Niro Investment Group și Hua Yu Industrial Group vor dezvolta proiecte integrate de agricultură bio, în acest sens fiind semnat vineri, la București, primul acord comun de investiții și cooperare în domeniul agriculturii integrate, informează, vineri, un comunicat al Niro Investment Group.

Acordul prevede investiții în România din partea companiilor chineze în domeniul culturilor agricole, producerea de biomasă și biocombustibili, creșterea animalelor, prelucrarea laptelui și a cărnii. Complexul integrat va include și sere pentru producția de legume și o unitate de prelucrare a acestora.

În același timp, Niro Investment Group va investi în China pentru a dezvolta împreună cu partenerul chinez o fabrică de fertilizatori bio și ferme de creștere a vacilor de reproducere și a vacilor de lapte.

Acordul a fost semnat cu ocazia vizitei în România a ministrului Agriculturii din Republica Populară Chineză, Han Changfu.

Hua Yu Industrial Group activează de 14 ani în domeniul agriculturii integrate și creșterii animalelor și deține certificate pentru culturi de orez și porumb bio, precum și certificări europene pentru hrană bio. Certificatele emise de autoritățile din Uniunea Europeană și de Guvernul Chinei sunt reînnoite în fiecare an, prin inspecția anuală a terenurilor. Grupul de firme din China are o puternică ramură de cercetare și dezvoltare în domeniul culturilor agricole bio și al dezvoltării de soiuri de plante industriale de înalt randament.

Hua Yu Industrial Group cultivă, în prezent, o suprafață agricolă de peste 500.000 hectare din care 10.000 hectare pentru culturi organice. Grupul chinez exploatează cele mai mari culturi de orez organic din China.

În prezent, compania Hua Yu Industrial Group dezvoltă în China, la 160 de km de orașul Changchun, capitala provinciei Ji Lin un parc industrial de integrare a agriculturii și de creștere a animalelor pe o suprafață de 13 kmp, ce include producție de hrană și fertilizatori bio obținute prin utilizarea teoriei ecologice.

Niro Investment Group care conține în structura sa 20 companii distincte este recunoscută în plan internațional în special pentru relațiile comerciale și de parteneriat pe care le-a dezvoltat de 20 ani cu companii din Republica Populară Chineză.

AGERPRES

Investitorii străini activi în segmentul energetic din România au “mişcat” cel mai mult economia românească în primele trei luni ale acestui an. Investitorii străini activi în segmentul energetic au majorat în primele trei luni ale anului capitalul social al companiilor pe care le controlează în România cu aproape 230 de milioane de euro.

Potrivit calculelor Economica.net realizate pe baza datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului (ONRC), în perioada ianuarie-martie, cele mai mari investiţii străine din acest sector, sub forma unor majorări de capital social total subscris, au depăşit pragul de 220 de milioane de euro. Calculele au vizat doar top 10 societăţi după participarea străină la capital, în fiecare dintre lunile respective.

Astfel, de departe cea mai mare investiţie străină din primele trei luni ale acestui an a venit din Olanda, ţara înregistrării firmei. Compania Lukoil Energy&Gas România, parte a grupului petrolier rus Lukoil, care dezvoltă proiecte de energie regenerabilă, a făcut în luna februarie o majorare de capital în valoare de peste 130,9 milioane de euro, potrivit datelor ONRC.

De asemenea, Lufkin Industries, unul dintre cei mai mari producatori de utilaje petroliere din lume şi care operează lângă Ploieşti o fabrică de 140 de milioane de dolari, şi-a majorat capitalul social cu peste 55,7 milioane de euro. O altă investiţie importantă, de 21 de milioane de euro, a venit în prima parte a anului de la grupul petrolier american Chevron. În total, luând în calcul top 10 societăţi după participarea străină la capital, investiţiile străine în sectorul energetic se cifrează la 227,63 milioane euro.

Proiectele imobiliare de 100 milioane euro

În sectorul imobiliar, investiţiile străine au depăşit pragul de 100 de milioane de euro. Cea mai mare majorare de capital a avut loc în martie, când Immobiliare Italo Romena a beneficiat de un aport de capital din Italia în valoare de 54 de milioane de euro. De asemenea, Tower Center OInternational SRL, a primit din Cipru peste 22,7 milioane de euro.

Totodată, în domeniul financiar s-au pompat de peste graniţe aproximativ 33,6 milioane de euro. De cea mai mare majorare de capital, în valoare de 12,8 milioane de euro, a beneficiat Asirom Vienna Insurance Group.

La finele lunii martie, din datele ONRC, în România existau 193.966 societăţi cu participare străină la capital, valoarea capitalului social subscris fiind de 38,3 miliarde de euro.

