Initiative

Facebook Twitter Email

Peste 600 de țesătoare vor fi pregătite să ducă mai departe tradiția românească, iar 18 ateliere de țesătorie vor fi deschise în zece județe ale țării prin proiectul intitulat “Made in Rural”.

Potrivit unui comunicat al World Vision Romania transmis luni AGERPRES, proiectul își propune să investească în revigorarea tradiției meșteșugărești.

La cursurile gratuite și concursul de planuri de afaceri organizate prin “Made in Rural” au luat parte, până în prezent, peste 1.600 de oameni din comunitățile vulnerabile. Finalul concursului cu premii pentru cele mai bune planuri de afaceri a adus câte 10.000 de lei celor 180 de antreprenori rurali care s-au remarcat prin profesionalism și spirit inovativ.

Cei mai mulți dintre câștigători au ales să deschidă ateliere de țesut, prelucrarea lemnului, confecționare bijuterii sau accesorii care îmbină tradiționalul cu elemente moderne. Cei cu simț practic s-au orientat către nișele pieței locale deschizând frizerii, centre de copiere sau spălătorii în zonele în care astfel de servicii lipsesc.

Dezvoltarea primei rețele naționale de sprijin al meșteșugarilor din mediul rural este “firul roșu” prin care World Vision Romania și-a propus să străbată limitele proiectelor pe termen scurt, împuternicind oamenii să-și reprezinte și să-și promoveze interesele, alături de alți artiști populari, se arată în comunicatul organizației.

Rețeaua de cooperare poate deveni platforma de lucru care reunește artizanii și organizații preocupate de păstrarea tradiției pentru a pune în comun resurse, informații și experiență și a promova obiectivele breslei.\

AGERPRES/(AS — autor: Oana Ghiță, editor: Andreea Rotaru)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Șase locuințe de serviciu construite în incinta Spitalului Județean de Urgență ‘Fogolyan Kristoff’ din Sfântu Gheorghe vor fi atribuite, începând cu data de 1 noiembrie, medicilor și farmaciștilor tineri care lucrează în sistemul public de sănătate.

Complexul rezidențial, care cuprinde trei garsoniere și trei locuințe cu câte trei camere, a fost construit de Fundația Studium-Prospero din Târgu Mureș, în parteneriat cu Consiliul Județean Covasna și Primăria municipiului Sfântu Gheorghe, care, în cursul zilei de joi, au anunțat demararea procedurilor de selecție a viitorilor locatari. Locuințele vor putea fi ocupate de medici specialiști, medici rezidenți și farmaciști care lucrează în Sfântu Gheorghe, iar candidații vor trebui să trimită dosarele de înscriere pe adresa fundației până pe data de 5 octombrie a.c.

Managerul Spitalului Județean, Andras Nagy Robert, a declarat pentru AGERPRES că în ultimii ani a reușit să atragă mai mulți medici și rezidenți la Sfântu Gheorghe, iar posibilitatea acordării unei locuințe de serviciu, precum și perspectiva de a lucra într-un spital modern i-ar putea determina să se stabilească definitiv în județul Covasna.

El a menționat că spitalul a beneficiat de investiții masive în dotarea secțiilor cu echipamente, aparatură medicală și mobilier, iar până la sfârșitul acestui an se vor încheia lucrările de consolidare și reabilitare a clădirii, începute în 2005 și finanțate de Ministerul Sănătății, din bugetul Consiliului Județean și din fonduri europene prin Programul Operațional Regional.

Potrivit acestuia, Spitalul Județean a îndeplinit circa 95% din criteriile de evaluare stabilite pentru acreditarea la nivelul III, respectiv ca spital ‘cu grad de încredere ridicat’, iar după terminarea lucrărilor va fi una dintre cele mai moderne instituții medicale din regiune.

AGERPRES/(A—autor: Oana Mălina Negrea, editor: Diana Dumitru)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 Un proiect extraordinar, numit “o masa calda” care a inceput la Cluj in urma cu 2 ani, a prins un avant urias.

Oameni din toata tara, inclusiv pensionari necajiti, au inceput sa doneze bani si aliment pentru ca cei mai saraci dintre romani sa primeasca de-ale gurii.

Anul acesta si voluntari din alte orase au anuntat ca vor sa se alature campaniei. In aceasta bucatarie timp de cateva ore cativa voluntari gatesc doar pentru sarmani. De aceasta data mancarea va ajunge intr-un centru pentru ingrijirea copiilor.

Ideea le-a venit unor profesori de la Facultatea de Stiinte Politice din Cluj. Printre initiatori este si George care, inca de atunci sprijina neconditionat acest proiect.

“Ne vin donatii de peste tot, ne suna pensionari din toate colturile tarii, vin sa ne doneze 10-20 de lei, asta inseamna nu suma in sine ci portiile de mancare”, spune George.

Tot la Cluj, dar intr-o cantina alti oameni sufletisti pregatesc pachetele ce urmeazasa fie livrate.

