Mancare Romaneasca
Fiecare gospodar din satele Banatului are ograda plină cu găini, care trăiesc în bună vecinătate cu cocoșii, curci, gâște, dar și cu rațele, cele din urmă fiind preferate mai ales în bucătăria nemțească.
Ca să avem o carne bună de rață, pasărea trebuie “aromată” încă de când mai poate măcăi! Adică, dacă-i punem “gând rău” unei rațe, mai înainte cu vreo două-trei zile “o cinstim” cu niște rom sau coniac, să-i frăgezim carnea.
Viorica Toader din Dudeștii Noi explică pentru AGERPRES că rața pe varză este foarte gustoasă.
Pentru prepararea raței pe varză este nevoie, pe lângă carnea păsării, de piper, sare, boia, ulei, două verze potrivite, (1-1,5 kg) ceapă, cimbru, mărar.
“Rața curățată se freacă cu sare, piper, boia și puțin ulei și se lasă în baițul acesta la rece, vreo oră. Varza se toacă mărunt și se freacă cu sare ca să se înmoaie. Într-o cratiță punem ulei și călim toată ceapa tocată. Apoi adăugăm varza stoarsă de zeama lăsată, amestecăm și lăsăm să se călească la foc mic. Adăugăm cimbrul și mărarul și mai amestecăm din când în când. Într-o tavă cu pereții groși punem puțin ulei, apoi varza și deasupra, rața băițuită. Ungem rața cu puțin ulei. Acoperim vasul cu o folie de aluminiu și o lăsăm să se coacă vreo oră și jumătate”, spune doamna Viorica.
AGERPRES/(AS — autor: Otilia Halunga, editor: Cristian Anghelache)
Rețeta uneia dintre cele mai savuroase prăjituri pe care le fac gospodinele din zona riverană Dunării, respectiv prăjitura de vară, a fost preluată de la laboratoarele de cofetărie din Serbia.
Prăjitura de vară sau de sezon, cum mai este ea cunoscută, se bucură de popularitate atât prin modul rapid în care se pregătește, cât și prin aroma pe care o capătă.
Ciolacu Elena din Șimian spune că delicioasa prăjitură, bine ambalată, ajunge lunar cu avionul și în Elveția, unde are o fiică.
Pentru a face o tavă de prăjitură sunt necesare 500 grame de foietaj, cinci albușuri de ouă, 70 grame de zahăr pudră, 40 grame fulgi de cocos și 40 grame de făină albă de calitate, precizează gospodina.
Crema care se va folosi între straturile de foietaj, pentru a fi cât mai delicioasă prăjitura, trebuie să aibă în compoziție: un pachet de budincă de vanilie, 250 mililitri de lapte, 70 grame de zahăr pudră, 100 grame de unt, 100 grame ananas, 40 grame ciocolată.
“Decorul va fi realizat cu un albuș de ou, 80 grame de zahăr pudră, cinci picături de zeamă de la o lămâie stoarsă, 60 grame fulgi de cocos, 40 grame ciocolată și câte trei bucăți de ananas pentru fiecare felie de prăjitură”, a adăugat Elena Ciolacu.
Modul de preparare al prăjiturii necesită răbdare, dar nu este complicat. Astfel, se bat albușurile și zahărul pudră pentru blat, după care se adaugă, amestecând de jos în sus, făina și fulgii de cocos. Aluatul se toarnă într-o tavă în care a fost așternută deja o hârtie de copt și se introduce pentru aproximativ zece minute la cuptor, la o temperatură moderată.
“După ce blatul de albuș este scos de la copt, se împarte foietajul în două și se întind foile în aceiași tavă pentru a se coace timp de 20, 30 de minute”, spune gospodina.
Până când foile vor fi coapte, praful de budincă se amestecă cu laptele și zahărul și se fierbe până se îngroașă. După ce se răcește se introduce untul moale, tăiat bucăți, apoi crema se împarte în două, într-una se adaugă ananasul tăiat, în cealaltă ciocolată topită. Mai întâi, pe o foaie foietaj se întinde crema albă cu ananas, peste care se suprapune blatul de albușuri și crema cu ciocolată, după care se acoperă cu a doua foaie și se apasă ușor cu palmele.