Sursa: focus energetic

Două mari fonduri de investiţii au fost atrase de compania Globalworth să investească în piaţa imobiliară din România. 

Producătorul elveţian de filtre de apă Katadyn va demara luna viitoare producţia într-o fabrică dezvoltată în Parcul Industrial Prejmer, în urma unei investiţii de 1,5 milioane de euro. „Momentan avem zece angajaţi, dar intenţionăm ca în viitorul apropiat să ajungem la un număr de 60 – 70 de angajaţi”, ne-a declarat Mike Greub, directorul general al Katadyn România. În fabrica de la Braşov se vor produce componente pentru filtre de apă ce vor fi livrate companiei- mamă pentru asamblare.
Potrivit lui Greub, compania va avea şi o a doua etapă de dezvoltare, care va cuprinde extinderea cu trei hale a celor două construite în prezent, precum şi angajarea altor aproape 200 de persoane.
Istoria companiei Katadyn porneşte de la o invenţie a profesorului Alexander Krause din München în urma căreia apa era curăţată bacteriologic prin depunerea de ioni de argint prin electroliză.
Compania şi-a început producţia de filtre ceramice în anii `30 ai secolului trecut. În 1999, activităţile din sectorul UV de tratare a apei s-au contopit cu WEDECO, un concurent german, iar societatea a devenit publică. În 2001, elveţienii au preluat două firme americane – Exstream şi Pur Outdoor – devenind, astfel, cel mai mare furnizor de sisteme portabile de tratare a apei. De exemplu, sistemele portabile de desalinizare a apei de mare au fost adăugate în portofoliu prin intermediul Pur Outdoor. În următorii ani, elveţianii au preluat companii de profil din Germania, Franţa şi Suedia, în acelaşi timp deschizându-se o filială în Singapore.
La sfârşitul anului 2009, Katadyn şi-a extins sfera operaţiunilor în sectorul industrial şi municipal de tratare a apei prin achiziţionarea pachetului majoritar de acţiuni al companiei Aquafides Elveţia şi Germania. Grupul Katadyn, care ar opera, odată cu deschiderea filialei din România în şapte ţări, a avut anul trecut o cifră de afaceri de 70 de milioane de euro.
Parcul industrial de la Prejmer este cel mai mare din ţară, întinzându-se pe o suprafaţă de 87 de hectare. Proiectul a fost demarat în 2006 către compania spaniolă Graells&Llonch, care a investit 350 de milioane de euro în acest obiectiv. În cadrul acestui parc, Graells&Llonch va construi, printre altele, trei clădiri de birouri cu şapte etaje, în suprafaţă de circa 2.800 mp, un hotel cu şapte niveluri, restaurante şi centre comerciale pe o suprafaţă totală 10.500 mp. Facilităţile menţionate fac parte dintr-o serie de servicii conexe spaţiului de producţie şi includ un centru medical, birouri de telecomunicaţii şi săli de conferinţe. Administrarea parcului este încredinţată, în acest moment, unei firme care asigură toate utilităţile şi reparaţiile necesare.

Sursa: biz brasov

Potrivit unui comunicat al Ministerului Economiei, Gerea a fost invitatul special la o întâlnire cu cele mai importante companii austriece, în cadrul evenimentului “Romania Business Breakfast”, organizat de Biroul Comercial al Austriei la Bucureşti în colaborare cu Societatea Companiilor Hoteliere Grand SRL.

La eveniment au participat ambasadorul Austriei în România, E.S. Michael Schwarzinger, Consilierul Comercial al Ambasadei Austriei, Rudolf Lukavsky, alături de directorul general Grand SRL, Gregor Aushauser.

Invitat special la reuniune, ministrul Andrei Dominic Gerea a prezentat în faţa invitaţilor priorităţile Ministerului Economiei în perioada următoare şi a răspuns întrebărilor legate de politica de dezvoltare economică a României.

‘Ambasadorul Michael Schwarzinger a reiterat importanţa economiei româneşti pentru investitorii austrieci şi interesul acestora pentru proiecte de afaceri din România, în special în zona energiei şi a infrastructurii de transport. La rândul său, ministrul Andrei Gerea a accentuat preocuparea Guvernului României şi a ministerului pe care îl conduce pentru stabilitate şi predictibilitate. El a semnalat investitorilor austrieci prezenţi la reuniune măsurile de restructurare, de reducere a cheltuielilor bugetare, de stabilitate fiscală şi, acolo unde a fost posibil, măsurile de reducere a fiscalităţii, amintind în context menţinerea cotei unice şi reducerea cu cinci puncte procentuale a CAS, pe care ministrul a anunţat-o pentru cel de al doilea semestru al anului 2014′, se arată în comunicatul ministerului.