Datorita donatiilor in doar doi ani discutam deja de un fenomen la nivel national.

Daca in 2013 voluntarii gateau intr-o singura bucatarie si ofereau 50 de portii de mancare pe saptamana acum numarul lor a ajuns la 400. In doar doi ani s-au deschis alte 4 locatii noi unde s-au dat pana acum 17 mii de portii oamenilor aflati in nevoie.

In Bistrita se gateste martea iar in Bucuresti sambata. Se vor alatura si voluntari din Timisoara si Iasi.

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Gelul se solidifică în numai 44 de secunde, încălzit de temperatura corpului. Cercetătorii de la Institutul de Chimie Macromoleculară Petru Poni Iași au muncit aproape șapte ani la crearea lui. Folosirea lui ar revoluţiona chirurgia cardiacă.

Valeria Harabagiu, secretar științific la Institutul de Chimie Macromoleculară „Petru Poni”’ Iași:„ Gândiți-vă la un infarct minor unde ruptura țesutului miocardic nu este foarte mare. În loc să facem o operație putem să utilizăm acest hidrogel pe care-l putem injecta pentru că el este fluid”.

În numai patru săptămâni, gelul permite formarea unui țesut nou, iar produsul sintetic se resoarbe în totalitate. Testele făcute pe şobolani au demonstrat calităţile lui. Specialişitii spun că inima rozătoarelor este printre cele mai apropiate de cea umană şi de aceea folosesc animalele la teste.

Aici vedeți foarte bine cum s-a făcut cu gel injecția în inimă. Aici se observă foarte bine că s-a format, uitați aceasta care este cu albastru, s-a format colagen, deci s-a format țesut sănătos”, arată unul dintre inventatoriii gelului.

Nu doar cardiologii sunt încântaţi de descoperire. La fel şi chirurgii plasticieni.

Lucian Popa, chirurg plastician: „Pentru arsurile mari, capacitatea de regenerare este afectată de arsură și de oboseala pe care o induce asupra întregului organism”.

Institutul de Chimie Macromoleculară are nevoie de 50.000 de euro ca să transforme studiul din document de sertar în soluţie salvatoare. Chiar dacă ar avea banii necesari, dumul până sălile de operaţii este lung. Cercetarea trebuie să fie brevetată de Biroul European de Patente. După aceea urmează mai multe teste pe animale şi dacă nu apar reacţii adverse poate fi admistrat şi oamenilor, în procesul de cercetare. Institutul nu are însă bani, aşa că acum caută investitori care să îi ajute să îl breveteze.

Sursa: Digi24

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
Petrom si MAK pun la bataie 37.000 euro daca reprezinti Bucurestiul prin arta

OMV Petrom si Muzeul de Arta aplicata/Arta Contemporana din Viena (MAK) pun la bataie 37.000 de euro, prin concursul “Create your Bucharest”. Cei care sunt creativi se pot inscrie in competitie, pana pe 15 ianuarie 2015, cu o lucrare prin care sa exprime ce inseamna pentru ei Capitala. Marele premiu valoreaza 10.000 de euro.

Castigatorul locului intai va fi desemnat in martie 2015 si va primi un premiu in bani in valoare de 10.000 de euro. De asemenea, vor fi acordate 9 premii speciale in valoare de 3.000 de euro fiecare. Inscrierile in concurs se pot face numai online, pe www.createyourbucharest.org.

Participantii trebuie sa intre in competitie cu un proiect din domeniul artelor vizuale (pictura, desen, gravura, medii mixte, sculptura, obiect, fotografie, video, film, media), designului (planuri, prototipuri, noi tehnologii) si arhitecturii (planuri, modele, fotografie, video, film, noi tehnologii) despre Bucuresti.

Rezultatele competitiei Create your Bucharest vor fi prezentate in cadrul expozitiei MAK Mapping Bucharest: Art, Memory, and Revolution 1916–2016, unul dintre principalele proiecte ale Vienna Biennale 2015: ideas for change (12 iunie – 4 octombrie 2015), initiat de directorul MAK, Christoph Thun-Hohenstein.

Din juriu vor face parte Peter Weibel (presedintele juriului si Director al ZKM|Center for Art and Media Karlsruhe), Barbara Baum (OMV ART PROJECTS, Viena), Andreiana Mihail (art consultant, Bucuresti), Alice Rawsthorn (critic de design, International New York Times, Londra) si Christoph Thun-Hohenstein (Director, MAK, Viena).

Autor: Marinela Oprea

Sursa: wall street

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Profesor din Politehnica, despre un concurs de programare: Orice firma din aceasta lume angajeaza fara nicio problema primii studenti din clasament

Profesor Politehnica, despre un concurs de programare: Orice firma din aceasta lume ii angajeaza fara nicio problema pe primii studenti din clasament

Castigatorii sau primii studenti plasati in clasamentul celui mai greu concurs de programare, organizat de Universitatea Politehnica pentru Europa de Sud-Est, pot deveni angajatii oricarei companii din lume fara mari batai de cap, sustine profesorul organizator al competitiei, Nicolae Tapus.