“Următoarea operațiune este decorarea. Aceasta se face cu o glazură obținută din albușul bătut spumă cu zahărul pudră și zeama de lămâie. Se presară fulgii de cocos și cu ciocolată topită se fac diferite ornamente”, dezvăluie Elena Ciolacu taina preparării uneia dintre cele mai savuroase prăjituri preluată de la cuscrii ei din Serbia.
În final, tava cu prăjitura de vară se lasă la răcit, după care se feliază. Pe fiecare felie, când se servește, se pun trei bucăți de ananas.
AGERPRES/(A — autor: Florian Copcea, editor: Cristian Anghelache)
Mergem spre Cetatea Jdioarei din zona Făgetului timișean, locul unde înainte se ascundeau haiducii, iar drumul ne-a făcut să ajungem morți de foame la o masă gustoasă: tochitură de spanac cu carne de porc și cârnați.
Gazdele, Crenguța Ploscaru și Nicoleta Mustață din Jdioara, ne-au așezat la masă și au relatat pentru AGERPRES cum au preparat ele mâncarea delicioasă din farfurie.
“Ne trebuie 200 gr de carne de porc, 200 gr cârnați, 1/2 kg spanac, sare, 3 căței de usturoi, o ceapă, 3 ouă, 100 ml ulei, 2 linguri de făină și 1/2 l de lapte, puțină brânză’, spun gazdele.
Într-o cratiță se prăjesc carnea și cârnații. Separat, spanacul se spală bine, sub jet de apă, se opărește, se scurge și se toacă fin. Ceapa și usturoiul curățate se toacă mărunt și se rumenesc în ulei, apoi se amestecă cu spanacul, se adaugă făina și laptele și se amestecă bine, până se leagă și devin un piure. Apoi, se “sloboadă” un ou întreg în verdeață și se amestecă din nou. Se potrivește de sare.
Ouăle se pot servi ochiuri, prăjite în ulei, sau fierte.
“Pe o farfurie așezăm carnea, cârnații, punem și spanacul, iar în mijlocul verdeții garnisim ochiul de ou, peste care punem și puțină brânză de care se află prin casă”, sugerează gospodinele.
Cu un păhăruț de rachiu înainte și o halbă de bere după, tochitura de spanac vă va îndestula chiar și după un drum lung.
AGERPRES/(AS — autor: Otilia Halunga, editor: Diana Dumitru)
O mâncare pe cât de simplă pe atât de hrănitoare este ciorba de știr a la tanti Aglaia din Siriu, localitate din Munții Buzăului.
Sursa: wnmu.edu
Aglaia Mănăilescu din Siriu, ghid montan și gazdă de drumeți rătăciți, oferă musafirilor mai multe preparate străvechi, “sută la sută sănătoase”, ale căror rețete sunt transmise din generație în generație în Munții Buzăului.
Iată o rețetă pe bază de știr sau amaranthus, o plantă cunoscută din antichitate pentru care avem nevoie de următoarele ingrediente: 2-3 legături frunze de știr foarte crude, 1 morcov tăiat rondele sau cuburi, 2 fire de ceapă verde, 2 fire usturoi verde, 1 ceașcă orez, mărar, ulei, o jumătate de ceașcă, pătrunjel, frunze de țelină, leuștean, sare, la care se adaugă o cană cu corcodușe verzi sau prune verzi.
Tanti Aglaia spune că știrul trebuie ‘migălit’, se aleg frunzele tinere, se spală și se freacă cu sare ca să se înmoaie.
Se pun 2-3 l de apă la fiert, în care se adaugă zarzavatul tăiat mărunt, uleiul și orezul, spălat în prealabil. Când orezul se înmoaie, se adaugă frunzele de țelină, leuștean, mărar, pătrunjel și știrul, toate tocate mărunt, la care se pune sare, după gust.
Corcodușele se pun separat la fiert, iar când s-au înmuiat, se pasează și se strecoară zeama cu care se va acri ciorba.
Amestecul se dă în câteva clocote și ‘se potrivește’ cu lapte bătut sau cu smântână.