Potrivit documentului citat, toate acestea au sporit optimismul mediului de afaceri şi au dus la o creştere economică importantă a României în 2013 prin creşterea exporturilor datorată orientării către pieţe noi în afara Uniunii Europene şi creşterea producţiei industriale.

‘România oferă condiţii şi are potenţial economic pentru partenerii străini’, a ţinut să precizeze ministrul Andrei Gerea investitorilor austrieci.

‘Trebuie să fructificăm acest potenţial, atât la nivel politic, cât şi la nivel economic’, a adăugat oficialul român.

Ministrul Economiei a oferit celor prezenţi exemplul unor companii aflate în portofoliul ministerului care, deşi au probleme financiare, deţin un potenţial important de dezvoltare: Romaero Băneasa – din domeniul aeronautic, Oltchim – în domeniul petrochimiei, alături de alte companii din zona minieră şi a industriei de apărare.

‘Foarte importante pentru zona de acţiune a Ministerului Economiei sunt aprobarea noii legi a minelor, care va permite redeschiderea unor proiecte miniere importante, dar şi revitalizarea industriei de apărare prin separarea producţiei în scopuri militare de cea în scopuri civile. Ministrul Andrei Gerea a invitat investitorii austrieci la un dialog deschis şi constant cu Ministerul Economiei, asigurându-i de toată disponibilitatea personală în acest sens şi exprimându-şi de asemenea dorinţa ca această instituţie să devină un punct de contact şi consiliere pentru toţi investitorii’, se mai arată în comunicatul Ministerului Economiei. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Sursa: Financiarul

“În luna octombrie, staţia modernizată cu sprijinul tehnologiei germane va putea fi inaugurată, dar va fi dată în folosinţă anul viitor. Am investit peste cinci milioane de euro în această staţie şi va fi cea mai mare investiţie din România şi, cu siguranţă, cea mai mare staţie de reproducere a sturionilor sălbatici din UE”, a declarat miercuri directorul societăţii, Robert Răduţă.

 În opinia sa, trebuie prelungită perioada de prohibiţie a pescuitului sturionilor din Dunăre care, potrivit reglementărilor legale în vigoare, urmează să se încheie în anul 2016, în condiţiile în care resursele de sturion din Marea Caspică, Marea Azov sunt epuizate, iar morun nu mai există decât în România.

 Pentru o dezvoltare pe termen lung a populaţiei de sturioni din Dunăre trebuie continuat programul de repopulare a Dunării cu exemplare acestei familii de peşti, program iniţiat de Ministerul Agriculturii dar întrerupt timp de trei ani, din cauza lipsei resurselor financiare.

 “Sută la sută perioada de prohibiţie a pescuitului sturionilor trebuie să continue, iar specialiştii şi UE vor decide acest lucru. Generaţiile încă nu s-au refăcut. Noi am pierdut viza şi şipul, iar dacă nu continuăm prohibiţia pierdem nisetrul. Anul trecut, pescarii mi-au adus patru nisetri, cu un an în urmă – opt. Deci, nu mai sunt nisetri, iar programul de repopulare a Dunării ar trebui prelungit cu cel puţin trei ani”, a spus Robert Răduţă.

 Specii fosile de peşti ale familiei sturionilor sunt cunoscute din Cretacicul Superior, de peste 200 de milioane de ani, astfel încât sturionii actuali – fiind cele mai vechi specii de peşti care există în momentul de faţă – sunt considerate adevărate “fosile vii”. Şase din cele 26 de specii ale familiei sturionilor din lume au fost întâlnite şi în Marea Neagră despre care savantul Grigore Antipa spunea că este, alături de Marea Caspică, “adevărata patrie a acestor peşti”. În momentul de faţă, în apele teritoriale româneşti ale Dunării sunt cunoscute doar patru specii de sturion, cega, morunul, nisetrul şi păstruga. Începând din 2006, pentru o perioadă de zece ani, capturarea acestor specii pe teritoriul României a fost interzisă, iar ulterior şi ţările vecine riverane Dunării, UE şi non-UE, au impus prohibiţii similare.

 Potrivit unui raport World Wide Fund, România şi Bulgaria, care erau cei mai importanţi exportatori de caviar provenit de la sturionii sălbatici din zona Dunării, deţin, în prezent, cea mai mare populaţie naturală la această specie din UE considerată de autorităţile române în pericol din cauza exploatărilor ilegale.