Universitatea Politehnica din Bucuresti organizeaza de 20 de ani concursul de programare ACM International Collegiate Programming Contest (ACM ICPC), la care participa echipe cu cei mai buni studenti din Europa de Sud-Est. Romanii au obtinut de-a lungul timpului medalii de aur, argint si bronz, iar in urma competitiei din octombrie s-au clasat pe locul 4 in regiune.

Tinerii care au prins acest loc, Adrian Budau, Andrei Bud si Andrei Heidelbacher, coordonati deprofesorul Adrian Marius Dumitran, sunt studenti la Facultatea de Matematica si Informatica, Universitatea din Bucuresti. Ei vor merge in mai 2015 la Finala Mondiala din Maroc.

Am fost printre primii care au fost invitati sa organizeze concursul in Europa.

“Concursul este la a 39-a editie si a pornit in Statele Unite ale Americii, dupa aceea echipa americana l-a extins in Europa. Am fost printre primii care au fost invitati sa organizeze concursul in Europa. Apoi s-a extins in Asia, Africa si America Latina. In 1994 a fost organizat inRomania si sunt foarte bucuros ca Universitatea Politehnica din Bucuresti a organizat in toata aceasta perioada concursul pentru Europa de Sud-Est. In ultimii trei ani, concursul a luat amploare si s-a ajuns la 80-100 de echipe, ceea ce ne-a determinat sa-l organizam in doua locuri, in Bucuresti si in Ucraina, la Vinnitea”, a spus, pentru wall-street.ro, organizatorul celui mai greu concurs de programare, profesorul Nicolae Tapus (foto), coordonator al catedrei de Informatica si vicepresedinte in Senatul Universitatii Politehnica din Bucuresti.

universitatea politehnica

La editia din acest an organizata la Universitatea Politehnica au participat 76 de echipe, a cate 3 participati fiecare, din 30 de universitati din 7 tari, Romania, Ucraina, Serbia, Turcia, Macedonia, Albania si Bulgaria. Concursul are loc o singura data pe an, iar din Romania au participat 22 de echipe cu cei mai buni studenti din 11 universitati din Iasi, Cluj, Timisoara, Targu Mures, Sibiu, Craiova si Bucuresti.

“Competitia porneste cu 32.000 de studenti, care trec prin mai multe etape si in final se ajunge la 20 de echipe. Participarea in finala este o provocare in sine, indiferent de locul obtinut acolo, pentru ca inseamna ca au o pregatire extrem de buna, ceea ce ii plaseaza in elita programatorilor din Romania”, sustine profesorul Nicolae Tapus.

Profesorul de la Universitatea Politehnica sustine ca acest concurs inseamna foarte mult pentru pentru sistemul educational romanesc datorita faptului ca ne putem compara cu celelalte mari universitati din lume si Romania afla care este nivelul ei.

Cel mai de temut concurent pentru Romania

“Au fost perioade in care Romania a dominat acest concurs la rezultate, pe urma s-au alaturat cei din Bulgaria, iar in ultimul timp este o disputa intre ucrainieni, care iau locuri mai bune, si Romania. Anul trecut, Romania a participat in finala. De altfel, de-a lungul timpului, studentii romani au luat medalii de aur, de argint si de bronz. Acum, as inclina catre Ucraina. Este cel mai de temut concurent, insa in clasament vin apoi Romania, Ungaria si Turcia”, a adaugat profesorul Nicolae Tapus.

Candidatii primesc un set de 10 probleme, lucreaza in echipe de cate 3 la un singur calculator, si trebuie ca in 5 ore sa rezolve cat mai multe probleme. Cei care rezolva cele mai multe probleme sunt castigatori, iar daca sunt mai multe echipe cu acelasi numar de probleme rezolvate, clasamentul final se va face dupa timpul cel mai scurt in care au rezolvat acelasi numar de probleme.

Astfel, studentii romani plasati pe locul 4 au rezolvat 9 probleme si au primit o penalizare pentru timp de 1.563 de puncte. Pe primele 3 locuri s-au clasat studenti din Ucraina. Totusi, diferenta dintre romani si ucrainieni nu este decat de timp. Si ucrainienii au rezolvat tot cate 9 probleme de echipa, insa au ocupat podiumul cu penalizari mai mici de timp: 1.139 puncte primul loc (Universitatea Nationala din Lviv), 1.242 puncte al doilea loc (Universitatea Nationala din Kiev) si 1.334 locul trei (Universitatea Nationala din Kiev).

Premiul principal: cartea de vizita

“Premiul principal este cartea de vizita. Financiar, sunt doar niste lucruri modeste pe care le primesc simbolic, nu este un concurs cu premii substantiale. Din acest punct de vedere, incercam sa mai atragem cativa sponsori care sa-i ajute cu premii. Profesional, castigarea acestui concurs sau plasarea in primele locuri este o carte de vizita si orice firma din aceasta lume ii angajeaza fara nicio problema. Chiar sunt solicitati de multe firme de prestigiu”, a spus profesorul Nicolae Tapus despre “premiile” oferite castigatorilor.

