Kuweit
Încă din 1963, diplomaţia româno-kuwaitiană este ridicată la rang de ambasadă
Cu ocazia împlinirii a 50 de ani de la stabilirea relaţiilor diplomatice între România şi statul Kuwait, Excelenţa sa Fahd Hajar Shaouf Al-Metairi, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar în România, organizează un dineu la Ateneul Român luni, 8 aprilie, orele 18.30.
Kuwait! Sau, în traducere din arabă: “fortăreață construită lângă apă”. Pentru că statul este situat în Peninsula Arabică şi pentru că, găzduieşte, în largul coastelor de nord-est Insula Bubiyan, cu un relief de câmpie – fiind şi cea mai mare insulă din cele nouă pe care le are Kuwaitul – iar în partea de vest teritoriul seamănă cu o deltă în care se oglindesc Munții Ad Dibdiba cu altitudini de până la 306 metri. În est, relativ tânărul stat kuwaitian are deschidere la Golful Persic.
Localnicii se confruntă adesea cu veritabile furtuni, asupra oraşelor revărsându-se generosul nisip al Deșertului Arab care acoperă, de altfel, mare parte din suprafața Kuwaitului.
O caracteristică a populaţiei care atinge doar cifra de 1,3 milioane locuitori (conform recesământului din anul 2005) este faptul că majoritatea se ocupă cu comerţul. Această înlesnire le-a asigurat traiul zilnic încă de acum cinci milenii.
Ţara noastră a stabilit relaţii diplomatice la rang de ambasadă cu Statul Kuweit la 10 iunie 1963, primul ambasador român rezident fiind acreditat în septembrie 1974. Actualul ambasador al României în Kuwait, Constantin Volodea Nistor, a prezentat scrisorile de acreditare la 22 februarie 2004.
La 16 mai 2006, a fost deschisă Ambasada Statului Kuweit la Bucureşti. În prezent, Ambasada este condusă de Fahd Hajar Shaouf Al-Metairi, ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, care şi-a prezentat scrisorile de acreditare la 30 septembrie 2009.
Agenda contactelor politico-diplomatice cu statul Kuweit:
Vizite la nivel de sef de stat:
În România – septembrie 1981;
În Kuweit – martie 1976, noiembrie 1982, iulie 1992, octombrie 1999 şi 12 mai 2008.
Vizite la nivel de prim-ministru:
În România – septembrie 2006.
În Kuweit – mai 1991 şi iunie 2003.
Vizite la nivel de minister:
În România: ministrul Muncii, Afacerilor Sociale, Economiei şi Comerţului (iunie 2006), ministrul Petrolului, ministrul Comunicaţiilor şi Locuinţelor (emisari ai Emirului kuweitian) (aprilie 1992, mai 1993)
Dialogul parlamentar a fost şi este unul activ:
În România – delegaţia Grupului parlamentar de prietenie Kuweit – România (septembrie 2007, septembrie 2004), delegaţia Grupului parlamentar de prietenie cu România din Adunarea Naţională kuweitiană (octombrie 2000), delegaţie parlamentară kuweitiană (septembrie 1994).
În Kuweit – preşedintele Senatului României şi delegaţia Grupului Parlamentar de Prietenie România – Kuweit (decembrie 2006), Preşedintele Camerei
Deputaţilor (ianuarie 2003), delegaţia Grupului parlamentar de prietenie România – Kuweit (aprilie 2002).
La nivel ministerial:
Întâlnire la nivel bilateral la nivelul miniştrilor Afacerilor Externe în marja reuniunii ministeriale UE – Consiliul de Cooperare al Golfului (Luxemburg, June 14, 2010)
În Kuweit – întâlnire între miniştrii Afacerilor Externe, în cadrul vizitei efectuate de Preşedintele României în Kuweit (12 mai 2008), consultări bilaterale la nivel de secretarul de stat din MAE (iunie 2002, noiembrie 2005 şi iunie 2009).
Miniştrii de externe român şi kuweitian au avut, în septembrie 1998 şi 2007, întâlniri la New York, în cadrul sesiunii Adunării Generale ONU.
Schimburile comerciale:
Principalele produse exportate de România în Kuweit: produse din oţel (ţevi şi prăjini de foraj, conducte pentru transportul de hidrocarburi) (62 %), tutun (12,2%), lemn şi produse din lemn (10%), vehicule şi mijloace de transport (12%), echipamente mecanice şi electrice, mobilier şi produse chimice (sub 1%), animale vii, covoare, încălţăminte, confecţii şi produse de sticlărie (0,5%).
Importurile din Kuweit sunt ocazionale şi extrem de reduse cantitativ, fiind dictate de oportunităţi de moment şi mai puţin de activităţi comerciale pe termen lung. Din punct de vedere valoric, principalele produse importate din Kuweit au constat in HDEP – polietilenă de înaltă densitate (cca 150.000 USD/2004) şi autovehicule (cca 70.000 USD/2004).
Administrarea juridică:
Acord între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuweit privind statul forţelor României în Kuweit, semnat la Kuweit City, la 11.03.2003, ratificat prin Legea 301 din 04.07.2003.
Acord de cooperare economică între Guvernul României şi Guvernul Statului Kuweit, semnat la Kuweit, la 25 octombrie 1999, şi intrat în vigoare la 10 noiembrie 2001.
Convenţie pentru evitarea dublei impuneri, cu privire la impozitul pe venit şi capital, între România şi Statul Kuweit, semnată la Kuweit, la 25 iulie 1992, ratificată în România prin Legea nr. 5/1993 şi a intrat în vigoare la 05.10.1994, cu aplicare din 1 ianuarie 1992.