Sursa: money

Gigantul suedez H&M a deschis 25 de magazine în oraşele din România, la peste doi ani de la prima deschidere din martie 2011. Cu şapte magazine în Bucureşti, două la Cluj Napoca şi restul în mari oraşe din ţară, retailerul bifează şi oraşele mai mici pe harta expansiunii.

Următorul magazin H&M care se va deschide în Bucureşti este cel din Promenada Mall, de lângă Sky Tower, cea mai înaltă clădire din România, care îşi va deschide porţile pe 17 octombrie.

Şi tot în această toamna urmează să fie deschis şi magazinul H&M din noul spaţiul comercial care va fi finalizat şi care îi aparţine lui Alin Cocoş, pe strada Lipscani nr. 30-34.

Dacă magazinele deschise până acum sunt în malluri finalizate, viitoarele deschideri depind în mare parte de finalizarea viitoarelor centre comerciale.

Spre exemplu, din vara anului 2010 a fost anunţată intenţia H&M de a deschide un magazin înParklake Plaza, care ar urma să fie ridicat în cartierul Titan din Bucureşti. De atunci şi până acum, lucrările de construcţie au fost amânate.

Recentul anunţ al unuia dintre cei mai activi dezvoltatori imobiliari de pe piaţa românească, fondul de investiţii sud-african NEPI, privind un acord cadru de preluare a 70% din acţiunile firmei care deţine terenul fostei fabrici Electroaparataj, din zona Pantelimon, Bucureşti, dă speranţe că lucrările de construcţie vor fi demarate în curând. H&M este unul dintre retailerii anunţaţi pentru Mega Mall-ul care urmează să fie construit.

Cum nici un mare mall nu suferă de lipsa unui magazin H&M, nu este exclus ca retailerul să se extindă şi în proiectele Vulcan Value Center, care ar urma să fie deschis în luna noiembrie a acestui an, în AFI B.NOI şi în Victoria City Lifestyle Retail Center. La ultimele, lucrările de construcție nu au început încă.

6 noi magazine H&M în provincie

Un nou mall, şi implicit un nou magazin H&M îşi va face apariţia la Ploieşti din 3 octombrie, odată cu deschiderea AFI Palace Ploieşti.

Tot la sfârşitul acestui an ar urma să fie inaugurat şi Galaţi Shopping Center, dezvoltat de NEPI în parteneriat cu Carrefour, pe acelaşi principiu ca şi la Ploieşti, unde a fost deschis un magazin H&M anul trecut. Este de așteptat ca printre chiriașii de la Galați să se numere și H&M.

Tot anul viitor, este programată deschiderea primei faze din proiectul Coresi din Braşov, dezvoltat de Immochan, divizia de imobiliare a retailerului Auchan. Prima fază include o unitate Auchan şi o galerie comercială cu 80 de magazine. Rămâne de văzut dacă H&M ia în calcul deschiderea a celui de-al doilea magazin din Braşov, după cel deja existent în Unirea Shopping Center.

Prezent deja într-un centru Winmarkt, cel de la Buzău, retailerul H&M va deschide anul viitor trei noi magazine în cadrul reţelei, la Galaţi, Râmnicu Vâlcea şi Piatra Neamţ, a anunţat proprietarul reţelei, grupul italian Immobiliare Grande Distribuzione (IGD). Pentru 2015 este aşteptată deschiderea unui magazin H&M la Tulcea.

Una dintre preocupările potenţialilor investitori, dar şi pentru firmele germane deja prezente în România, este de câţiva ani disponibilitatea forţei de muncă calificate şi, legat de aceasta, formarea profesională. După 1989, România nu a investit aproape deloc în formarea profesională, iar investitorii germani au atras adeseori atenţia că sistemul românesc de învăţământ are o mare lacună prin lipsa sistemului formare profesională la nivelul preuniversitar, semnalează AHK.

Prin Ordonanţa nr. 3168/2012 pentru aprobarea metodologiei de organizare şi funcţionare a învăţământului profesional de doi ani s-a creat o bază legală pe care se poate construi mai departe. Este vorba despre formarea profesională orientată spre practică, pentru a corespunde cererii de pe piaţa locală în strânsă colaborare cu mediul economic şi cu instituţiile statului. Scopul este de a sigura disponibilitatea forţei de muncă calificate şi, în acelaşi timp, de a oferi tinerilor o perspectivă mai bună pe piaţa muncii.