George si Alina, doi participanti de la Universitatea de Vest din Timisoara, spun ca subiectele li s-au parut grele. Asa ca pentru ca un student sa se descurce „decent” la concursul deprogramare ACM ICPC trebuie sa lucreze cel putin 4-5 ore pe zi.

“Am rezolvat 6 probleme, nu stim ce au facut ceilalti, dar credem ca suntem in jurul locului 10. Din ce vad in clasamentele anterioare, ucrainenii mi se par cel mai de temut. Este un concurs academic, iar cel mai mare premiu este experienta in CV”, a spus George Marcus, student in anul 1 la master la Universitatea de Vest din Timisoara. Atat George, cat si Alina au spus ca vor sa lucreze la o companie mare, in America sau in Anglia.

ACM ICPC este cel mai mare concurs international de programare la nivel universitar, o competitie cu o traditie de peste 40 de ani in cadrul careia concureaza reprezentantii celor mai bune universitati din lume. Etapa finala va avea loc in mai 2015 in Maroc, unde va merge si echipa studentilor din Romania, care s-a clasat pe locul 4. Etapa regionala din Romania a ACM ICPC a fost organizata cu sprijinul Fundatiei eMag.

Autor : Marinela Oprea

sursa: wall – street

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Castelul Haller din comuna mureșeană Ogra, a cărui temelie a fost pusă în secolul al XVII-lea, a fost transformat de către două surori din Târgu Mureș – Reka, de 28 de ani, și Kinga Foris, de 29 de ani, dintr-o ruină, într-o afacere de succes.

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

Tinerele au cumpărat castelul în 2007 de la moștenitorii familiei Haller, au angajat un arhitect specializat în restaurarea de monumente, iar din anul 2011 au reușit să deschidă aici o pensiune, un restaurant și o cramă, toate păstrând amprenta inițială.

‘Castelul a aparținut familiei nobiliare Haller, care avea rădăcini în Germania, iar apoi, după naționalizare, a avut mai multe destinații. În anul 2007, după ce l-au recâștigat, moștenitorii familiei Haller ni l-au vândut. Suntem investitori și am dorit să ne dezvoltăm pe această parte turistică. Împreună cu sora mea conducem afacerea întrucât amândouă am terminat turismul și am dorit să refacem acest castel. Nu a fost foarte ușor, dar cred că cine vrea ceva cu adevărat își poate realiza visul, dar cu multă muncă’, a declarat, pentru AGERPRES, Kinga Foris.

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

Tânăra a povestit că prima oară când a vizitat castelul — care se afla într-o stare avansată de degradare — a intrat în cramă, unde era o mizerie de nedescris, ambalaje, sticle goale și era multă umezeală, dar a observat farmecul și utilitatea acesteia pentru visele lor. ‘Acum ne bucurăm că am ajuns să o deschidem publicului. Am avut un arhitect din acest domeniu, ne-am luat după poze, după descrieri și am reușit să aducem castelul la starea inițială. Au fost perioade frumoase, dar foarte grele, însă am reușit. Investiția în cea mai mare parte se datorează familiei, părinților noștri, ei ne-au ajutat și noi credem că am reușit să conducem afacerea bine. Am dorit să păstrăm specificul castelului, să nu fie afectat istoricul familiei. Am beneficiat și de fonduri europene, dar încă nu am ajuns la final cu investiția. Încă avem planuri foarte multe, de anul viitor dorim amenajarea unui wellness. Când am absolvit turismul nu ne-am gândit că o să avem un castel, nici acum nu știm ce ne rezervă viitorul. Noi încă învățăm cum să facem lucrurile bine, pentru că noi personalizăm orice — restaurant, meniuri etc. — facem totul cu suflet’, a spus Kinga Foris.

Aceasta a precizat că dacă vreun prieten i-ar cere sfatul în ce să investească, nu i-ar recomanda să investească într-un astfel de castel, întrucât ‘nu e chiar așa de ușor, pentru că turistul de la noi nu știe ce anume redă un castel-pensiune și astfel suntem într-o balanță, muncă foarte multă, investiții mari, iar venituri, așa, între’. ‘Dacă ar fi să o luăm de la capăt probabil că tot asta am alege… dar poate că nu. Când lucrezi cu oamenii nu e deloc ușor’, a susținut Kinga.

Kinga și Reka au la castelul din Ogra 12 angajați, însă necesitățile impun creșterea numărului acestora, în special în perspectiva deschiderii centrului wellness, întrucât castelul are posibilități de cazare în 13 camere și un apartament, un restaurant cu 120 de locuri și o cramă cu 100 de locuri.