‘Ciorba de știr se servește după ce se răcește, cu mămăligă rece și usturoi din grădină’, precizează tanti Aglaia.
AGERPRES/(A, AS — autor: Dorin Ivan, editor: Diana Dumitru)
În cadrul acestei rubrici vă prezentăm rețete culinare vechi, preluate din diferite ”tratate” de specialitate, precizând, de fiecare dată, sursa.
Sursa: dietetik.ro
În această săptămână vă propunem ”Budincă de carne” și ”Dulce pregătit la minut”, rețete care au fost publicate în seria ”Buna Menajeră — Carte de bucate, practică” (1907) scrisă de doamna Ecaterina Colonel Steriad.
Budincă de carne
Ia 300 grame de carne de vițel, puțină măduvă, o ceapă, coaja dela o lămâe și puțin miez de pâine muiată în lapte; taie-le foarte mărunt, dă-le prin sită și pune-le sare și piper.
Apoi ia 60 grame de unt amestecat ușor cu o lingură de smântână și amestecă-l la un loc cu tocătura de mai sus; pune peste ele patru ouă întregi și două linguri de pesmete, și amestecă-le bine; apoi unge tingirea cu unt și presar-o cu pesmete, toarnă înăuntru composiția de mai sus și dă-o la cuptor să se coacă.
Dacă vrei, pune-o întreagă la masă cu un sos dulce-acrișor cu trufe sau ciuperci, ori taie-o felii și dă-o cu un sos de măsline verzi ținute de cu seară în apă, ca să se îndulcească, și curățite de sâmburi, iar în locul lor, umplute tot cu acea tocătură de mai sus.
Fă un sos cu zeama dela trei lămâi, două linguri de zahăr puțin rumenit, două linguri de făină, o lingură de unt și răzătura dela o lămâe; amestecă toate aceste, ferbe-le în 200 grame de zeamă de carne, dă-le în două clocote și strecoară-le peste măsline. Toarnă toate aceste peste budincă când vrei s ‘o dai la masă.
Dulce pregătit la minut
Taie potrivit felioare de franzelă foarte albă, nu prea proaspătă, de lățimea degetului mic, moaie-le în lapte dulce cu sarea necesară și tăvălește-le în albuș de ou bătut foarte bine. Când vrei să le dai la masă, prăjește-le îndeajuns cu unt foarte proaspăt, servește-le la masă fierbinți și unge-le cu miere mirositoare de faguri albi.
AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Friptura de fazan la cuptor este un preparat ușor, potrivit pentru un prânz în week-end sau, de ce nu, pentru o cină romantică târzie. Servit alături de un pahar cu vin, preparatul, delicios și sănătos în același timp, garantează o masă de neuitat.
Fazanul proaspăt împușcat se lasă în pene și se pune într-un loc răcoros timp de două-trei zile, pentru a deveni fraged. Abia apoi se curăță de pene și de intestine și se trece la prepararea lui propriu-zisă.
Pentru două persoane, este nevoie de un fazan, o căpățână de usturoi, două-trei linguri de ulei de măsline, un pahar cu vin, câteva felii de șuncă crud-uscată sau afumată, sare și piper.
“Fazanul se porționează, se sărează și se piperează și se pune la rece o jumătate de oră. Între timp, se curăță usturoiul și se feliază. Într-o tavă jena cu capac se pun cele trei linguri de ulei de măsline, apoi se presară jumătate din feliile de usturoi. Se așază fazanul peste usturoi, se acoperă cu feliile de șuncă și se adaugă restul usturoiului. Se adaugă paharul cu vin, se acoperă tava cu capacul și se introduce la cuptorul încins timp de două ore și jumătate. După acest timp, se ia capacul de pe vas și se mai lasă o jumătate de oră”, prezintă rețeta doamna Jana din Târgu-Jiu.
Ca și garnitură pentru acest preparat se poate servi un risotto de orez sau legume fierte la abur și stropite apoi cu ulei de măsline, sare, piper și verdeață.