‘România îşi poate asigura, prin construirea unui asemenea sistem, un avantaj ca amplasament investiţional, astfel ca firmele să aibă la dispoziţie personal bine calificat’, se arată în Raportul de Conjunctură 2013 al Camerei de Comerţ şi Industrie Româno-Germană

Potrivit Raportului, mai sunt multe de făcut, mai ales în ceea ce priveşte infrastructura, sistemul de impozitare, accesul la fonduri structurale, sistemul de învăţământ, transparenţa la licitaţiile publice, predictibilitatea, corupţia.

Astfel, 27% dintre companiile germane chestionate sunt foarte nemulţumite de accesul la finanţare (în 2012, ponderea acestora era de 19%). În legătură cu infrastructura, 52% din respondenţii la chestionarul AHK România s-au declarat foarte nemulţumiţi (în 2012: 32%).

Gradul de mulţumire al companiilor germane a înregistrat un regres şi referitor la transparenţa licitaţiilor publice, predictibilitatea politicilor economice, corupţie, stabilitate socială şi politică.

‘Majoritatea firmelor germane prezente în România ar alege tot România ca amplasament investiţional, ţara noastră rămâne deci atractivă pentru firmele germane. Dar mai sunt multe de făcut, pentru a face acest amplasament investiţional şi mai atractiv, pentru că, în cazul mai multor factori, evaluarea ţării, mai ales în comparaţie cu celelalte state din Europa Centrală şi de Est, evoluţia nu a fost mulţumitoare. Sperăm ca actualul Guvern, care deţine majoritatea parlamentară, să rezolve provocările în mod pragmatic, durabil şi consecvent’, a declarat directorul general al AHK România, Sebastian Metz.

Referindu-se la amplasamentul investiţional, 83% dintre cei chestionaţi au afirmat că ar opta din nou pentru România, dar cu un an în urmă cei care ar fi făcut aceeaşi alegere aveau o pondere de 89%.

‘Acest lucru arată că, în ciuda unor probleme, aşteptările oamenilor de afaceri sunt îndeplinite, astfel că angajamentul lor în România este de succes şi merită’, a comentat Sebastian Metz.

Aşteptările companiilor pentru anul în curs sunt în majoritate pozitive. Chiar dacă numărul celor care apreciază situaţia lor ca fiind bună a scăzut faţă de anul trecut (2013: 36%, 2012: 42%), jumătate dintre companii estimează că situaţia în 2013 se va îmbunătăţi (2012: 46%).

Peste o treime dintre cei chestionaţi doresc să investească mai mult şi să angajeze personal, doar 14% se gândesc la o reducere de personal, ceea ce dovedeşte că investitorii germani vor contribui la realizarea de investiţii şi crearea de locuri de muncă.

În ceea ce priveşte perspectivele fiecărei branşe pentru 2013, circa 30% se aşteaptă la o îmbunătăţire a situaţiei, doar 19% văd o înrăutăţire a situaţiei din branşa lor. Anul trecut doar 17% dintre cei intervievaţi au fost de părere că situaţia din branşa lor se va îmbunătăţi, în timp ce 15% considerau că situaţia se va înrăutăţi.

Cele mai multe firme (52%) doresc introducerea monedei euro în România, dar ponderea acestora a scăzut mult faţă de anii trecuţi. În 2009 peste 80% dintre firmele participante la chestionar vedeau necesară trecerea la moneda unică europeană.

Cel mai atractiv amplasament investiţional din regiunea Europa Centrală şi de Est este, conform, chestionarului de conjunctură din acest an, Polonia, care a surclasat Cehia, lider al clasamentului din 2006 încoace. Pentru România, firmele au dat răspunsuri cu precădere critice, uneori chiar foarte critice, dar investitorii germani nu ar renunţa la acest amplasament investiţional. România a coborât un loc în ochii investitorilor faţă de anul trecut, aflându-se în prezent pe locul 11 din 20 de ţări participante la chestionar.

Chestionarul de conjunctură a fost efectuat pentru a opta oară de către Camerele de Comerţ bilaterale din 16 ţări din ECE şi furnizează informaţii complete pentru potenţiali investitori, dar şi pentru politicile economice.

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană a chestionat 153 de firme, iar răspunsurile oferă o privire de ansamblu generală despre experienţele şi aşteptările firmelor germane în România. Majoritatea firmelor chestionate provine din servicii (43%) şi industria prelucrătoare (23%), urmate de comerţ (20%), construcţii (10%), alimentarea cu energie şi apă (4%).

Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană, înfiinţată în septembrie 2002, numără în prezent circa 530 de firme membre şi este cea mai mare cameră de comerţ bilaterală din România. AHK România susţine firmele germane la intrarea lor pe piaţa românească şi, în egală măsură, este partener pentru companiile româneşti interesate de piaţa germană.

Sursa: economica