Foto: (c) Silviu MATEI / Arhiva AGERPRES

Florentina Buzenschi, directorul Muzeului de Etnografie al județului Neamț, a declarat, pentru AGERPRES, că denumirea plăcintelor “poale-n brâu” își are originea în mediul rural.

“Această denumire vine de la femeile care purtau catrința și, ca să fie mai lejere în mișcări când spălau sau făceau treabă, își ridicau colțul la catrință și îl puneau în brâu. De aici vine denumirea plăcintelor ‘poale-n brâu’. Înainte, aceste plăcinte se făceau cu brânză de burduf, care se îndulcea cu zahăr. Plăcintele cu brânză dulce reprezintă o modă orășenească, dar în mediul rural se păstrează rețeta tradițională. Țăranii nu aveau cultul mâncărurilor diversificate, iar dulciurile se făceau doar la momente speciale sau pentru a da de pomană. Plăcintele cu brânză se dau de pomană la Moșii de Iarnă sau când se intră în postul Paștelui”, a declarat Florentina Buzenschi.

Varianta de post a “poalelor în brâu” sunt plăcintele cu varză sau vărzările, care se dau de pomană în special la Ovidenii. Aceste plăcinte se fac cu varză murată, călită cu piper, și se servesc și în Post ca desert.

Viorica Nicoară, din Podoleni, ne-a dezvăluit rețeta pentru plăcintele “poale-n brâu” cu brânză.

“Este o rețetă pe care am învățat-o încă de mică, de la bunica mea. Diferența este că atunci plăcintele se coceau la vatra cu lemne, iar acum se pun la cuptorul cu gaz sau cel electric. Totodată, fiecare a mai îmbunătățit rețeta adăugând stafide, unt, mac și alte ingrediente care nu existau atunci la îndemâna oricui”, a declarat gospodina.

Ingredientele aluatului necesar la o tavă cu 12 plăcinte cuprinde: 500 grame de făină, 2 ouă, 200 mililitri de lapte călduț, 30 grame de drojdie, o lingură de zahăr și două linguri de untdelemn.

La umplutură este nevoie de 250 — 300 grame de brânză proaspătă de vacă, 2 ouă, 4 linguri de zahăr și o jumătate de linguriță de sare.

Pentru ungerea plăcintelor se folosește un gălbenuș de ou amestecat cu o lingură de zahăr.

Viorica Nicoară povestește cum se prepară plăcintele: “într-un vas mic se amestecă drojdia cu puțin zahăr și puțin lapte, pentru a prinde o consistență omogenă. Ouăle se bat cu restul de zahăr. În mijlocul făinei se face o gaură și se toarnă drojdia, și ouăle după care începe omogenirea compoziției, turnând progresiv laptele cald. Compoziția se frământă până se omogenizează și apoi se toarnă untdelemnul, după care iar se frământă până se încorporează. Apoi se acoperă vasul cu un prosop și se lasă la crescut circa o oră. Compoziția este foarte ușoară pentru că brânza este amestecată cu ouăle bătute cu zahăr și sare”.

Ea spune că după ce a crescut aluatul, se întinde cu sucitorul și se taie în forme pătrate, groase de un deget. În mijlocul fiecărei bucăți de aluat se pune o lingură din compoziția cu brânză, după care se unesc colțurile opuse ale aluatului, formând deasupra un țugui.

“Plăcintele se așează într-o tavă tapetată cu făină și apoi se ung pe deasupra cu gălbenușul amestecat cu zahăr. Se dau la cuptor și se scot după aproximativ o oră. Imediat se tapetează cu zahăr vanilat și se servesc călduțe dar și reci”, afirmă în final Viorica Nicoară.

AGERPRES/(AS — autor: Gabriel Apetrii, editor: Cristian Anghelache)

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Andreea Rovența din Târgu-Jiu vine cu câteva idei, care să vă scoată din monotonia culinară și să vă energizeze. Niciuna dintre rețetele propuse de ea nu este greu de realizat și nici nu necesită prea mult timp, deoarece acestea vin din partea unei mămici pentru care timpul a devenit foarte prețios de la o vreme, mai exact de un an și zece luni, de când a venit pe lume Sandra, micuța care a luminat viața familiei.

“Dacă simțiți că ați întrecut măsura în săptămâna Paștelui, v-aș sfătui să vă începeți ziua cu un smoothie verde. Nu vă sfiiți să jonglați cu cantitățile și ingredientele după bunul plac. Să nu mai spunem că rețetele preparate ‘după ochi’ devin ceva obișnuit atunci când apare o minune de copil în familie, căci, zău, cine mai are timp de cântărit, deschis cărți de bucate sau google?”, ne spune Andreea.

Astfel, pentru micul dejun, tânăra mămică ne vine în ajutor cu mai multe opțiuni, dintre care puteți să alegeți sau să combinați ceea ce este pe placul dumneavoastră, propunând un meniu cu smoothie-uri pentru mai multe zile: un pahar cu apă plată, o banană, un kiwi, o mână de pătrunjel și/sau o mână de spanac; un pahar cu apă plată, un castravete bio, o mână de pătrunjel/spanac și sucul de la o jumătate de lămâie; un măr, o banană, spanac și/sau salată verde, sucul de la jumătate de lămâie mică; un pahar cu apă plată, o mână de spanac și/sau salată verde, 2-3 fire de pătrunjel, o jumătate de măr, un avocado; un pahar cu apă plată, o jumătate de avocado, un măr micuț, o cană cu lapte de migdale (făcut în casă), o linguriță cu miere; un pahar cu lapte de migdale sau de cânepă decorticată, o banană, o lingură cu cacao sau puțină scorțișoară, puțină miere; o banană, un măr, o mână de urzici, o mână de lobodă, un pahar cu apă.

“În smoothie-uri puteți adăuga pudră de chlorella și spirulină, ulei de cocos, semințe de chia sau semințe decorticate de cânepă. Ingredientele se mixează în blender și se servesc cu multă poftă”, ne sfătuiește tânăra mămică, o adeptă a stilului vegan.

Pentru masa de prânz, cele două propuneri ale Andreei sunt: orez brun cu o salată bogată de primăvară, care se prepară din salată verde, ridichi, ceapă verde, semințe de floarea soarelui sau semințe decorticate de cânepă, ulei de măsline sau de dovleac, presat la rece, sare neiodată și piper proaspăt râșnit sau mâncare de năut cu cartof dulce, rețetă ale cărei ingrediente sunt: năut fiert, cartof dulce copt, ceapă, sare, piper, ulei de măsline, suc de lămâie, sare, piper și boia iute.

Pentru cină, Andreea ne recomandă o supă cremă de mazăre, pentru care este nevoie de mazăre, cartofi, ceapă, țelină, morcovi și ardei gras. Toate legumele se fierb și se pasează, apoi se adaugă sare, piper, condiment natural pentru supă și ulei de măsline, iar supa se servește cu crutoane din pâine integrală, aromate cu ulei de măsline și oregano.

O altă variantă pentru cină este ciorba din ciuperci pleurotus cu lapte de cocos. Pentru această rețetă se folosesc ceapă, morcov, țelină, ardei, ciuperci pleurotus tocate fâșiuțe și fierte 30 de minute în prealabil, câteva polonice de lapte de cocos făcut în casă, care se adaugă spre final, sare, piper, sucul de la o jumătate de lămâie mică și pătrunjel.

Ca și gustări sănătoase, Andreea propune nucile românești, migdalele, semințele de floarea soarelui sau de dovleac, fructe sau ciocolată neagră.

AGERPRES/ (AS — autor: Oana Popescu, editor: Georgiana Tănăsescu)

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

În această săptămână vă propunem ”Varză cu rață” și ”Plămădeala pișcoturilor”, rețete care au fost publicate în seria ”Buna Menajeră — Carte de bucate, practică” (1907) scrisă de doamna Ecaterina Colonel Steriad.

Varză cu rață
Îngrijește o rață și spal-o în câteva ape; pune-o întreagă cu unt să se rumenească puțin, și dacă vrei taie-o în patru bucăți, dar de obiceiu se lasă întreagă. Ia o varză acră sau dulce, pune-o pe o masă curată, îndoește-i foile și taie-o de-alungul ca tăițeii; apoi stoarce-o de zeamă, pune piper și așeaz-o într ‘o tingire rotundă, ca să iasă varza ca o budincă.

Pune varza până la jumătatea tingirei, așază apoi rața frumos, mai pune varză de-asupra, pune 450 grame unt topit, o crenguliță de cimbru deasupra, două linguri de bulion de pătlăgele, umple-o cu vin, înăbușește tingirea și pune-o la fert să scadă.
Plămădeala pișcoturilor
Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Se ia 240 grame de zahăr suprafin pulverizat și cu opt gălbenușuri de ou, coajă dela o lămâe și trei grame de vanilie; se pun într ‘o tingire adăogându-se 240 grame de fechiu (praf ce se găsește la farmacie și provine din grâu și cartofi) și 30 grame făină de prima calitate.

Se amestecă bine, se bate în deosebi albușurile ouălor, bătându-se albușul până ce se face spumă. Când această spumă e bine bătută, se amestecă totul cu o lopățică de lemn, destul de ușor, pentru a curge spuma; se umple cu aceasta până la jumătate formele de tinichea sau, în lipsă, de hârtie și ungându-se acestea cu unt, se presar cu zahăr fin și se dau la cuptor.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: (c) cerasus.ro

Chiar dacă modul de preparare diferă de la o zonă la alta, ingredientele sunt practic aceleași: două-trei mâini zdravene de dragavei fraged, “fără ață”, proaspăt cules din grădină sau vreo două-trei legături dacă îl iei de la piață, două-trei cepe, unu-doi morcovi, o țelină mică (opțional), suc de roșii, 3-4 linguri de ulei, vreo trei linguri de orez, un pahar de suc de roșii (100 ml) sau două-trei linguri de bulion, o legătură bună de leuștean verde, sare după gust și vreo 15 corcodușe crude.

Doamna Elena din Craiova, originară din comuna doljeană Leu, a împărtășit pentru AGERPRES rețeta de ciorbă de dragavei pe care o știe din casa părintească.

“Într-o oală în care punea 2,5 — 3 litri de apă, mama toca vreo două cepe, 1-2 morcovi, eventual și o țelină mai mică dacă avea, adăuga și sare după gust și o punea la fiert.

După câteva clocote, adăuga dragaveiul curățat de nervura din mijloc și tocat mai mărișor (avea grijă să aleagă din grădină dragavei fraged, adică să nu fie îmbătrânit, să nu îi fi dat floarea sau să aibă frunza prea ațoasă). Imediat ce dragaveiul își schimba culoarea, adăuga orezul și lăsa la foc mic până când toate ingredientele erau fierte. Separat, fierbea corcodușele pe care, după ce se înmuiau bine, le freca într-o sită/trecurătoare deasupra unei străchini, iar acel conținut care este destul de acru îl adăuga în oală.

De multe ori le mai fierbea și direct în oala de ciorbă, după care le scotea, le freca, arunca sâmburii și le punea înapoi. Fiecare acrește după gust.

Între timp, într-o tigaie cu puțin ulei toca o ceapă pe care o călea la foc mic, iar când ceapa era moale adăuga sucul de roșii sau bulionul în care mesteca de câteva ori să se omogenizeze cu ceapa. Această prăjeală o adăuga în oala de ciorbă, pe care o mai dădea de câteva ori în undă (adică în câteva clocote), adăuga leușteanul și o oprea. Și ciorba de dragavei cu corcodușe era gata”, spune doamna Elena.

Ea a adăugat că ciorba de dragavei se poate face și călind legumele de la început în ulei, după care se adaugă apa și restul ingredientelor, precum și cu orezul fiert separat.

De asemenea, în loc de corcodușe se poate folosi borș sau zeamă de varză sau se poate drege cu un ou-două, dacă în casă nu se mănâncă de post.

Cea mai bună ciorbă de dragavei, a mai spus doamna Elena, este cea fiartă în ulcică de pământ, la foc mic, în vatră.

AGERPRES/(AS — autor: Maria Mitrică, editor: Cristian Anghelache)

Foto: (c) Paula NEAMȚU / Arhiva AGERPRES

În această săptămână vă propunem ”Pastetă de ficat de gâscă” și ”Pogăcele cu unt”, rețete care au fost publicate în volumul ”Bufet rece și cofetărie” (1936) scrisă de doamna Lucreția Dr. Opreanu, profesoară de gospodărie la Liceul ”Regina Maria” din Cluj, licențiată în științe.

Pastetă de ficat de gâscă
Cantități: 250 gr. ficat de gâscă, 50 gr. unt, 50 gr. slănină afumată, 1 franzelă mică (a 2 lei), 2 ouă, sare, condiment de pastetă (se găsește la băcăniile mari).

Ficatul curățit de pielițe se taie în bucăți, se trece prin mașina de carne, de aici prin sită. Se pune untul frecat spumă și amestecat bine cu gălbenușele de ou, se adaugă franzela înmuiată în lapte, stoarsă și trecută prin sită, sare, slănina măcinată, albușele bătute spumă tare și condimente de pastetă după gust.

După ce toate au fost bine amestecate, compoziția se pune în formă unsă cu unt. Se acopere ermetic cu capacul și se fierbe în aburi o jumătate de oră. Rece se răstoarnă pe farfuria de servit și se garnisește după gust.

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

Pogăcele cu unt
Cantități: 250 gr. unt, o jumătate kg. făină, 2 gălbenușe de ou, 1 lingură zahăr praf, 10 gr. drojdie și smântână dulce cât va cuprinde, puțină sare.

Untul pus în castron de porțelan se freacă spumos cu lingura de lemn. Și amestecându-se mereu se adaugă făina, gălbenușele de ou, sare, zahărul, drojdia și atâta smântână dulce, ca să se formeze un aluat potrivit (să nu fie prea tare).

Aluatul acesta se pune pe planșeta înfăinată, se întinde în mărime dreptunghiulară și se împătură în 3 părți, apoi se odihnește un sfert de oră punându-se la rece. Această împăturare se face de trei ori. A patra oară se întinde în grosimea unui deget, se taie cu o formă rotundă de biscuiți, se dospește în bucătărie o jumătate de ceas. Deasupra se crestează puțin cu cuțitul în formă de pătrățele, se ung cu gălbenuș de ou și se coc la foc bun.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) Maria MITRICA / Arhiva AGERPRES

Maica Lucia din Timișoara dezvăluie secretele preparării acestor mâncăruri mai puțin sofisticate, dar delicioase.

Pentru patru persoane, supa de cartofi cu tăiței se prepară dintr-un kg de cartofi, două cepe potrivite, o legătură mică de leuștean proaspăt, ulei, puțină boia.

”Ceapa o îmblânzim cu puțin ulei cald pe foc, punem și sare după gust, o lăsăm să se înmoaie, apoi adăugăm o lingură de boia să se prăjească puțin, după care adăugăm cartofii curățați, spălați și tăiați cuburi, adăugăm cam 4-5 căni bune de apă și lăsăm să fiarbă bine. Când apa dă în clocot se adaugă tăițeii sau macaroanele de post (fără ou). Când totul este bine fiert, stingem focul și tocăm câteva fire de leuștean proaspăt”, spune maica Lucia.

Pentru felul doi, maica Lucia propune o mămăligă pripită, făcută dintr-un kilogram de făină de mălai, apă și sare. Separat, o varză dulce, potrivit de mare, spălată și tăiată fideluțe, se călește cu o ceșcuță de ulei, se poate adăuga și puțin chimen. ”Apoi, într-o tavă bine unsă, se așterne un rând de mămăligă, un rând de varză călită și tot așa, vreo 4 straturi. Se lasă la cuptor vreo 10-15 minute să se rumenească și se consumă caldă”, explică maica Lucia.

Pentru desert — prăjitură cu dulceață și nuci — este nevoie de 3 căni (de 300 ml) de făină, 1 cană de cartofi fierți și zdrobiți, 1 cană zahăr, 1 praf de copt, 1 plic zahăr vanilat, 200 ml ulei. ”Făina, cartofii zdrobiți fin și zahărul se amestecă, apoi se adaugă praful de copt desfăcut într-o lingură de oțet, se adaugă zahărul vanilat și începem să turnăm uleiul, treptat. Amestecăm totul și împărțim aluatul în trei foi pe care le întindem, separat, pe dosul tăvii și facem trei foi pentru prăjitură”, adaugă aceasta.

Dar rețeta nu s-a terminat. ”Pentru umplutură, fierbem 300 de grame de nucă măcinată în apă cu puțin zahăr, până devine o pastă. Apoi ungem prima foaie cu puțină dulceață și cu un strat de pastă de nucă, adăugăm o nouă foaie și tot așa, până terminăm foile și umplutura. Glazura o facem din 7 linguri de zahăr, care se pun într-un ibric cu apă, se mai adaugă 1 lingură de cacao și 2 linguri de ulei și se lasă la foc moale, până se îngroașă totul. Se lasă să se răcească și ungem foaia de deasupra prăjiturii”, ne mai spune maica Lucia. La final, prăjitura se taie felii.

AGERPRES/(AS — autor: Otilia Halunga, editor: Georgiana Tănăsescu)

Foto: (c) Silviu MATEI / Arhiva AGERPRES

Bănățenii se așează la masă și ciocnesc ouă roșii, gustă din drobul și ciorba de miel, apoi câte-o bucățică de friptură sau un pane și termină cu o felie de pască și un păhărel de vin.

Doamna Coca din Ianova ne spune cum gătește ciorba de miel: ‘Noi o facem doar din capul mielului. Spălăm bine, îi dăm un clocot, apoi strecurăm și îl punem în a doua apă la fiert, punem sare și boabe de piper și lăsăm la fiert până când carnea începe să se desprindă de pe oase. Putem ‘curăța’ supa de oase și adăugăm ceapă verde tocată mărunt, eventual și un morcov tăiat mărunt. Când toate sunt fierte stingem focul și tocăm o legătură bună de leuștean. Se servește cu smântână’, spune doamna Coca.

Domnul Traian Puha, din localitatea Birda, ne învață să facem friptura de miel. ”Avem nevoie de o jumătate de miel, partea din spate, piper, untdelemn, sare și o mână de căței de usturoi. Pentru friptură, partea cea mai bună este piciorul din spate până la rinichi, se crestează pielea din loc în loc și se împănează cu căței de usturoi. Osul se sparge cu satârul în 2-3 locuri ca să se poată tăia carnea în bucăți când este friptă. Se așează în tavă, se pune untdelemn sau untură și apă, apoi se dă la cuptor’, spune Traian Puha, care adaugă că preparatul se servește cu piure de cartofi și cu salată verde sau doar cu garnitură de spanac iar cotletele mici de miel se pot face și pane.

Pentru drobul de miel mergem la Emilia Luca, din Ghiroda, care are pregătit un prapure mare, măruntaie de miel, două ouă, o legătură mare de verdeață (mărar, pătrunjel, frunze de ceapă), 3 felii de pâine, apă, sare și piper.

‘Drobul se prepară din măruntaiele fierte, măcinate și condimentate în care se adaugă ouăle și pâinea înmuiată în apă și verdeața tocată. Se omogenizează bine și se pune totul în prapure, se rulează bine, se unge rulada cu unt și se dă la cuptor vreo 20 de minute, după care se scoate și se lasă să se răcească’, spune doamna Emilia.

La servire, drobul se taie felii și se mănâncă alături de un ou roșu și cu o bucățică de brânză telemea.

Rețeta de pască ne este servită de doamna Maria Ticușan din Moșnița Nouă.

‘Avem nevoie de 8 ouă, un iaurt, 300 gr. zahăr, 1 cub de drojdie, 1 pachet de unt, zahăr vanilat, 1 kg. făină. Pentru umplutură amestecăm 500 gr. brânză proaspătă de vaci, 400 gr. smântână, 8 ouă întregi, esență de vanilie și 1 pachet stafide. Pregătim un aluat din ingredientele recomandate și îl lăsăm să crească la loc călduț. După aceea, întindem foaia groasă de 1 cm. cu sucitorul și se pune într-o tavă unsă și tapetată cu foaie de copt. Peste cocă turnăm amestecul de brânză dulce. Pe marginea umpluturii montăm modele din aluat (în formă de frunze), iar la mijloc punem o cruce, tot din aluat, și putem unge totul cu gălbenuș, apoi dăm tava la cuptor”, precizează doamna Maria.

Ea menționează însă că toate bucatele tradiționale trebuie gustate în tihnă, vreme de vreo trei ceasuri, și neapărat cu mult suc de lămâie.

AGERPRES/(AS — autor: Otilia Halunga, editor: Adrian Drăguț)

Foto: (c) George ANDREI / Arhiva AGERPRES

Doamna Reli, din localitatea Giulvăz, spune că partea cea mai neplăcută la pregătirea rețetei este atunci când trebuie spălate și curățate mațele, dar tot ea adaugă că merită efortul.

”Se iau intestinele de la un miel și se spală foarte bine, în interior, fie prin introducerea unui furtun cu jet fluent de apă rece prin el, fie le putem pune direct la robinet și lăsăm să treacă apa prin fiecare intestin; le mai putem și scurta. După ce vedem că sunt curate, le tăiem pe lungime, desfăcându-le practic și continuăm să le mai spălăm sub jet puternic de apă rece. Apoi, le lăsăm într-un vas cu apă rece în care punem și vreo trei linguri de oțet, după care le frecăm bine-bine cu sare. Ele vor deveni albe și fără niciun fel de miros. Fuduliile, indiferent cât le spălăm, tot mai păstrează mirosul specific, dar intestinele de miel, nu”, menționează doamna Reli.

De acum, spune ea, treaba este ca și terminată.

”Într-o cratiță punem ulei și tocăm o legătură vânjoasă de ceapă verde, atât bulbul cât și frunzele, și niște frunze de pătrunjel pe care le călim bine cu sare și piper, apoi adăugăm intestinele de miel și după vreo 15-20 de minute, când se înmoaie bine cărnița fragedă se pot adăuga și două-trei ouă întregi, dar nu le lăsăm să devină ochiuri, ci le frecăm cu intestinele. Gustul este de-a dreptul captivant, iar după ce veți termina o porție veți constata că a fost prea puțin. La final, nu uitați versurile cântecului ‘Cin’ te mâncă, mielule?/Dumneavostră, domnule”’, încheie doamna Reli.

AGERPRES/(AS — autor: Otilia Halunga, editor: Adrian Drăguț)

Foto: (c) Cristian NISTOR / Arhiva AGERPRES

În această săptămână — Săptămâna Mare din Postul Sfintelor Paști — vă propunem ”Plăcintă de drob de miel”, ”Stufat de miel” și ”Cozonaci muntenești” rețetele fiind publicate în ”Carte de bucătărie — 1501 feluri de măncări” (1935), cu o prefață de Constantin Bacalbașa.

Plăcintă de drob de miel
Fierbi bine bojocii, îi toci mărunt, prăjești ceapă tocată, moi puțin miez de franzelă în lapte, pătrunjel și puțin mărar, pui sare, piper și puține cuișoare pisate.

Întinzi prapurul, pui umplutura la mijloc, închizi bine. Într ‘o tavă înfierbânți unt sau untură, așezi drobul și pui la coptor. Din când în când iei cu lingura grăsimea și stropești drobul.

Stufat de miel
Rumenești bucățelele de carne în unt, apoi pui o lingură de făină, o rumenești, stingi cu zeamă de carne, adaogi sare, puțin ardeiu roșu, și lasă să fiarbă.

Rumenești în altă cratiță ceapă verde și usturoiu verde (6 părți ceapă și o parte usturoiu). Când carnea va fi pe jumătate fiartă, adaogi legumele și pui puțin oțet. Se poate pune și puțin zahăr. Această mâncare se poate face și cu arpagic, și cu carne de vacă.

Foto: (c) Dorina MATIȘ / AGERPRES FOTO

Cozonaci muntenești
Un kgr. făină, 1 kgr. lapte, 250 gr. zahăr, 250 gr. unt proaspăt, o linguriță sare, coajă rasă de la o lămâe, 8 ouă, puțină vanilie, 1 linguriță rom, drojdie de bere și stafide.

Iei 8 gălbenușuri de ouă și 4 albușuri bătute bine împreună cu o linguriță de sare. Ei apoi o bucată drojdie de bere groasă cât un deget și o pui în laptele fiert numai călduț. Drojdia va sta în lapte până ce se va dospi și va începe să se ridice.

Făina pusă într ‘o copăiță, o ții într ‘o cameră caldă, peste ea torni laptele cu drojdia înăuntru. Adaogi zahărul pisat și ouăle bine bătute. Amesteci viguros toate acestea timp de o jumătate de oră. Amestecul se face cu mâna.

Untul îl pui să se topească, apoi torni din el în făină, puțin câte puțin, amestecând mai departe. În fine începi amestecul cu amândouă mîinile pe care le moi mereu în untul topit ce ‘l ai alături într ‘o cratiță pusă pe mașină. Amesteci încă o oră. Apoi adaogi stafidele și coaja de lămâe care trebue introdusă în aluat de la începutul frământatului. Romul se pune către sfârșitul amestecului.

Aluatul se lasă o jumătate de oră să se odihnească, într ‘o cameră caldă, apoi se amestecă puțin. Din masa aluatului se iau cantități după dorință, se așează în forme sau tăvi unse cu unt și se bagă la coptor nu prea fierbinte. Dacă coptorul e prea iute se pune peste aluat o coală de hârtie pe partea unsă cu unt.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Andreea Onogea)

Expoziție tematică cu tema “Pâinea și Vinul — corespondente istorice, etnologice, tehnologice si culturale”
Foto: (c) Mihaela LETA / Arhiva AGERPRES

Pasca se face din făină de grâu de cea mai bună calitate. Cel mai adesea, pasca are o formă rotundă pentru că se crede că scutecele lui Hristos au fost rotunde. Aluatul dospit se pune în tăvi speciale pentru pască, după care, de jur împrejur, se așează aluatul împletit din două sau trei sucituri și se lasă totul la crescut. În mijlocul tăvii se așează, apoi, brânză de vaci, pregătită cu zahăr, ouă, mirodenii și stafide. Peste brânză se face o cruce, din același aluat împletit, împodobită cu ornamente în formă de floare. Se unge totul cu ou și se coace în cuptorul încălzit.

Pasca și cozonacii se mai pot prepara și în Sâmbăta Mare, din ajunul Sfintelor Paști, fiind duse, apoi, la biserică în noaptea de Înviere, pentru a fi sfințite.

Pască a fost numită la început pâinea sfințită care se împarte în biserică după slujba Învierii.

În noapte Sfintelor Paști, este obiceiul să se sfințească pâine numită Paști, fie sub formă de anafură sau anafură amestecată cu vin, pe care credincioșii o consumă după slujbă.

Legenda pascăi spune că, în timp ce predica împreună cu apostolii, Iisus a fost găzduit de un om foarte primitor care le-a pus în traistă, la plecare, pâine pentru drum fără știrea lor. Întrebându-L pe Hristos când vor fi Paștile, Mântuitorul le-a spus că atunci când vor găsi pâine în traistă. Căutând apostolii, au găsit în traistă ce le pusese acel om. De atunci fac femeile pasca.

AGERPRES/(Documentare-Mariana Zbora-Ciurel, editor: Andreea Onogea)