Kinga Foris a arătat că înainte ca familia sa să investească în castelul de la Ogra, s-a ocupat de florării și de decorațiuni de nuntă, iar din acest motiv a apărut și conceptul de ‘Nuntă la castel’, pe care îl promovează. ‘Organizăm și nunți pe stil occidental, adică în tot castelul, putem ține nunți care să dureze mai multe zile, în interior, în exterior…e foarte romantic aici. Seara se servește meniul în restaurant, partea de petrecere este peste noapte, jos, în cramă. Oricine vine la noi și își dorește o nuntă nu primește numai nunta în sine, ci și vise. Avem experiență și știm ce își dorește o mireasă. Așa că încercăm să le îndeplinim toate visurile, de la decoruri, mâncăruri. La noi nu vin doar cei din jurul nostru, aici organizează nunți și străini’, a precizat Kinga.

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

Pentru ca istoria castelului să nu fie uitată, surorile Foris au recuperat o serie de lucruri care au aparținut familiei Haller — mobilier, un pian, picturi, manuscrise, cărți vechi, fotografii și o serie de obiecte personale — și au amenajat o mică expoziție.

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

Temeliile castelului din Ogra au fost puse în secolul al XVII-lea, după cum reiese din datarea cramei, iar ceea ce se vede astăzi la suprafață a fost construit între secolele XVIII-XIX, în stilul post-baroc, de către familia Haller, care avea reședința în comuna Sânpaul, la câțiva kilometri distanță. După naționalizarea din 1949, castelul a funcționat ca școală, internat, depozit, sediu al Miliției, sfat popular și chiar ca ciupercărie, iar în 2007 acesta era o dărăpănătură cu lacăt pe poartă.

Foto: (c) DORINA MATIS / AGERPRES FOTO

În anul 1609 domeniile Sânpaul și Ogra au intrat în posesia familiei Haller Istvan, care a avut ca reședință de bază castelul din Sânpaul, aflat acum în ruină. Ulterior, familia a construit castelul din Ogra, care păstra luxul celui din Sânpaul, avea camerele boltite, încăperile decorate cu stucatură și picturi murale, luminate de candelabre aduse din Viena și avea mobilier din lemn masiv adus din Paris. Ultima moștenitoare a Castelului din Ogra a fost Ilona Haller, care s-a căsătorit, în 1948, cu Harmat  Francisc Ferentz, iar un an mai târziu proprietatea a fost naționalizată.

Spre deosebire de castelul aceleiași familii Haller, din Sânpaul, care a fost reconstruit până acum de trei ori și tot de atâtea ori a ajuns în ruină — o legendă spune că o vrăjitoare a blestemat familia și castelul la ‘pustiire veșnică’ — castelul din Ogra a fost salvat și a devenit una dintre atracțiile turistice de bază ale județului Mureș.

AGERPRES / (A — autor: Dorina Matiș, editor: Marius Frățilă)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
Fraţii Cristescu construiesc la Orăştie, în cadrul complexului Arsenal Park, un centru de agrement, în care vor investi şase milioane euro şi care va include, printre altele, un parc de aventură cu traseu de căţărat în copaci, spa, patinoar sintetic şi turn pentru sporturi extreme.

Parc de aventură în complexul turistic de la Orăştie. Ce dotări va avea centrul de agrement de 6 milioane de euro (Imagine: www.arsenalpark.ro)

“Complexul turistic cu profil militar Arsenal Park din Orăştie va beneficia de o investiţie de peste 6 milioane de euro în construirea unui parc de aventură (traseu de căţărare în copaci) cu şase trasee de diferite dificultăţi, pentru copii şi pentru adulţi, formate din peste 70 de platforme şi dispozitive amplasate la o înălţime de până la 25 de metri, 9 kilometri de piste de biciclete şi plimbare asfaltate şi un turn pentru sporturi extreme, cu o înălţime de 40 de metri, de pe care va porni cea mai lungă tiroliană din ţară (600 de metri) şi pe care va funcţiona un dispozitiv de bungee-jumping”, a declarat Marius Cristescu, proprietarul complexului Arsenal Park.

Vor mai fi construite un loc de joacă pentru copii, un patinoar sintetic, un skate parc din beton, cu suprafaţa de 1.500 de metri pătraţi, un centru de agrement de călărie, un centru spa şi o sală multifuncţională.

Lucrările de construcţie au început la sfârşitul lunii iunie şi se vor încheia în august anul viitor.

Proiectul este co-finanţat prin REGIO – Programul Operaţional Regional 2007-2013: Fondul European de Dezvoltare Regională 55,33%, bugetul de stat 4,67%, iar restul, contribuţia beneficiarului (40%), în bază contractului de finanţare încheiat cu Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.

“Pe termen lung avem în vedere extinderea capacităţii de cazare până la 400 de locuri şi executarea unui foraj de apă termală pentru alimentarea spa-ului şi pentru încălzirea întregului complex”, a mai spus Marius Cristescu preşedintele Bega Grup, care deţine Arsenal Park.

Anul trecut 35.000 de turişti s-au cazat la Arsenal Park şi alţi 40.000 l-au vizitat. În 2014, Arsenal Park are cu 17% mai mulţi clienţi (vizitatori şi turişti cazaţi) faţă de aceeaşi perioadă a anului 2013.