AGERPRES/(AS — autor: Oana Popescu, editor: Cristian Anghelache)
Fiecare amintire are aroma unui fel de mâncare, fiecare gest domestic este legat de pregătirea mesei, care cuprinde nu doar actul în sine al tăierii alimentelor și al combinării lor, ci mai ales ceremonia care le însoțește, afirmă doamna Viorica Cheregi, o apreciată autoare de cărți gastronomice din Reșița, care cuprind nu numai rețete ci și mici secrete în bucătărie.
Viorica Cheregi
De exemplu, Viorica Cheregi spune că “singurul mod în care morcovii îți pot da satisfacția totală este soteul”.
Acesta se face foarte ușor. Morcovul se dă pe răzătoare și se pune în cratiță cu puțină apă, pentru că se evaporă repede, sau o picătură de ulei și puțină sare. Sub tigaie se pune o sită, ca să nu se prindă.
În opinia gospodinei, soteul de morcovi se combină, cel mai bine, cu friptura de miel.
Sau, o mâncare deosebită în opinia Vioricăi Cheregi este varza cu șampanie. Aceasta se gătește simplu și rapid, numai că, în loc de puțin oțet, se pune șampanie, dar și măr.
‘Rețetele mele sunt foarte vechi, iar acum, toate au poate un alt accent. Am preparat, în decursul vieții, rețete vechi, însă m-am adaptat și am gătit și mâncăruri, să le spun așa, moderne”, spune Viorica Cheregi.
AGERPRES/(AS — autor: Paula Neamțu, editor: Diana Dumitru)
În cadrul acestei rubrici vă prezentăm rețete culinare vechi, preluate din diferite ”tratate” de specialitate, precizând, de fiecare dată, sursa. În această săptămână vă propunem ”Ouă Casinou cu sos tartar” și ”Harlekin”, rețete care au fost publicate în volumul ”Bufet rece și cofetărie” (1936) scris de doamna Lucreția Dr. Opreanu, profesoară de gospodărie la Liceul ”Regina Maria” din Cluj, licențiată în științe.
Ouă Casinou cu sos tartar
Cantități: 6-8 ouă fierte, 2 linguri smântână, 1 linguriță muștar, sare, piper, 1 linguriță pastă de sardele. Ouăle fierte și curățite se taie în jumătăți (în lungime). Se scoate gălbenușul care se amestecă cu cele amintite mai sus. Cu această compoziție se umplu jumătățile de ouă, se pun pe farfurie, se toarnă peste ele sos tartar, care se pregătește astfel: la 6 linguri de sos de maioneză adăugăm 2 linguri muștar, 2 linguri smântână groasă dar dulce, sare, puțin oțet de vin sau suc de lămâie și foarte puțin zahăr praf. Se garnisește farfuria cu frunze de pătrunjel și cu felii de lămâie.
Harlekin
Cantități: 250 gr. unt, 125 gr. zahăr praf, 380 gr. făină, 1 păhărel rom, 1 lingură smântână groasă, miezul dela o jumătate de baton de vanilie. Toate acestea se pun pe planșetă și se frământă bine. Coca se împarte în 3 părți: Fiecare parte se întinde de grosimea muchiei dela cuțit dând forma unei tăvi de mărime potrivită. Se pune pe fundul unei tăvi (tava să se ridice cu fundul în sus, să fie bine frecată, ștearsă și uscată) și se coace de culoare roz deschis, apoi se răstoarnă pe o planșetă. Când toate foile sunt coapte, se ung cu marmeladă de caise și se suprapun. A treia foaie partea de deasupra nu se unge. Se pun foile suprapuse de data aceasta în aceeași tavă dar înlăuntrul ei.
Deasupra se pune glazura făcută în felul următor: 125 gr. zahăr praf cu 3 gălbenușe se freacă cu lingura de lemn, ca să devină spumos. După ce s’a turnat peste prăjitură, se dă tava la cuptor (cu foc încetinel) ca să se usuce glazura timp de câteva minute. Rece se taie în felii lungi de 8-10 cm și late de un deget.
AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)
Gospodinele din unele sate din Alba, fie din zona de munte, fie din cea colinară, mai păstrează încă și pun în practică din când în când în bucătărie o rețetă mai aparte, zamă sau supă de răzălăi, în care principalul ingredient îl reprezintă făina de grâu.
Rețeta zamei și a supei de răzălăi am descoperit-o într-un material realizat în cadrul proiectului cultural ‘Trăind cu Tradițiile. Cununa grâului’, ‘Din patrimoniul culinar … preparate din grâu și făină’, volum editat de Consiliul Județean Alba, Muzeul Național al Unirii Alba Iulia și Asociația Tradition Group.
Astfel, în satul Vidra, din Munții Apuseni, această mâncare este cunoscută sub denumirea de ‘zamă de răzălăi’.
‘Se prepară un aluat foarte vârtos din făină de grâu și apă, care apoi se rade pe partea mai mare a răzătorii. Se lasă apoi puțin la uscat și se pune la fiert în apă cu sare. Separat se face un rântaș din ulei, ceapă și boia de ardei. După ce răzălăii s-au fiert se toarnă rântașul în zeamă. Acest produs se face în special de post, dar se pot adăuga în zeamă și carne și smântână’, a explicat, în volumul amintit, modul de preparare a acestei zame, Georgeta Pogan, din satul Vidra.
În localitatea Sîncel, de pe Valea Tîrnavei Mici, se face supă de răzălăi. Ingredientele necesare sunt făină de grâu, apă, sare, morcovi, pătrunjel, ceapă și ouă.
Mai întâi, se taie mărunt legumele, ce se călesc în unsoare încinsă într-o tigaie. Între timp se pune la foc o oală cu apă. Când apa este aproape fiartă, se adaugă legumele și se lasă o jumătate de oră.
‘Se pregătește între timp un aluat vârtos pentru răzălăi, din făină, ouă și puțină sare, care apoi se dă prin răzătoarea mare. Când legumele sunt fierte se adaugă răzălăii, după care se mai lasă zece minute. După ce se ia oala de pe foc se poate adăuga o ceapă călită în untură sau în ulei’, a detaliat modul în care prepară această mâncare gospodina Oana Costea.
Volumul ‘Din patrimoniul culinar … preparate din grâu și făină’ a fost coordonat de Adriana Țuțuianu și Anamaria Grigoruț.
AGERPRES/ (AS — autor: Marinela Brumar, editor: Diana Dumitru)
Friptura de iepure sălbatic la cuptor este un preparat culinar deosebit, potrivit pentru o duminică în familie. Pe lângă faptul că este delicioasă, carnea de iepure este și foarte sănătoasă, având un colesterol scăzut, dar și un conținut ridicat de proteine, care sunt esențiale pentru funcțiile celulare.
Pentru prepararea acestei rețete, trebuie să ținem cont de faptul că iepurele trebuie lăsat timp de cel puțin 24 de ore într-un baiț pentru care avem nevoie de ceapă, usturoi, morcovi, boabe de piper negru, foi de dafin, vin și apă. Se porționează iepurele, se feliază cepele și morcovii, se zdrobește usturoiul, pe care putem să îl lăsăm în foi, se adaugă toate ingredientele într-un castron și apă cât să acopere carnea, după care se dă la rece, ne explică doamna Jana din Târgu-Jiu.
După marinare, carnea de iepure se spală, se tamponează cu șervețele de bucătărie, se sărează și se piperează, după care se lasă deoparte pentru pregătirea celorlalte ingrediente.
“În afară de iepure, rețeta mai necesită următoarele ingrediente: felii de slănină afumată cu care se vor acoperi bucățile de carne, usturoi, ulei și vin. Bucățile de carne se împănează din loc în loc cu usturoi, apoi se pun în tava în care am pus câteva linguri de ulei. Carnea se acoperă cu felii de slănină afumată pentru a nu se usca la suprafață, mai ales că necesită un timp mai îndelungat de coacere. În tavă se adaugă apă și se completează de câte ori este nevoie, până când iepurele devine fraged. La final, se pune un pahar cu vin și se lasă până scade și se formează un sos”, explică doamna Jana.
Ca și garnitură pentru acest preparat, putem servi ciuperci cu usturoi. Ciupercile se feliază și se călesc în ulei până scade lichidul lăsat de ele, iar apoi se adaugă câțiva căței de usturoi tăiați felii, sare, piper și verdeață.
AGERPRES/ (AS — autor: Oana Popescu, editor: Diana Dumitru)