Memorandum de înţelegere între ministerul de externe al României şi ministerul de externe al Statului Kuweit, semnat la 26 iulie 1992.
Acord între România şi Statul Kuweit pentru promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Kuweit, la 21 mai 1991.
Acord guvernamental în domeniul navigaţiei maritime, semnat la Bucureşti, la 4 februarie 1980.
Acord guvernamental în domeniul transporturilor rutiere, semnat la Bucureşti, la 4 februarie 1980.
Acord privind transporturile aeriene civile, semnat la Kuweit, la 31 mai 1976.
Acord cultural, ştiinţific, turistic şi în domeniul informaţiilor, semnat la Kuweit, la 31 mai 1976.
Acord privind colaborarea în domeniul poştei şi telecomunicaţiilor, semnat la Kuweit, la 31 martie 1976.
Acord de colaborare în domeniile învăţământului, ştiinţei şi culturii, între Guvernul Republicii Socialiste România şi Guvernul Statului Kuweit, semnat la 31 martie 1976.
Sursa:Amonews
Ambasadorul Kuweitului – în ţinuta tradiţională – Fahad H. Sh. Al Metairi a tăiat tortul pregătit cu prilejul aniversării Zilei Eliberării, un ceremonial la care a dorit să fie simbolic ajutat de câţiva dintre invitaţii speciali la acest eveniment. Foto: Abdalla Mobasher
Când am poposit în Kuweit, la aeroport, apoi pe drumul până la hotel şi ulterior la reşedinţa emirului, am observat că totul era construit conform unei alinieri clare, a edificiilor de tip european, la exigenţele climei locale, dominată de temperatura toridă a deşertului. Nici ţipenie de om. Doar rare maşini, de provenienţă occidentală, cu geamuri fumurii, treceau în goană, pe o şosea impecabilă.
Cu ocazia celei de-a 52-a aniversări a Zilei Naţionale şi a celei de-a 22-a sărbătoriri a Zilei Eliberării Statului Kuweit, ambasadorul acestei ţări în România, Fahad H. Sh. Al Metairi a oferit o recepţie la Hotelul Marriott.
Evenimentul a avut drept elemente inedite atât prezenţa unor copii kuweitieni, echipaţi în portul naţional, cât şi deschiderea ceremonialului – într-o engleză impecabilă – de fiica ambasadorului, care, după ce a adresat un cuvânt de bun venit oaspeţilor şi-a invitat tatăl la microfon. Acesta a făcut o trecere în revistă a reperelor istorice relevante pentru devenirea naţională şi a punctat importanţa separaţiei puterilor în statul Kuweit.
Ziua Eliberării se sărbătoreşte, în fiecare an, pe 26 februarie, reamintind bucuria din anul 1991, cea a eliberării Kuweitului de către forţa multinaţională, condusă de SUA, care a pus astfel capăt ocupaţiei acestui stat, de către trupele irakiene. O zi în care sunt onoraţi atât cei ce au căzut la datorie, în lupta cu armata irakiană invadatoare, cât şi cei ce au cunoscut opresiunea din închisorile unde au fost trimişi ca prizonieri de război.
Concomitent se aniversează şi Ziua Independenţei, aceea faţă de Marea Britanie, obţinută în 1961.
Kuweit s-a bucurat o vreme de statutul unui oraş autonom în Imperiul Otoman – deşi istoricii kuweitieni insistă că ţara lor nu au fost niciodată parte a Imperiului Otoman -, iar în 1899 a optat pentru protecţia navală britanică. Marea Britanie şi-a asigurat astfel accesul în Golful Persic.
În 1930, descoperirea unor importante zăcăminte de petrol a schimbat soarta ţării peste noapte. Două decenii mai târziu, Kuweit era deja unul dintre cei mai mari exportatori de petrol din lume.
Kuweit şi-a câştigat independenţa faţă de Marea Britanie, pe 19 iunie 1961, iar în anul următor a devenit prima ţară, din regiunea Golfului, care a adoptat o Constituţie şi a instituit un parlament.
În 1974, Kuweitul a naţionalizat compania petrolieră creată de British Petroleum şi Golf Oil, în 1934.
Două decenii mai târziu, Kuweit a fost invadat de Irak. Oficial pentru că a refuzat să reducă exporturile de petrol. Neoficial pentru a fi integrat în graniţele irakiene. De altfel, potrivit diplomatului britanic Sir Anthony Parsons: “în subconştientul irakienilor, Kuweitul este parte a provinciei Basra, şi numai britanicii sângeroşi l-au luat de la ei.”
După 7 luni de ocupaţie irakiană, coaliţia condusă de SUA a eliberat Kuweitul, de trupele lui Saddam Hussein, care şi-a retras total combatanţii la 26 februarie 1991. De atunci, 26 februarie a fost sărbatorită ca Ziua Eliberării.
După retragerea militarilor irakieni, sondele de petrol erau în flăcări, dinamitate din ordinul lui Hussein. Kuweit ul a reamenajat infrastructura necesară extragerii petrolului, reuşind anihilarea efectelor unuia dintre cele mai grave dezastre ecologice, din secolul 20.
Conducerea supremă este exercitată de şeicul Sabah IV Al-Ahmad Al-Jaber Al-Sabah, emirul Kuweitul.
El este cel care numeşte pe prim-ministru – acum Jaber Al-Mubarak Al-Hamad Al-Sabah – şi pe preşedintele Adunării Naţionale, în prezent acesta fiind Jassem Mohamed Abdulmohsen Al-Kharafi.
Sursa: Adevarul