Aproximativ 15% dintre clienţii Arsenal Park au fost turişti străini, în principal din Ungaria, Serbia, Croaţia, Germania, Danemarca şi Statele Unite ale Americii.

Teritoriul Arsenal Park are o puternică încărcătură militară. Între anii 1936 şi 1938, regele Carol al II-lea a dispus darea în folosinţa armatei a unui spaţiu de 88 de hectare pentru desfăsurarea a diverse experimente în domeniul materialului explozibil şi al muniţiei. În perioada celui de-al Doilea Război Mondial, fabrica ajunsese, din punct de vedere al cantităţii, al doilea producător de muniţie din Europa. În perioada comunistă se spunea că este cel mai bine păzit loc din România, raportul fiind de un soldat la fiecare trei muncitori.

După Revoluţie, fabrica a intrat în declin, societatea hunedoreană fiind scoasă la vânzare în anul 2003. A fost achizitonată de societatea timişoreană Timco, membră a Bega Grup, iar buncărele şi depozitele de muniţie abandonate ale fostei fabrici Rompiro au fost transformate în vile şi apartamente pentru turişti.

Complexul de vacanţă include 200 de locuri de cazare, de la paturi amplasate pe afeturi de tun sau în TAB-uri, la camere simple sau apartamente în vile. Arsenal Park se întinde pe o suprafaţă de 88 de hectare, fiind situat în mijlocul unei păduri de foioase de la marginea oraşului Orăştie. Aleile complexului turistic sunt străjuite de 70 de tunuri, TAB-uri, transportoare şenilate, dispozitive antirachetă, mitraliere şi tunuri antiaeriene, lansatoare de rachete, camioane militare, o ambulanţă militară, o locomotivă, un avion IAR 93, un elicopter Kamov Ka 26.

“Acesta este cel mai mare muzeu de tehnică militară din România deschis publicului”, spune Cristescu.

În complex se practică diverse activităţi, printre care instrucţie militară, lupte de airsoft şi paintball, tir cu arme foc, cu arme de airsoft şi paintball, tir cu arcul, plimbări cu transportorul şenilat, concursuri de drezină, închiriere maşini de golf, biciclete, go-kart bikes, segway etc. Spa-ul Arsenal Park dispune de o sală de fitness, saune finlandeze şi cu infraroşu, o piscină cu dispozitive de masaj în apă şi cu înot contracurent, o cameră de relaxare şi camere pentru masaj şi tratamente corporale.

de Liviu Iancu – Mediafax

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 

BY  

Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 a prezentat trei dintre cele mai ample proiecte inițiate în Delta Dunării, care pot demonstra că ecoturismul și infrastructura verde pot oferi acestei zone un viitor sustenabil. Principala caracteristică a acestor proiecte este că, la finalizare, ele vor aparține comunităților locale și integrate în activitatea curentă a locuitorilor.

„M-aș bucura să pot spune, peste câțiva ani, că am pus semințele unor proiecte frumoase, care merg bine, și care după ce au fost sădite și îngrijite după puterile mele, au trecut în mâinile celor pe care i-am avut în gând atunci când am pornit la treabă: oamenii din Deltă, cei cărora le sunt dator cu copilăria mea, cu omul care sunt acum și felul de a privi lumea” – a spus Ivan Patzaichin

foto dezvoltare durabila si infrastructura verde

Proiectul Crișan + Caraorman + Mila 23 – Ecoturism pentru viitor își propune să definească o identitate comună a zonei din perimetrul acestor localități, care să se poată transforma într-o destinație ecoturistică cu marcă proprie. Instrumentele cu care operează acest proiect sunt

  • educaționale (specializări de ecoturism pentru operatorii de pensiuni din zonă, material didactic privind valorile ecoturismului pentru profesorii și elevii școlilor din cele trei comunități, un centru de promovare și educație interactivă despre Delta Dunării la Muzeul Satului din București),
  • infrastructură verde (construirea de facilități pentru birdwatching la Sanctuarul păsărilor de la Caraorman) și
  • operaționale (realizarea unui traseu-pilot culinaro-turistic). Însă cel mai important efect pe care îl urmărim este întărirea coeziunii de grup dintre comunități și încrederea că lucrul în comun poate pune triunghiul Crișan + Caraorman + Mila 23 pe harta destinațiilor premium din Deltă.

Proiectul Lotca Habitat va introduce în vorbirea curentă un termen încă necunoscut: pescaturismul. Acest tip de activitate turistică (invitarea turiștilor să încerce, alături de pescari, o zi din viața acestora) are un mare potențial de atractivitate în Deltă, unde turiștii caută experiențe noi, care să îi apropie de natură și de cultura locului. Proiectul are trei componente:

  • infrastructură verde (prin construirea unor lotci tradiționale, ce urmează a fi folosite în proiect),
  • operațională (realizarea traseelor de pescaturism),
  • educațională (de formalizare și transfer ulterior către alte familii din Mila 23 a modalității de a oferi un serviciu turistic unic în România).

