‘Vin şi femei cu sterilitate să se trateze, dar noi avem o glumă pe care le-o spunem: să ştiţi că nu-i destul numai apa!’, a spus, pentru AGERPRES, primarul comunei Tinca, Teodor Coste.

De când Băile Tinca au fost cumpărate de Alexandru Hodiş, localnic din satul Gurbediu, plecat timp de peste trei decenii în SUA, Băile au fost renovate şi, practic, renăscute. De aproape trei ani, fluxul de oaspeţi la tratament este la capacitate, aproape tot timpul anului.

‘Băile Tinca sunt brandul nostru, cartea noastră de vizită cu care ne mândrim,’ spune primarul Coste, cel care i-a înmânat recent lui Hodiş titlul de cetăţean de onoare. În straie de sărbătoare, comuna Tinca şi-a aniversat, în 28 iulie, 675 de ani de la atestarea documentară.

În vârstă de 75 de ani, Alexandru Hodiş este azi proprietarul staţiunii Băile Tinca. Pe o suprafaţă de 17 hectare, într-o zonă plină de păduri şi cu aer curat, situată pe malul Crişului Negru, americanul român a renovat cele două hoteluri mai mici, baza de tratament, restaurantul, a amenajat parcurile. Hotelul Parc oferă acum 36 de camere cu câte două locuri, la două şi trei stele, cu mobilier de bună calitate, televiziune prin cablu, telefon şi frigider. Secţiile de electroterapie şi termoterapie sunt dotate cu aparatură medicală performantă.

‘Am adus acasă toată agoniseala mea de peste hotare,’ spune Hodiş. El povesteşte că înainte de anii ’80 a avut o chemare din Kirtland, Ohio, dar abia în 1982 a primit acceptul să plece în America. Era tâmplar. Şi-a luat soţia şi cei cinci copii minori care aveau atunci între patru şi 16 ani şi-a plecat în necunoscut.

‘Am stat trei săptămâni în Italia, în cantonament, apoi ni s-a dat drumul să plecăm în America. Acolo ne-a preluat o organizaţie de ajutorare care ne-a asigurat o vreme casa şi masa până mi-am găsit de lucru. Am lucrat în construcţii până într-o zi când am căzut de pe acoperiş. Atunci a trebuit să fac o pauză şi-am început să mă gândesc mai bine la rostul meu şi al familiei în acea ţară străină,’ mărturiseşte omul.

Între timp, băiatul lui cel mare reuşise să se angajeze ca fashion designer la celebra firmă Levis din Los Angeles. Îndemânarea în lucrul cu lemnul dobândită la Gurbediu l-a ajutat pe bătrânul Hodiş să fie şi el acceptat de firma la care lucra băiatul. ‘De câţiva ani buni fac mobilă pentru prăvăliile Levis din LA,’ spune el.

Cu banii strânşi peste hotare, Alexandru Hodiş a venit acasă şi a cumpărat staţiunea Băile Tinca. ‘În urmă cu 15 ani, staţiunea era complet distrusă. Am plătit 300.000 de euro şi-am început să dăm drumul reconstrucţiei,’ îşi aminteşte americanul plecat din sat.

Dintre toţi cei cinci copii ai familiei Hodiş, Sorin a decis să rămână definitiv în ţară. ‘Eu nu mai plec în America. Rămân la Tinca. Am foarte mult de lucru aici, acum începem să refacem turnul vechi, să reconstruim pavilionul doi. Vreau să fac o bijuterie din staţiunea acesta,’ zice tânărul cu optimism.

Potrivit managerului staţiunii balneoclimaterice Tinca, ing. Traian Damşe, staţiunea dispune de trei izvoare cu ape minerale bicarbonatate, calcice, magneziene, sodice, carbogazoase. Zăcământul Tinca a fost descoperit în anul 1884, prin sonda existentă şi astăzi (“Sonda Veche”), cu adâncimea de 270 de metri.

Baza de tratament dispune de vane cu apă minerală pentru cura externă şi instalaţii moderne de electro-termoterapie, masaj, kinetoterapie etc. pentru diversele tratamente. Istoria băilor se întinde mult în timp, fiind funcţionale încă de prin anii 1930-40, când pe lângă tratamente era şi în folosul comunităţii.

