește de două ori pe cea a concesiunii Roșia Montană, în suprafață totală de 2.388 de hectare’.

“Cu toate acestea, proiectul minier cu cianuri de la Certej a primit acordul de mediu nr. 8 din 5.07.2012, revizuit la data de 28.11.2013 de către Agenția de Protecție a Mediului Hunedoara fără să se fi realizat o evaluare cumulată a impactului asupra mediului a tuturor etapelor sale de exploatare sus-arătate. Dimpotrivă, titularul de proiect a fragmentat cu bună-știință evaluarea impactului asupra mediului. În prezent, sunt parcurse proceduri distincte de evaluare pentru fiecare etapă de exploatare în parte și aceasta fără niciun fel de solicitare legală din partea autorității de mediu competente de a evalua impactul cumulat al tuturor etapelor de exploatare ale proiectul minier’, se menționează la punctul 3 al scrisorii.

Concluzia semnatarilor scrisorii adresate autorităților este că “Eldorado Gold, având concursul autorităților de mediu care au avizat proiectul minier de la Certej, a fragmentat în mod nefiresc evaluarea de mediu pentru acest proiect și prin aceasta a evitat o evaluare de ansamblu a impactului asupra mediului pentru toate etapele de execuție ale proiectului’.

“Nu este mai puțin adevărat faptul că, prin evaluarea scindată a impactului asupra mediului a unei exploatări miniere care însumează 4.865 ha, Eldorado Gold a eludat și competența Ministerului Mediului în evaluarea impactului de mediu și emiterea acordurilor de mediu pentru proiecte miniere. Asemenea proceduri de evaluare a impactului asupra mediului fragmentate în mod artificial au făcut obiectul unor atenționări din partea Curții de Justiție a Uniunii Europene, care a apreciat că obiectivul Directivei europene privind evaluarea impactului asupra mediului nu poate fi atins decât printr-o evaluare cumulată a proiectelor dintr-o zonă și nu prin evaluarea separată a fiecăruia’, se arată în document.

Rețeaua Mining Watch România reunește eforturile societății civile și a comunităților locale de monitorizare, planificare și intervenție privind activitățile miniere în România.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică)

‘Campania presupune ca activismul împotriva violenței, sub toate formele pe care le putem întâlni în familie, și nu numai, să fie vizibil timp de 16 zile prin acțiuni de infirmare, sensibilizare și conștientizare în comunitate. Campania a apărut ca o nevoie la lipsa de informare a populației despre măsurile de protecție și ajutor de care poate beneficia și a apărut și ca o nevoie în urma analizei studiilor din România care arată că principala metodă de disciplinare a părinților pentru copii este cea fizică. Iar acest fapt nu poate fi tolerat și nu poate fi acceptat. Să nu uităm că toate actele îndreptate lasă urme nu doar imediate, ci și în timp, iar efectele se vor vedea’, a declarat miercuri, într-o conferință de presă, Elena Micheu, director al Institutului Est European de Sănătate a Reproducerii (IEESR).

Reprezentanta IEESR a arătat că pe parcursul celor 16 zile cei care se vor alătura campaniei vor purta câte un nasture, altul decât cel al hainelor, care să-i reprezinte.

Psihologul Alina Schenk, de la organizația ‘Salvați copiii’, filiala Mureș, a susținut că datele Institutului Național de Statistică pe 2014 relevă că peste 90% dintre copii sunt agresați în familie și că cea mai frecventă formă de abuz este neglijarea.

‘În urma unui studiu sociologic realizat de ‘Salvați copiii’ în 2013, ‘Abuzul și neglijarea în familie’, am constatat faptul că 63% dintre copii declară că sunt disciplinați în mod agresiv de către părinți, în timp ce doar 38% dintre părinți recunosc acest lucru’, a spus Alina Schenk.

Campania, la care participă Direcția Generală pentru Asistență Socială și Protecția Copilului Mureș, Inspectoratul de Poliție Județean Mureș, IEESR, organizația ‘Salvați Copiii’ Mureș, Inspectoratul Școlar Județean și Centrul Județean de resurse și Asistență Educațională, se va derula pe parcursul a două săptămâni și are care scop sensibilizarea și conștientizarea comunității cu privire la efectele dramatice ale violenței în familie, în special asupra copilului.

AGERPRES/(A — autor: Dorina Matiș, editor: Mihai Simionescu)

RNP — Romsilva, prin Administrația Parcului Național Domogled — Valea Cernei, în calitate de beneficiar al proiectului “Managementul conservării biodiversității în Parcul Național Domogled — Valea Cernei, ca sit NATURA 2000′, a pus în funcțiune acest Centru de Vizitare, localizat în Băile-Herculane.

Potrivit sursei citate, proiectul a fost finanțat prin Programul Operațional Sectorial de Mediu, Axa prioritară 4 — Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecția naturii, domeniul major de intervenție — Dezvoltarea infrastructurii și a planurilor de management pentru protejarea biodiversității și Rețelei Natura 2000. Lucrările de execuție a Centrului au început în martie 2014 și s-au finalizat în octombrie 2015, valoarea totală a investiției situându-se la 2.933.546 lei, fără TVA.