Proiectul Stabilirea unui mecanism ecologic de reintegrare socială a deținuților urmărește să acorde deținuților abilități de reinserție socială, prin instruirea lor în meserii de nișă, care să le ofere un avantaj competitiv, dar mai ales să sensibilizeze opinia publică cu privire la opțiunile de reintegrare în societate. Deținuții vor fi instruiți în meserii ecologice, inclusiv în cea de constructor de case eco, și vor participa la construirea a 5 case, pe grindul Tătaru al penitenciarului de la Chilia. Proiectul combină trei elemente principale:

  • educație (prin organizarea de cursuri pentru meserii pentru deținuți din mediul defavorizat și cu nivel scăzut de școlarizare),
  • realizare de infrastructură durabilă (prin realizarea unor case tradiționale, cu materiale și metode specifice Deltă, care vor fi utilizate apoi ca ateliere de învățare pentru alte meserii eco, cum ar fi tâmplariemarangozerie(constructor de bărci din lemn), împletituri de răchită și olărit) și
  • conștientizarea publicului cu privire la soarta deținuților (în principal prin realizarea, în cele 5 case eco construite, de evenimente publice).

Astăzi se lansează concursul de idei pentru arhitectură, în urma căruia vor fi realizate proiectele celor 5 case ce se vor construi pe grindul Tătaru, la Chilia.

Proiectele sunt finanțate din fonduri externe (Mecanismul Financiar Norvegian, Mecanismul Financiar al Spațiului Economic European și fonduri ale Agenției Germane de Cooperare Internațională), și deși sunt localizate în principal în triunghiul Crișan – Caraorman – Mila 23 și în localitatea Chilia, activitățile pe care le propun pot reprezenta soluții pentru întreaga Deltă. Rețeaua de parteneri cu care sunt derulate proiectele a fost construită de Asociație cu răbdare, în speranța că valoarea adăugată pe care o poate aduce cooperarea autentică (mai ales într-un spațiu unde mobilitatea reprezintă un handicap), poate restaura încrederea comunităților din Deltă de a prelua inițiativa în stabilirea drumului propriu către dezvoltare durabilă.

Proiectul Crișan+Caraorman+Mila 23 – Ecoturism pentru viitor este derulat în parteneriat cu Administrația Rezervației Biosfera Delta Dunării, Primăria Crișan și Societatea Ornitologică Româna, și este finanțat prin Mecanismul Financiar SEE 2009-2014 – componenta 3 – Dezvoltare durabilă. Proiectul a demarat în iunie și se va finaliza în aprilie 2016. Bugetul administrat de toți partenerii este de 158.788 EUR, dintre care 10% cofinanțare din surse proprii.

Proiectul Lotca Habitat este derulat în parteneriat cu ARBDD, Asociația pentru Ecoturism din România (AER) și este finanțat de Agenția Germană de Cooperare Internațională prin Danube Competence Center (platforma de cooperare în domeniul turismului din regiunea Dunării). Proiectul va dura din iulie 2014 până în iunie 2015, iar bugetul total este de 29.000 EUR, din care 25% din contribuții proprii.

Proiectul Stabilirea unui mecanism ecologic de reintegrare socială a deținuților este un proiect pre-definit, finanțat în cadrul Mecanismnului Financiar Norvegian 2009 – 2014 și derulat în parteneriat cu Administrația Națională a Penitenciarelor, South Regional Office – Bastoy Prison, Norvegia și RomanoButiQ. Se derulează în perioada iunie 2014 – aprilie 2016. Bugetul administrat de Asociația Ivan Patzaichin – Mila 23 și RomanoButiQ pentru proiectarea și construcția caselor, cursurile de formare, și pentru activitățile de conștientizare cu privire la posibilitățile de reintegrare ale deținuților este 414.250 EUR.

sursa: romania pozitiva

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

 BY  

Forumul social de activism se va desfășura între 12-16 august la FânFest, cel mai mare festival alternativ din România. Anul 2014 marchează cea de-a treia ediție a forumului și cea de-a noua ediție a festivalului de la Roșia Montană.

Lupta împotriva mineritului aurifer cu cianuri în carieră deschisă este în strânsă legătură cu alte campanii și lupte ale societății civile de peste tot din lume. Forumul social și de activism reunește aceste inițiative și le deschide publicului larg. Prin cele peste 30 de ateliere și conferințe cu invitați din peste 10 țări, acest eveniment este cel mai amplu forum de activism din România.