Unul dinte localnicii tincani, Olah Carol, a mărturisit că apa băilor a făcut parte din viaţa sa din fragedă pruncie. “Eu am crescut în apă minerală. Ţin minte că în fiecare sâmbătă mergeam cu familiile la băile comunale şi pentru 5 lei ni se dădea o cabină de baie cu două, patru sau şase locuri, unde ne făceam baia generală. Pe atunci nu erau facilităţile de azi, cu băile de acasă,” şi-a amintit bărbatul.

Pentru cura internă, în staţiune sunt amplasate trei buvete cu apă minerală, dar de la această sondă mai este dirijată o conductă în afara staţiunii, cu mai multe puncte de alimentare pentru consumul populaţiei locale şi al turiştilor ocazionali. În timp, aici a funcţionat şi o staţie de îmbuteliere a apei minerale, actualmente făcându-se eforturi de S.C.T. Crişul S.A. Tinca, ce exploatează zăcământul hidromineral, pentru punerea acestei staţii în funcţiune.

Probele recoltate şi analizate de către Institutul de Medicină Fizică şi Balneoclimatologie şi Recuperare Medicală în anul 1996 atestă faptul că apele minerale terapeutice şi termominerale de la Tinca sunt bune inclusiv pentru femeile care vor să aibă copii. La Băile Tinca sunt tratate eficient afecţiunile ginecologice, în special sterilitatea secundară şi afecţiuni inflamatorii ale anexelor. De asemenea, se pot trata afecţiuni ale tubului digestiv (gastrita cronică hiperacidă, ulcere gastrice şi duodenale, colite cronice nespecifice, constipaţia cronică); afecţiuni hepato-biliare (dischinezia biliară, colecistita cronică necalculoasă sau calculoasă, stări după ficat operat, hepatită cronică, pancreatită cronică); afecţiuni metabolice şi de nutriţie (diabetul); afecţiuni asociate (reumatisme degenerative şi articulare, afecţiuni neuro­logice periferice; cardiovasculare, afecţiuni ale rinichiului şi căilor urinare, boli profesionale).

Pe perioada verii, staţiunea Tinca atrage numeroşi vizitatori, fie pentru tratament, fie pentru petrecerea timpului liber, la vânătoare sau pescuit. Pasionaţii de vânătoare sunt aşteptaţi la Cabana de la Goronişte – Gurbediu, iar cei cărora le place să pescuiască au această posibilitate pe malurile Crişului negru, care traversează localitatea.

Staţiunea balneoclimaterică permanentă Tinca este situată în judeţul Bihor, în Câmpia Crişurilor, pe malul drept al râului Crişului Negru, la o distanţă de 37 de kilometri de Oradea şi 25 de kilometri de Salonta. În cursul lunii mai, principala atracţie o constituie Poiana Narciselor din cantonul Goronişte – Gurbediu, atât localnicii, cât şi vizitatorii făcând drumeţii în această zonă. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Sursa: Financiarul

Investiţie de 65 de milioane de euro într-un parc fotovoltaic la Satu Mare

Şeful de şantier, Filip Popescu, a declarat vineri, pentru AGERPRES, că parcul are o capacitate de 56 MW şi va produce energie electrică pentru aproximativ 60.000 de locuinţe.

“Parcul are o putere de 56 MW, ca mărime este al şaptelea din lume, pe o suprafaţă de 135 hectare. Investiţia este de 65 de milioane de euro. Va fi gata în noiembrie, anul acesta vrem să facem toate probele, va produce energie pentru 60.000 de locuinţe”, a declarat Filip Popescu.

După finalizarea investiţiei la parc vor lucra aproximativ 15 persoane, pentru partea de întreţinere a panourilor, dar şi pentru întreţinerea terenului.

“Cel mai mult ne interesează electricieni, ingineri, pentru înlocuirea panourilor, dar o să avem oameni şi pentru tuns iarba, întreţinerea drumurilor. Căutăm oameni de peste tot, dar cât mai aproape de Livada”, a precizat Filip Popescu.

Potrivit acestuia, amortizarea investiţiei depinde foarte mult de soare, dar şi le legislaţiei, însă în general o asemenea investiţie se recuperează în 12-15 ani.

Primarul oraşului Livada, Arthur Piricsi, a declarat pentru AGERPRES că pe plan local o asemenea investiţie înseamnă foarte mult, urmând să fie plătite impozite.

“Doar pentru eliberarea autorizaţiei de construire au plătit o taxă de 250.000 de lei. A fost un avantaj foarte mare pentru că am putut să investim banii în altă parte. Impozitele le vor plăti şi în funcţie de puterea produsă, care depinde şi de timp”, a declarat primarul.

Firma constructoare face parte din grupul Bester Generacion, care deţine şi majoritatea parcului, printre proprietarii mai fiind italieni şi coreeni.

Sursa: economica.net

Grupul belgian de infrastructura si dezvoltare de software Cegeka vrea sa angajeze 300 de oameni in urmatorii doi ani si sa ajunga astfel la 500 de angajati pe piata locala, a declarat pentru Wall-Street.ro, Ruxandra Rades, HR business partner in cadrul Cegaka Romania, companie cu afaceri de circa 5 milioane de euro anul trecut.

Concernul german Daimler, care a anuntat in aprilie o investitie de 300 de milioane de euro in Romania, a inaugurat oficial miercuri la Sebes unitatea de productie pentru montaj cutii de viteza automate pentru autoturismele de lux Mercedes-Benz, fiind create astfel circa 250 de locuri de munca.

La un an de la demararea lucrarilor de constructie, noua fabrica ocupand o suprafata de 9.000 de metri patrati, miercuri a demarat la Sebes, intr-un cadru festiv, productia liniei de montaj a cutiilor automate de viteza in 5 trepte, in prezenta prefectului Gheorghe Feneser, a vicepresedintilor Consiliului Judetean Alba, Alin Cucui (PDL) si Florin Roman (PNL) si a primarului Alexandru Dancila (PSD). impreuna cu administratorul Star Transmission, Bernd Krottmayer, si directorul proiectului NAG1, Jurgen Becke, acestia au pornit linia de montaj prin apasarea butonului simbolic de Star of Production. La final, au si semnat de altfel pe prima cutie de viteza automata cu 5 trepte asamblata la Sebes.Administratorul companiei Star Transmission, Bernd Krottmayer, a mentionat ca, pana de curand, cutiile de viteza automate in 5 trepte pentru autoturismele Mercedes s-au montat exclusiv in Germania.”Transferarea productiei la Sebes ne arata inca o data cata incredere acorda concernul Daimler companiei Star Transmission. Daimler mizeaza in principal pe flexibilitatea, seriozitatea si calitatea ridicata pe care o oferim, iar noi vom face tot posibilul pentru a nu-i dezamagi. Inaugurarea noii unitati de productie subliniaza inca o data strategia de dezvoltare a companiei. Putem oferi astfel noi locuri de munca si diverse posibilitati de dezvoltare profesionala”, a declarat Bernd Krottmayer, potrivit unui comunicat remis Agerpres.

De mentionat ca presa nu a fost invitata la inaugurarea oficiala a noii fabrici de la Sebes, la festivitate fiind prezent un numar restrans de oficialitati.

In cadrul evenimentului de miercuri, a fost acordata o diploma si angajatului cu numarul 1.000 la fabricile din Cugir si Sebes, un tanar de 19 ani, al carui contract de munca a fost incheiat recent.

Linia de montaj, compusa din doua linii principale si 11 linii secundare, a fost transferata din Germania si este partial automatizata. Pentru lucrarile de constructie, asamblare linie si infrastructura s-au investit aproximativ 30 de milioane de euro si s-au creat 250 de noi locuri de munca.

Pentru constructia noii fabrici s-au folosit aproximativ 400 de tone de fier si 50.000 de metri cubi de beton, 20.000 de metri de cablu pentru transferul de date intre sistemele IT. inainte ca prima cutie de viteza sa fie montata s-au verificat foarte strict toate piesele pentru a avea siguranta ca procesul de calitate este cel dorit, se mentioneaza in comunicatul remis de Star Transmission.

Angajatii din diferite departamente au petrecut aproximativ 50.000 de ore in Germania, unde au beneficiat de o instruire intensiva si au avut posibilitatea de a munci alaturi de colegii germani.

Constructorul auto german Daimler a anuntat in aprilie ca intentioneaza sa investeasca in Romania, pentru productia unei noi generatii de cutii de viteze automate pentru autovehiculele de lux marca Mercedes-Benz, mai mult de 280 de milioane de euro. in total, compania planuieste investitii de peste 300 de milioane de euro.

“Incepand din 2014, generatia actuala de cutii de viteze cu dublu ambreiaj va fi, de asemenea, asamblata acolo. Acest lucru va oferi, astfel, capacitati suplimentare de asamblare care vor completa productia din Stuttgart, unde a fost concentrata asamblarea pana in prezent. Cu sprijinul guvernului roman in vederea extinderii capacitatilor de productie, se preconizeaza ca o noua generatie de cutii de viteze automate va fi, de asemenea, fabricata in noua retea de productie care implica locatiile din Stuttgart (productie completa, inclusiv asamblare) si Sebes (doar asamblare) incepand cu anul 2016”, se mentiona intr-un comunicat dat publicitatii in primavara de catre concernul german.

Daimler a luat decizia de a construi noi capacitati de productie in Romania deoarece nu mai putea extinde productia la Stuttgart.

“De peste 10 ani, Star Transmission continua sa fie un partener de incredere al locatiilor noastre producatoare de sisteme de transmisie, din Germania. Avand in vedere situatia actuala si in baza experientei si colaborarii excelente cu Star Transmission, optiunea pentru asigurarea capacitatilor necesare de asamblare suplimentara, intr-o maniera flexibila, este de a extinde activitatile din Romania”, a explicat, in aprilie, directorul de Productie pentru Sisteme de Transmisie a Mercedes-Benz si al Fabricii Mercedes-Benz din Untertürkheim, Peter Schabert.

Subsidiara Star Transmission avea in primavara aproximativ 800 de angajati, la Cugir si Sebes, fabrici unde se produc componente pentru motoarele si cutiile de viteze ale autoturismelor actuale Mercedes-Benz, precum si cutii de viteze pentru modelele mai vechi, pentru asigurarea pieselor de schimb.

SC Star Transmission SRL Cugir este o unitate infiintata in toamna anului 2001, prin asocierea SC Cugir SA cu firma ‘Daimler Chrysler AG’. Societatea romano-germana din Cugir are drept obiectiv producerea si livrarea de roti dintate si parti de angrenaje pentru industria internationala de automobile.

Dupa un parteneriat de sase ani intre SC Cugir SA si ‘Daimler Chrysler AG’, in ianuarie 2001 au fost puse bazele societatii SC Star Transmission Cugir SRL, in a carei structura concernul german a detinut la inceput 51%. Societatea a pornit la drum cu un capital de 2,5 milioane de euro. De la data asocierii, structura capitalului social a suferit modificari, trecand prin 56% – Daimler AG, respectiv 44% – Uzina Mecanica Cugir in anul 2006, pentru a se ajunge in 2010, dupa majorarea de capital facuta de catre Daimler AG, la un procentaj de 78,28% – Daimler AG ?i 22,72% – Uzina Mecanica Cugir.

In 2013, asociatul majoritar a luat decizia ca STC sa fie 100% parte a concernului Daimler AG si a achizitionat intreg pachetul de parti sociale detinut de catre Uzina Mecanica Cugir, prin semnarea de catre cei doi asociati, in luna martie, a contractului de vanzare-cumparare.

Inaugurarea investitiei constructorului german Daimler de la Sebes a fost anuntata, in iunie, pentru 29 iulie, in prezenta premierului Victor Ponta.

sursa: daily business

Investitorii au dublat sumele aduse în primele şase luni la subsidiarele din România, ajungând la circa 165 mil. euro
Majoritatea fondurilor sunt pentru dezvoltarea de centre comerciale şi spaţii de birouri, atât în Capitală, cât şi în afara Bucureştiului
Firmele sunt în mare parte vehicule de investiţii înregistrate în Cipru sau Olanda, dar şi în Spania, Polonia şi Luxemburg

Capitalul firmelor pe care investitorii străini le deţin în România au fost dublate în primele şase luni. Astfel, aceştia au adus în primul semestru aproximativ 165 milioane de euro, nivel care reprezintă aproape dublul sumei alocate în perioada similară a anului trecut, de 86 milioane de euro, potrivit datelor Oficiului Naţional al Registrului Comerţului.
Cele mai multe subsidiare locale deţin centre comerciale sau spaţii de birouri, iar firmele-mamă sunt în mare parte vehicule de investiţii înregistrate în Cipru sau Olanda, dar şi în Spania, Polonia şi Luxemburg.
Banii investitorilor au mers atât către Capitală, cât şi către firmele din afara Bucureştiului.
Cea mai mare subscriere a fost realizată de  firma Tower Center, înregistrată în Cipru, care a adus 33,4 milioane de euro la capitalul firmei din România. Firma deţine imobilul de birouri cu acelaşi nume din Piaţa Victoriei.
Proiectul Tower Center a fost dezvoltat de firmele Avrig 35 şi Industrialexport şi preluat anul trecut de oamenii de afaceri Ioannis Papalekas şi Dragoş Bîlteanu. În ultimele luni clădirea a reuşit să atragă chiriaşi precum Hidroelectrica, Ernst&Young, Huawei şi compania belgiană de IT Cegeka.
Printre firmele care au beneficiat de sume suplimentare din partea investitorilor se numără Goldale Real Estate, cu o infuzie de 24,8 milioane de euro, Masterage Imobiliare, al cărei capital a fost majorat cu 21,8 milioane de euro (ambele firme sunt deţinute de grupul spaniol Riofisa şi de omul de afaceri Ion Ţiriac).
Compania Riofisa este un grup imobiliar specializat în dezvoltarea Centrelor Comerciale şi de Recreere, care a dezvoltat în trecut mai mult proiecte împreună cu Ţiriac Imobiliare.
De asemenea, CEIF Industrial Epsilon a primit 5,6 milioane de euro de la fondul australian de investiţii Valad.
Valad a intrat pe piaţa românească în anul 2008, prin achiziţionarea fondului britanic Teesland iOG, care deţinea proiectul logistic A1 Business Park, cumpărat în 2007 de la Cefin pentru 70 de milioane de euro.
Australienii controlează prin Central European Industrial Fund (CEIF) şi o altă proprietate industrială, cu o suprafaţă de 17.183 mp şi un grad de ocupare de 82%, amplasată în Domneşti.
Fondul de investiţii anunţa la începutul anului trecut că intenţionează să extindă centrul logistic A1 Business Park, într-un an sau doi.

Fonduri şi pentru renovarea Millennium Tower

Totodată, compania scoţiană Aberdeen Asset Management, a adus la capitalul firmei DEGI Millennium Tower peste 19,4 milioane de euro.
Firma deţine clădirea de birouri Millennium Business Center, situată lângă Biserica Armenească din centrul Capitalei şi afectată de un puternic incediu în urmă cu patru ani. Anul trecut, Aberdeen Immibilien a obţinut autorizaţia de construcţie pentru refacerea proiectului, durata lucrărilor fiind de 14-16 luni.

Un centru comerical în Braşov

O altă investiţie importantă realizată în acest an este cea a dezvoltatorului imobiliar polonez Echo Investment. Acesta a subscris 14,7 milioane de euro la capitalul firmei Echo Investments Project 1 din Braşov, prin intermediul căreia vrea să construiască un centru comercial în acest oraş.
Şi investitorii canadieni ai companiei imobiliare Benovo au capitalizat, cu 2,8 milioane de euro, firma Vic City, dezvoltatorul centrului comercial Victoria City Lifestyle care urmează să fie construit în Bucureştii Noi.
Grupul american Prologis, dezvoltatorul şi administratorul de spaţii industriale, a majorat capitalul uneia dintre firmele sale din România, Prologis Joiţa (Giurgiu), cu 2,6 milioane de euro.
De asemenea, omul de afaceri grec Ioannis Papalekas a capitalizat, în două rânduri, cu un total de peste 3 milioane de euro firma Star Imob Construct, prin intermediul căreia a cumpărat centrul comercial City Mall, în faliment.
Spaţiul în care a funcţionat mall-ul este în proces de renovare în vederea transformării în clădire de birouri.

Investiţii şi în afara Capitalei

Banii investitorilor au mers şi spre firme din afara Bucureştiului.
Astfel, capitalul firmei Timişoara Office Building a fost majorat cu 4,23 milioane de euro, în timp ce mai multe vehicule înregistrate în Cipru – Land Târgu Mureş One, Land Suceava One, Land Sibiu One – au beneficiat de fonduri totalizând aproape 12 milioane de euro. Firmele sunt controlate de Rewo Management, firmă din grupul austriac Volksbank, cu activităţi imobiliare.
Totodată, fondul Flavus Investiţii a suplimentat capitalul Coresi Business Park cu 4,5 milioane de euro. Anul trecut, fondul anunţa că va continua să investească în fosta platformă industrială Tractorul, în special în spaţii de birouri.
Alt investitor imobiliar activ pe piaţa românească în primele şase luni a fost firma Wellkept Imobiliare, cu acţionari din Cipru, care a investit 1,025 milioane de euro.
Anul trecut, Wellkept Imobiliare a început construcţia unei clădiri de birouri cu cinci etaje pe Bulevardul Nicolae Bălcescu din centrul Bucureştiului, vizavi de Sala Dalles.
În plus, Talia Developments, cu acţionari spanioli a investit 4,7 milioane de euro şi firma Town Imobiliare a adus la capitalul firmei deţinute în Bucureşti 1,3 milioane de euro.

autor  – Andreea Stoica

 sursa: curierul national

Cel mai bogat om din România, Ioan Niculae, va inaugura, joi, fabrica de procesare complexă pentru toate tipurile de seminţe oleaginoase Dropia Best din Zimnicea, ca urmare a unei investiţii de 35 de milioane de euro.

În noua fabrică se vor prelucra seminţe de soia, rapiţă şi floarea soarelui.

Beneficiarul investiţiei este DROPIA BEST Cooperativa Agricolă, înregistrată legal în august 2009 şi  constituită prin participarea mai multor membri fondatori. Scopul investiţiei este creşterea gradului de procesare a materiilor prime din sectorul agricol, respectiv a seminţelor oleaginoase.

DROPIA BEST Cooperativa Agricolă a accesat fonduri europene, s-a calificat şi a semnat contractul de finantare cu APDRP în aprilie 2010. Din investiţia totală, demarată în primul trimestru al anului 2011, aproximativ 3 milioane de euro reprezintă grantul UE.

Fabrica are o capacitate de procesare de cca. 750 de tone/zi seminte oleaginoase. Uleiurile obţinute în urma procesării sunt 100% naturale. Subprodusele obţinute în urma procesării, respectiv cojile, pleava şi srotul se vor valorifica superior, fie prin ardere directă în centrala termică, fie prin folosirea acestora ca furaj pentru animale.

Uleiurile produse în fabrica InterAgro de la Zimnicea vor fi comercializate începând din această lună, atât pe piaţa internă cât şi la export. Până la sfârşitul acestui an se estimează vânzări de aproximativ 20 de milioane de euro.
Fiind amplasată pe strada Portului din Zimnicea, aprovizionarea cu materie primă se poate face atât pe cale terestră (cale ferată şi auto), cât şi pe cale fluvială.

Fabrica este structurată în două secţii de producţie principale, respectiv secţia de condiţionare- decojire şi secţia de extracţie a uleiurilor. Procesul de producţie este asistat pe calculator. Prin capacităţile ridicate de depozitare a materiilor prime,  fabrica de ulei de la Zimnicea are asigurată o rezervă de 32 ore de funcţionare la prelucrare soia, 36 ore de funcţionare la prelucrare rapiţă şi 25 ore de funcţionare la prelucrare floarea soarelui.

Luna trecută, Ioan Niculae anunţa o investiţie de zece milioane de euro în modernizarea hotelului de cinci stele Inter, fostul Carmen din staţiunea Venus.

Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

  Autor: Razvan Muresan

Baronul Benjamin de Rothschild – trei hectare pentru Planorama Braşov

Cel mai sonor nume este Rothschild. Benjamin de Rothschild (50 de ani- foto) este singurul fiu-moştenitor al baronului Edmond Adolphe de Rothschild şi conduce afacerile familiei adunate sub umbrela Edmond de Rothschild Group. În 2010, grupul francez a decis să iasă din cel mai important parteneriat pe care îl avea pe piaţa românească. Rothschild s-a angajat, alături de israelienii de la Ocif, să dezvolte proiecte rezidenţiale de 200 milioane euro în România. Cele două companii au apucat să dezvoltate împreună doar ansamblul rezidenţial Vivando Unirii, o investiţie de 25 milioane euro, şi deţin un teren de circa 90.000 mp în Pipera. Colaborarea a fost ruptă ca urmare a dificultăţilor financiare traversate de Ocif şi a divergenţelor pe seama administrării proiectelor dezvoltate în parteneriat. Francezii de la Rothschild mai au în România doar parteneriatul cu Roy Gill şi Eitan Eldar, cei care au dezvoltat proiectul Planorama. Alături de cei doi investitori israelieni, grupul financiar are participaţii de 60% în trei proiecte rezidenţiale în Bucureşti, Ploieşti şi Braşov, însă acestea sunt blocate de mai bine de şase ani. Prezenţa lui Rotschild la Braşov este realizată prin compania BSR Europe. Aceasta deţine un teren de peste 30.000 de metri pătraţi pe care firma intenţiona să construiască un complex rezidenţial – Planorama Braşov (700 de apartamente în zona Timiş-Triaj) – cu o investiţie estimată la peste 40 de milioane de euro. Asta după ce pe terenul respectiv s-a achitat o sumă de circa 5,1 milioane de euro.

Israelianul Eyal Ofer – hotelul Teleferic din Poiana Braşov

Miliardarul cu cel mai mare portofoliu de terenuri din România este israelianul Eyal Ofer (63 de ani). Alături de fratele său, a moştenit imperiul creat de tatăl lor, Sammy Ofer – care a deţinut titlul de cel mai bogat israelian. Eyal Ofer deţine la nivel local 10.000 ha de teren localizate în Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Timişoara. El a investit în România peste 500 milioane euro în clădirile de birouri Cathedral Plaza, Platinum Business Center, ansamblul rezidenţial de lux Oxford Gadens şi hotelul Teleferic din Poiana Braşov. Omul de afaceri a încheiat anul trecut un contract în valoare de 400 milioane euro cu Şantierul Naval Mangalia, care trebuie să îi livreze patru cargouri pentru transport comercial. Averea lui Eyal Ofer este estimată de cei de la Forbes la peste 10 miliarde de dolari.

Sandor Demjan şi Nathaniel Rothschild – proiectul Polus Center Braşov

Următorii bogătaşi care privesc cu atenţie piaţa imobiliară braşoveană este Sandor Demjan (70 de ani), cel mai bogat ungur, şi Nathaniel Rothschild (42 de ani) care au investit în România prin intermediul TriGranit circa 250 milioane euro. Compania maghiară are în proprietate circa 382 ha de teren la nivel de ţară în oraşe precum Bucureşti, Cluj, Constanţa şi Braşov. TriGranit a intrat pe piaţa românească prin intermediul lui Arpad Paszkany, patronul CFR Cluj, care le-a pus la dispoziţie o parte din terenurile pe care le au acum în portofoliu. Compania a dezvoltat mall-urile Polus Center Cluj şi Maritimo Shopping Center Constanţa, ambele intrate ulterior în portofoliul austriecilor de la Immofinanz, şi ei acţionari în TriGranit. Planurile de expansiune ale dezvoltatorului, care avea programată construcţia unui nou mall în Braşov, au fost oprite odată cu izbucnirea crizei financiare.

Michał Sołowow – Korona Mall

Michał Sołowow (50 de ani), care ocupă locul trei pe lista celor mai bogaţi polonezi, a intrat în afaceri cu imobiliare româneşti în 2007, odată cu achiziţia terenului fostei fabrici Fartec din Braşov, pentru 24 milioane de euro. Au trecut cinci ani de inactivitate, după care anul trecut polonezul a suplimentat terenul din Braşov cu două loturi adiacente şi s-a hotărât să înceapă proiectul promis braşovenilor. Construcţia centrului comercial Korona, care va dispune în prima etapă de 35.000 mp închiriabili, va începe în acestă vară şi va fi încheiată în primul trimestru din 2015. Consiliul de administraţie al Echo Investment, companie care gestionează afacerile imobiliare ale lui Sołowow, a decis începerea construcţiei din fonduri proprii în momentul în care se semnează contracte de închiriere pentru cel puţin 40% din suprafaţa mallului. Carrefour are deja contractată o suprafaţă de 8.500 mp, iar Echo Investment se află în negocieri avansate şi cu alţi retaileri, aşa încât începerea construcţiei nu va mai fi amânată. Întregul proiect necesită 100 milioane euro şi dezvoltatorul poartă deja negocieri pentru obţinerea de finanţări bancare pentru etapele ulterioare de dezvoltare.
Ce l-a motivat totuşi pe Sołowow să continue proiectul, când putea vinde terenul cum au făcut atâţia alţii aflaţi în poziţia lui? „Credem că a trecut perioada de panică generată de criza financiară, şi economia românească va începe să crească astfel încât să se poată simţi şi în domeniul de retail. Sunt câteva oraşe, printre care şi Braşovul, care mai au nevoie de dezvoltări comerciale, iar retailerii vor să se extindă în aceste zone. Un alt motiv al prezenţei noastre în România este acela că piaţa din Polonia este în stagnare. Noi avem peste 100 de proiecte dezvoltate aici. Acum ne aflăm în plin proces de cercetare a pieţei din România pentru noi achiziţii. Ne interesează terenuri pentru dezvoltări de retail în Bucureşti şi în ţară şi terenuri sau clădiri funcţionale pe zona birourilor exclusiv în Bucureşti“, menţionează Roxana Stănciulescu, senior leasing manager al Echo Investment.

Gérard Mulliez – Coresi Shopping Center

Miliardarul francez Gérard Mulliez a adus în România şi divizia de dezvoltare imobiliară a grupului, Immochan, după ce au realizat că investitorii imobiliari cu care au intrat în parteneriat nu mai sunt în stare să le livreze spaţiile necesare extinderii. În aprilie 2012, francezii au preluat platforma Tractorul Braşov pentru circa 25 milioane de euro. Proiectul este anunţat a fi inaugurat în 2014.

Posted by Ovidiu Vranceanu

Sursa: Biz brasov

 

Titei
Foto: http://gatesoil.com

„OMV Petrom investeşte constant în tehnologii noi şi în metode secundare de recuperare pentru redezvoltarea zăcămintelor mature din România în vederea îmbunătăţirii ratei de recuperare de ţiţei şi gaze şi a stabilizării nivelelor de producţie. In acest fel putem sa prelungim durata de exploatare a zacamintelor, cu impact pozitiv asupra furnizării de energie pe termen lung pentru România”, a declarat Johann Pleininger, membru al Directoratului OMV Petrom, responsabil pentru activitățile de explorare şi producție.

Oprișenești este un zăcământ matur de țiței, exploatat de aproape 50 de ani, a cărui producție zilnică reprezintă circa 2% din producția totală de țiței a OMV Petrom în România.

Redezvoltarea zăcământului are ca scop deblocarea unor rezerve suplimentare totale de hidrocarburi de 8 milioane bep (echivalent cu circa 30% din producția anuală de țiței a OMV Petrom în România) prin forarea de sonde suplimentare, re-presurizarea prin injecția de apă, modernizarea echipamentelor și implementarea de tehnologii noi.

Proiectul de redezvoltare Oprișenești vizează forarea a 30 de sonde, utilizând injecția de apă și stații de injecție de înaltă presiune. În plus, proiectul include construirea unei stații de tratare a apei, care va reduce semnificativ emisiile de gaze în atmosferă și sursele de poluare, precum și construirea unei rețele noi de conducte transport și a trei stații noi de pompare.

La sfârșitul anului 2012, patru proiecte de redezvoltare a zăcămintelor erau în fază de proiectare iar două au depășit stadiul deciziei finale de investiție, respectiv Oprișenești și Suplacu de Barcău.

Producția aferentă celor 6 zăcăminte reprezintă circa 40% din producția curentă a OMV Petrom. Investițiile necesare pentru implementarea celor 6 proiecte, inclusiv Oprișenesti, se vor ridica la circa 400 milioane de euro pentru perioada 2013-2015.

Sursa: Economica