Centrul de Vizitare este format dintr-un spațiu de expunere, amplasat pe trei nivele, și dintr-un spațiu administrativ. Practic, de la toate cele trei nivele se poate vedea macheta parcului, ca simbol ce leagă omul de natură și, totodată, oamenii între ei.

“Rolul Centrului de Vizitare este de a promova obiectivele de management ale Parcului Național Domogled — Valea Cernei și de a conștientiza, în rândul publicului larg, măsurile de conservare a habitatelor, în contextul gestionării durabile a resurselor naturale. Centrul de Vizitare al Parcului Național Domogled — Valea Cernei constituie un mijloc sigur de informare, conștientizare și educație continuă a tuturor grupurilor de interes’, notează Romsilva.

În urmă cu 83 de ani, în 1932, este oficializată înființarea Rezervației floristice și peisagistice Muntele Domogled, una dintre cele 11 rezervații din interiorul Parcului Național Domogled-Valea Cernei. Până la semnătura prin care zona avea să fie cunoscută sub titulatura Parcul Național Domogled-Valea Cernei trec 58 de ani, astfel încât, în anul 1990, se întâmplă și acest proces. Ulterior, în 2003, se constituie Administrația Parcului Național Domogled — Valea Cernei.

Locul de poveste întins, astăzi, pe 61.211 hectare este situat în extremitatea sud-vestică a Carpaților Meridionali, acoperind în acest crâmpei trei județe: estul județului Caraș-Severin (23.185 hectare), vestul județului Mehedinți (8.220 hectare) și vestul județului Gorj (29.806 hectare).

Parcul Național Domogled — Valea Cernei este o arie naturală protejată înzestrată cu o mare diversitate de valori naturale. Datorită complexității aspectelor staționale, fizico-geografice și climatice, Parcul Național Domogled — Valea Cernei este caracterizat de o diversitate floristică remarcabilă, inventarul însumând circa 1.110 specii. Așadar, și-au găsit refugiul în această regiune, îndeosebi pe calcare, inul galben de Banat, ciuboțica cucului bănățean, pojarnița lui Rochel sau scaunul cucului.

Din punct de vedere al fondurilor pe care Regia Națională a Pădurilor — Romsilva le alocă Parcului Național Domogled — Valea Cernei, datele oficiale arată că bugetul minim se ridică la valoarea de 630.000 de lei. Suma este acordată în baza contractului de administrare încheiat între Romsilva și Administrația Parcului Național.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Badea, editor: Oana Tilică)

Sursa foto: (c) Aron Jozsa / facebook.com

“Am vrut să văd de ce sunt în stare, pentru că e mai greu să faci o cizmă mică decât una mare. Asta mică nu se face pe calapod”, spune Jozsa Aron.

Străbunicul său a fost cizmar, dar meseria nu a învățat-o de la el, ci de la un ucenic al ucenicului strămoșului său, în școala profesională, dar mai ales din cărți foarte vechi, care i-au dezvăluit secretele acestui meșteșug.

“Orice meserie are secretele ei, dacă nu le cunoști, nu cunoști nici meseria (…) Și trebuie să îți placă ceea ce faci, să faci din inimă. Se poate trăi din meseria asta, dar trebuie lucrat mult, stat jos și lucrat (…) Pe vremuri, în fiecare sat erau doi-trei cizmari sau pantofari, că nu erau fabrici și trebuia să-ți faci încălțări la comandă. Acum fac la comandă doar cei care au nevoie, care au defecte la picior”, spune Jozsa Aron.

Acesta câștigă mai mult din reparații și, uneori, mai vinde câte o pereche de cizme tradiționale secuiești, făcute din piele plisată pe glezne, la care lucrează aproape trei săptămâni.

Jozsa Aron adaugă că primii cizmari făceau cizmele pe un singur picior, iar acestea trebuiau rotite zilnic de pe unul pe altul, adică schimbat stângul cu dreptul ca să se tocească uniform.

“Seara, când se culcau, puneau cizmele invers și atunci nu se toceau pe o parte. Adică, dacă am descălțat cizma așa cum e acum, dimineață am încălțat-o invers, dar să știți că nu sunt comode pe un singur picior”, mărturisește cizmarul din Sfântu Gheorghe.

Bărbatul are doi băieți și nu crede că vreunul dintre ei se va face cizmar, dar speră că va găsi într-o zi un ucenic căruia să-i împărtășească secretele acestei meserii și care să o ducă mai departe.

AGERPRES (AS — autor: Oana Mălina Negrea, editor: Vicențiu Purcărea)

Potrivit Fundației Române a Inimii, prin programul “Cu mișcare, inima e zâmbitoare!”, copiii vor învăța importanța activității fizice și vor fi încurajați să fie mai activi. În acest sens, au fost realizate materiale și dezvoltate o serie de activități pentru a-i inspira pe antrenorii și profesorii de sport să-i încurajeze pe copii să facă activitate fizică zilnic, într-un mod mai distractiv, precum și pentru a ajuta părinții, profesorii și antrenorii să înțeleagă modul în care copiii pot trece peste barierele către activitatea fizică zilnică, precum lipsa de timp.

Materiale educaționale pentru copii și ghidul de practică pentru profesori și părinți cu privire la beneficiile activității fizice dezvoltate în cadrul acestei campanii vor fi disponibile gratuit. Materialele le oferă copiilor sfaturi practice și idei despre cum să fie mai activi la școală, dar și acasă.

Totodată, în școlile înscrise în campanie, copiii vor participa la un concurs de mers pe jos ce va pune accent pe creșterea ponderii activității fizice mai degrabă decât pe competitivitate.

“Din păcate, România rămâne una dintre puținele țări europene în care cea mai mare parte a deceselor sunt cauzate de bolile de inimă”, a declarat, luni, în cadrul unei conferințe de presă, președintele Fundației Române a Inimii, conf. dr. Ioan Mircea Coman.

Potrivit acestuia, date recente la nivelul Uniunii Europene arată că există costuri suplimentare de circa 80 de miliarde de euro determinate de boli produse de sedentarism.

“Medicii sunt din ce în ce mai buni, spitalele sunt din ce în ce mai dotate, dar ar fi bine să le dăm cât mai puțin de lucru acestor specialiști. (…) Federația Română de Fotbal vrea să intre mai mult în fotbalul școlar, să mergem în școli de la clasa întâi chiar. Avem niște proiecte să începem de la grădiniță”, a spus managerul Departamentului de scouting al Federației Române de Fotbal, Aurel Țicleanu.

AGERPRES/(A, AS — autor: Iulia Carciog, editor: Georgiana Tănăsescu)

Alin Petrache, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român

Prin intermediul Olimpiadei Gimnaziilor se dorește lărgirea ariei de selecție la atletism, badminton, baschet, handbal, fotbal, tenis de masă, oină, volei, rugby și șah.

Tot miercuri a fost semnat un parteneriat între Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Dedeman, pentru o durată de cinci ani de zile, iar Olimpiada Gimnaziilor este primul proiect al acestei cooperării.

Alin Petrache, președintele Comitetului Olimpic și Sportiv Român, a declarat: ”Dorim să descoperim viitorii campioni. Scopul nostru este să facem din această Olimpiadă a Gimnaziilor o competiție cum era pe vremuri Daciada”.

Alin Petrache a mai precizat: ”Cred că este cea mai mare competiție multisport după Revoluție, în care vom angrena peste 6.000 de școli din România la cela zece sporturi. Va fi o competiție extraordinară în care fiecare copil va plutea să se dezvolte și să își descopere toate aptitudinile sportive. Sper să fie un impact major. Este o competiție extrem de puternică. Federațiile își vor trage seva, așa se vor descoperi viitorii campioni olimpici. Pot să vă spun că au început înscrierile pe discipline sportive, peste o lună de zile debutează întrecerile, iar competiția se va termina anul viitor, înainte de finalul anului școlar. Cred că o să fie o competiție frumoasă, de care sportul de masă avea nevoie”.

Legat de contractul semnat, Petrache a precizat: ”Parteneriatul nostru cu Dedeman se desfășoară pe un termen lung, până la Jocurile Olimpice din Japonia, programate pentru 2020. Este cel mai mare parteneriat semnat de COSR în ultimul deceniu”.

Dragoș Pavăl, președintele Dedeman, a spus la rândul său: ”Sunt onorat că am semnat acest parteneriat. Dedeman a dovedit că se dedică planurilor românilor pentru a avea un confort mai bun. Noi susținem sportul de performanță, precum și sportul de masă. Avem parteneriate cu Simona Halep, cu echipele de handbal, volei, fotbal, cu sportivi din atletism. Pe de altă parte, suntem aproape atât de juniori, cât și de seniori”.

La evenimentul de la Casa Olimpică au participat conducători ai federațiilor române de atletism, badminton, baschet, handbal, fotbal, tenis de masă, oină, volei, rugby și șah, foști campioni olimpici și conducători de cluburi sportive, numeroși jurnaliști.

Haralambie Dumitraș, președintele Federației Române de Rugby, a declarat: ”Ne bucurăm să fim parte la acest proiect destinat copiilor. Cu acest prilej, vor fi promovate valori precum respectul, integritatea, fair play. Federația noastră se mândrește cu faptul că suntem implicați în acest proiect”.

Presedintele Federației Române de Tenis de Masă, Cristinel Romanescu, a precizat: ”Subliniez faptul că România a obținut la cadeți, juniori și seniori titlul de campion european, după ce au fost învinse pentru prima dată sportive care proveneau din China. Vreau să o felicit pe Elizabeta Samara pentru recentul titlu european câștigat la simplu”.

AGERPRES (autor: Aristotel Bunescu, editor: Mihai Țenea)