Cover_RMForum2014

“Toamna românească” a reprezentat o mobilizare fără precedent a zeci de mii de cetățeni din țară și străinătate. Aceștia au ocupat străzile marilor orașe cerând în mod pașnic și democratic ca Roșia Montană să nu fie distrusă. Demonstrațiile și marșurile de kilometri, mai întâi zilnice și apoi săptămânale, ale zecilor de mii de cetățeni au făcut ca mișcarea pentru salvarea Roșiei Montane să devină cunoscută și apreciată la nivel global. Acțiunile directe și manifestațiile din plină stradă au fost scântei ce au aprins discuțiile despre viitorul societății civile de la noi din țară, dar au reușit de asemenea și oprirea amenințării imediate pentru comunitatea milenară din Munții Apuseni. Chiar dacă manifestările stradale au încetat atunci când și-au atins scopul, euforia și experiențele pozitive ale miilor de participanți sunt la fel de vii. Mai mult, lecțiile învățate și ideile conturate cu ocazia “toamnei românești” sunt un punct de plecare foarte bine ancorat în dezbaterile legate de numeroase alte probleme sociale și de mediu, precum fracturarea hidraulică sau dreptul comunităților la dezvoltare durabilă.

Această ediție a forumului social și de activism va urmări cinci teme: 1. lupta împotriva practicilor miniere murdare și lansarea coaliției europene ce va milita pentru interzicerea folosirii cianurii în minerit, 2. campanii și mișcări sociale, 3. jurnalism cetățenesc și de investigație, 4. restaurarea patrimoniului cultural și dezvoltarea durabilă a comunităților și 5. campaigning boot-camp. Alături de acestea, o temă adiacentă va fi reprezentată de “Forumul diasporei” secțiune în care se vor întâlni voluntarii și activiștii ce au organizat toamna românească în afara granițelor țării.

Acestea sunt câteva din subiectele propuse:

– Campanii împotriva mineritului cu cianuri și lansarea campaniei europene de interzicere a cianurii în minerit

Mitul finlandez al mineritului modern / London Mining Network (Mișcări sociale împotriva mineritului în America Latină) / Plataforma pola defensa de Corcoesto e Bergantiños (The fight against Corcoesto’s golden mine. For the defense of our land) / Campania Salvați Roșia Montană / Gaia Foundation (Sprijinirea comunităților și mișcărilor sociale locale) / Mining Watch România / Solidarity for Taksim

– Jurnalism cetățenesc și de investigație

Casa Jurnalistului (Reportaje multimedia și de atmosferă) / Rise Project (Vizualizarea informațiilor pentru activism și advocay)

– Campanii şi mişcări sociale

Dialogue German platform on forests (Pădurea, mai prețioasă decât cheresteaua) / Gaze de șist – grupuri de inițiativă din România / Inițiativa europeană împotriva TTIP / Pacha Mama România / NDDL (Lupta împotriva aeroportului din Notre-Dames-des-Landes) / WWF (Paradoxurile micro-hidrocentralelor) / Bankwatch România (Impactul exploatării cărbunelui asupra oamenilor ) / Ceata (Brevete, licențe libere și drepturi de autor) / Ecoruralis (Acapararea terenurilor și drepturile țăranilor)

– Campaign boot-camp

World Development Movement (Instrumente și strategii de online campaigning) / Crowd-funding / Cum să îți faci propriul afiș / Centrul Rațiu pentru Democrație / Salvați Bucureștiul (Bazele accesului în justiție pentru ONG-uri și alte grupuri interesate)

– Patrimoniu și alternative durabile de dezvoltare

Produsul turistic Roșia Montană / Sănătate Dulce pe Valea Barcăului / Atelier de economie socială / Slow Food Turda / Arhitectură.Restaurare.Arheologie / Impcatul economic al investițiilor în patrimoniu / Moara Veche / Stanciova

Atât forumul, cât și festivalul FânFest sunt organizate integral pe bază de voluntariat. Infrastructura festivalului este instalată pe proprietăți private, cu locații dedicate desfășurării activităților forumului.  Donațiile individuale asigură finanțarea acestui eveniment, iar accesul publicului este gratuit.

Programul detaliat al festivalului este disponibil pe pagina de internet www.fanfest.ro. Această pagină furnizează toate informațiile necesare pentru planificarea participării la eveniment. Programul de reprezentații de teatru, proiecțiile de filme, concertele și evenimentele speciale pot însuma o vacanță reușită de șase zile în Apuseni.

FânFest este cel mai mare festival activist multi-cultural din România care a început din eforturile unei mici comunități de a-și proteja pâmântului, inspirând o generație întreagă. Sprijină și tu FânFest donând: igg.me/at/fanfest

Eveniment facebook: https://www.facebook.com/events/690608887654759

Mulțumim partenerilor noștri: TVR CLUJ, Europa FM, Radio Cluj, Cotidianul, Voxpublica, Kamikaze, Formula AS, Zile și Nopți, 7 Seri, TOTB, VICE, Casa Jurnalistului, Rise Project, Critic Atac, Veiozaarte, Epoch Times, România Curată, Zeppelin, Creionetica, Cluj.info, Transylvania Heaven, Liga Studenţilor Români din Străinătate, ido.ro, Hibridmedia, România Pozitivă, Dor de ducă, slicker.ro, revistaartesimeserii, infestival.ro, cluj.com, weart.ro, decluj.ro

Sursa: romania pozitiva

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva