ROMANIA

Orase in Romania

Domeniul IT, cheia de dezvoltare a economiei clujene

August 27th, 2014 |

Cluj-Napoca este în momentul de față în domeniul IT cel mai dezvoltat și mai promițător oraș din țară, la concurență cu capitala București.

Universitatea Babeș Bolyai
Foto: (c) MIRCEA ROSCA/ AGERPRES ARHIVA

Conform studiului ‘Industria TIC în 2009-2010’, elaborat de Institutul de Tehnică de Calcul București, în anul 2010 Județul Cluj deținea locul doi per ansamblul industriei ITC, după București, cu peste 1.300 de firme active în domeniu, o cifră de afaceri de 1,8 md. euro și 8.500 de salariați. Astăzi în Cluj lucrează 15.000 de specialiști IT, în firme autohtone sau cu capital străin. Aproape toate comenzile pe care le execută firmele IT existente în Cluj sunt destinate pieței europene sau internaționale.

Totuși, acest extrem de bine conturat boom din domeniul IT clujean nu a apărut din neant. El are la bază o istorie mai puțin cunoscută de publicul larg, începută în urmă cu peste o jumătate de secol. Era la finalul anilor ’60 când liderii comuniști doreau ca și în România să fie introdusă informatica și în acest sens au stabilit relații atât economie, cât și de specializare și schimburi de experiențe cu Franța. O serie de profesioniști au plecat atunci la specializare în această țară și au reușit să folosească informațiile acumulate într-un mod extrem de creativ. De altfel, creativitatea trebuia să înlocuiască în acele vremuri, dar și mai târziu, lipsurile materiale și de tehnologie. De exemplu, în Cluj a fost făcut unul dintre primele calculatoare din România. Se numea ‘Dacic’ și a fost creat, după tehnologie franceză, de cercetătorii de la Institutul de Tehnică de Calcul.

Un alt calculator, ‘PRAE 1000’, a fost primul Personal Computer (PC) din România. A fost făcut în anii ’80 și era o copie a celebrului în epocă ZX81, un computer englezesc care se comercializa cu 100 de lire, ceea ce însemna un preț foare accesibil pentru piața din Anglia. PC-ul românesc ‘PRAE 1000’ era legat la un casetofon care asigura stocarea de date și la un televizor, pentru afișaj. Tastatura, prima tastatură plată, a fost inventată de unul dintre inginerii din echipă și a fost folosită chiar și în școli. Unii dintre patronii de astăzi ai firmelor de software din Cluj au văzut prima dată în viața lor acest Personal Computer, a explicat creatorul acestui calculator, Patrubany Miklos.

Ceea ce este cert este că în Cluj exista un grup de specialiști foarte inteligenți, care au pus practic bazele informaticii în această regiune.

‘Erau cercetători foarte valoroși, iar unii dintre ei sunt prezenți și acum în viața informatică. Într-adevăr Clujul a fost, încă de la sfârșitul anilor ’60, când a fost demarat un program național de introducere a informaticii, în avangarda acestui domeniu. S-a nimerit să existe atunci o echipă foarte performantă, care s-a grupat în două centre, la ‘Centrul Teritorial de Calcul’ și la ‘Institutul de Tehnică de Calcul’. Și oamenii aceștia au făcut într-adevăr lucruri de excepție și așa a început școala clujeană de informatică să se manifeste și la UBB și la Politehnică. Clujul a rivalizat încă de la începutul anilor ’70 cu Bucureștiul fără nicio problemă și fără complexe’, a explicat Alexandru Tulai, președintele Consiliului Director al Cluster-ului Cluj IT, care este cel mai important cluster de acest fel din țară.

Pe vremea comunismului informatica a fost introdusă pe scară largă în întreprinderile mari din România, după modelul folosit de americani, ceea ce a asigurat acumularea unor experiențe diverse în domeniul IT, în corelație cu toate industriile.

În 1990, când industria românească s-a topit, domeniul IT a rămas fără clienți pentru care să furnizeze soluții. Această situație nu a durat însă mult, pentru că țările vest-europene se aflau în plină dezvoltare la acel moment și aveau nevoie de specialiști în IT mai mulți decât puteau găsi.

‘Încă de prin anii ’90 unii români și-au dat seama că România ar putea deveni o puternică forță exportatoare în domeniul IT. Puterea școlii noastre venea practic dintr-o slăbiciune. Mai precis, slăbiciunea sistemului nostru de învățământ, lipsa de tehnică avansată, s-a dovedit a fi un avantaj. Învățământul unor țări ca Franța, Anglia, Germania este pragmatic. În facultăți au toată aparatura de care au nevoie. La noi se lucra mult mai mult pe hârtie, lucru care, la vârful piramidei, a generat niște specialiști cu putere foarte mare de abstractizare și de modelare. La noi condițiile au fost atât de dure că au trebuit să inoveze, sistemul acesta care nu era foarte pragmatic stimula creativitatea. E adevărat, într-un procent mic, dar se creau vârfuri’, a precizat Alexandru Tulai.

Acesta își amintește că la începutul anilor ’90, România, dar și Clujul, ca pepiniere de specialiști IT, erau cunoscute până dincolo de Ocean.

‘În SUA și Europa doar eu știu 20 de profesori care au fost colegi de an cu mine. Erau foarte buni, au plecat de la început. Unul dintre prietenii care a plecat după Revoluție mie mi-a povestit că un profesor de la MIT (Massachusetts Intitut of Technolgy) l-a întrebat de unde este, iar prietenul meu i-a spus că este din Europa, fără să intre în detalii. ‘De unde din Europa?’, a întrebat profesorul. ‘Păi acum, nu cred că știți țara’, i-a răspuns prietenul meu. La insistențele profesorului i-a spus că este vorba de România, iar acesta a insistat: ‘De unde din România?’ Iar când i-a răspuns că din Cluj, l-a întrebat de la ce universitate. Acest lucru arată că la acel moment, în anii ’90, școala de IT din Cluj era cunoscută chiar și în America’, a spus Tulai.

Cert este că în acest context, după exodul specialiștilor IT, care a durat câțiva ani buni între 1995 și 2000, în Cluj, cei care nu au plecat, și-au făcut firme. ‘Peisajul’ IT clujean fiind cunoscut și în afară, au venit și străini și au deschis aici companii, prin care și-au fructificat atât relațiile pe care le aveau în Europa, dar și mâna, deși mai corect ar fi să spunem de această dată ‘creierul’ de lucru local.

‘Și atunci, de prin 1995, fenomenul care s-a întâmplat este că fiind masa asta puternică de specialiști, deoarece nu mai exista producție autohtonă, a găsit acest debușeu să vândă în afară. Întâi au plecat, au plecat mulți. Dar după aceea s-au prins că nu pot pleca toți. Și-au făcut firme pentru a lucra pentru cei din afară la prețuri mult mai mici, pentru că cele mai mari costuri sunt cu oamenii’, a spus Tulai.

Acesta consideră că în acest moment domeniul IT clujean se află la cel mai înalt punct al său în ceea ce privește potențialul de dezvoltare. În prezent în Cluj există zeci de firme IT cu sute de angajați, dar care lucrează aproape exclusiv pentru firme din afara țării, din Europa sau alte părți ale lumii. Oamenii sunt bine plătiți, dar totuși salariile sunt de vreo trei ori mai mici decât ale specialiștilor de valoarea lor din Vest.

Sunt însă specialiștii care cred că au identificat o problemă în această dezvoltare teribilă: creșterea exponențială a domeniului IT nu va putea fi susținută la nesfârșit. Practic, se va întâmpla și în acest domeniu ceea ce s-a întâmplat cu lohn-ul, pentru că și outsourcingul IT este tot un fel de lohn, iar istoria a arătat care este cursul lucrurilor.

‘Aceste produse IT sunt și ele ca și alte produse. Un pantalon care se făcea mai demult în România — mă refer la textile pentru că e tot un fel de outsourcing — se făcea cu patru dolari, cu toate costurile. Apoi se vindea în Germania, în magazine, cu 28 de dolari sau mai mult. Același lucru se întâmpla și cu alte servicii, de exemplu în industria de confecții metalice, se primeau comenzi, desene tehnice, cu specificații, se făcea execuția. Da, dar marja ta de profit este minimă în ecuația asta. La fel se întâmplă și în industria sofware, pentru că nefiind tu în ecuația finală în lanțul valorii, nu poți să negociezi. Nu intri în ecuația cererii și a ofertei unde se stabilește prețul, intri în zona regiei de producție’, a afirmat Stelian Brad, care este membru în consiliul de directori al Cluster Cluj IT.

Alexandru Tulai crede chiar că în câțiva ani acest boom al domeniului IT, care în mod evident a adus mulți bani către Cluj și către regiune, va începe să dea înapoi. El crede că firmele din Cluj ar trebui să profite de această perioadă de acumulare de capital pe care o cunosc pentru a-și dezvolta și ‘planuri B’.

Una dintre cele mai mari probleme pe care unii specialiști le văd la dezvoltarea de tip outsourcing este aceea că industria IT clujeană este doar o furnizoare de soluții la probleme foarte specifice care se cer din afară, dar cei care crează aceste soluții nu dețin drepturile de proprietate pe ideile pe care le găsesc.

‘De fapt cum funcționează? Se închiriază niște oameni care sunt integrați într-o echipă a unui client din afară, a unui furnizor din afară, tu fiind subcontractor la nivelul 1, 2, 3, sau 5 și așa mai departe. Asta înseamnă că ești închiriat pentru competențele tale, dar proprietatea intelectuală rămâne afară, la fel și experiența de lucru cu clienții, contactul cu clientul, pe care tu nu îl ai. Tu livrezi exact ce ți se spune și nu ai proprietate asupra ideii, nu o poți reproduce iar, nu o poți vinde. Este un fel de lohn al ideilor’, a spus Tulai.

În aceste condiții, liderii clusterului cred că industria IT clujeană ar trebui să se reorienteze către piața locală, cea românească. Ei văd în România acel potențial pe care îl văd și străinii — una dintre cele mai mari piețe de desfacere ale Europei. Atâta doar că dacă românii ar produce pentru români, termenii contractului ar putea fi mai benefici pentru ambele părți. Firmele clujene de IT, sau pentru început măcar o parte dintre ele, ar putea lucra, în lipsa unei industrii autohtone, pentru comunitatea românească, prin intermediul administrației.

Unul dintre scopurile principale pentru care a fost creat Clusterul Cluj IT este acela de a asigura cadrul de dezvoltare pentru proiecte care să vizeze comunitatea locală, dar și condițiile pentru dezvoltarea cercetării.

Cluj IT este, practic, o asociație de tip cluster inovativ înființată în octombrie 2012, având ca membri fondatori 23 de companii IT, două instituții de învățământ superior — Universitatea Tehnică Cluj-Napoca și Universitatea Babeș-Bolyai, 7 instituții publice și organizații catalizator. Clusterul încearcă să coalizeze mediul universitar, cu mediul de afaceri și cu administrația, pentru conturarea unui peisaj în care să se poată susține acele idei și acei oameni capabili de inovare, într-un mediu autohton și pentru beneficiul României. Cu alte cuvinte, ideile românești să poată fi patentate aici și apoi exportate, cu profit, nu să fie create sub umbrela și în beneficiul unei entități străine.

Unul dintre cele mai importante proiecte ale Clusterului Cluj IT este ‘Cluj Innovation City’. Proiectul are sprijinul municipalității clujene, care a identificat și un teren de 200 de hectare, care ar putea servi drept suport pentru dezvoltarea acestui proiect, care presupune crearea unor institute de cercetare, a unor incubatoare de afaceri, a unor laboratoare și, în general a unei întregi infrastructuri necesare cercetării, dar și condițiilor de trai. Proiectul presupune și construirea unui cartier de locuințe, cu hoteluri și magazine, alături de clădirile destinate cercetării.

‘Cluj Innovation City’ presupune crearea a nu mai puțin de 17 institute care vor fi grupate pe tematici diferite pe patru domenii principale: bioeconomie, sănătate, energii verzi și mediu și IT. Aceste domenii au fost stabilite în concordanță cu Strategia 2020 a Comisiei Europene, care înseamnă practic acele direcții de dezvoltare stabilite pentru întreaga Uniune, pe care și România trebuie să le respecte.

Domeniul IT însă va funcționa ca domeniu de suport pentru celelalte, respectiv sănătate, mediu și bioeconomie.
‘Domeniul IT fiind o industrie de suport, nu va fi un domeniu distinct, ci va funcționa pentru toate celelalte, pentru că le poate ajuta să se dezvolte. IT-ul este instrumentul care împachetează soluția și o duce în piață. IT-ul este vehiculul de transfer tehnologic, care este soluția de trecere a inovării în economie, ca soluție și valorificarea proprietății intelectuale, inclusiv la scară intelectuală. Institutele acestea de cercetare nu țin de o instituție anume și de un domeniu, ci de o problematică’, a spus Alexandru Tulai.

De exemplu, unul dintre institute va fi destinat dezvoltării rurale și va putea ajuta la dezvoltarea satelor din Transilvania, cu soluții specifice la problemele pe care comunitățile le au, fie că este vorba de învățământ, societate sau economie.

Un alt proiect pe care Clusterul Cluj IT l-a pornit, cu fonduri europene, este un proiect pilot care are ca scop conceperea și apoi realizarea unor soluții pentru Cluj, care sunt specifice orașelor ‘brained city’. Mai pe românește, proiectul va pune la dispoziția comunității o serie de soluții IT menite să le facă viața mai confortabilă sau să afle mai ușor anumite lucruri. Unul dintre produsele care vor rezulta din acest proiect sunt așa numitele hărți dinamice, care vor oferi utilizatorilor informații corelate. De exemplu, harta va putea oferi date despre o clădire din centrul Clujului, care să acopere atât informații de localizare, dar și culturale sau istorice.

“Un exemplu mai deosebit este informatizarea mediului cultural. Vom folosi paradigme extrem de avangardiste care modelează foarte bine ceea ce înseamnă folosirea datelor culturale și geografice. Aceste depozite de date culturale pot fi accesate de pe calculatoare sau mobile, dar nu vor fi depozite de date brute, ci vom genera hărți dinamice pentru a-i ghida pe turiști, pe cetățeni, pe cei care doresc să le folosească. Prin ele se vor găsi informații foarte ușor date despre cultura locală, corelate cu date istorice, dar și cu cele legate de spațiu. Dacă te afli într-un anumit loc sistemul îți furnizează o paletă de informații din punct de vedere cultural, istoric, geografic. Este vorba de o navigare în spațiu, dar și în timp”, a explicat managerul proiectului, Paulina Mitrea.

Alte soluții introduse deja în Cluj-Napoca, care țin de domeniul soluțiilor inteligente de administrație, sunt plata parcării sau a biletelor pentru transportul în comun prin SMS sau plata on-line a taxelor și impozitelor.

AGERPRES / (A — autor: Elena Stanciu, editor: Marius Frățilă)

Articol din Orase in Romania, Romania azi, Solutii pentru Romania |

Comments Closed

Oradea prin ochii unui jurnalist austriac – „bijuterie uitată”

August 20th, 2014 |

Yahoo News/Getty Images – “Oradea este o localitate cu un aer de veche Austrie”

Claudius Rajchl, jurnalist al celui mai mare cotidian austriac, Kurier, a publicat recent un articol turistic despre Oradea, în care numeşte oraşul de pe Crişul Repede o „bijuterie uitată” şi îi invită pe austrieci să îi descopere strălucirea. Ziaristul vorbeşte despre mai multe obiective turistice din oraş şi face recomandări de cazare, masă şi petrecere a timpului liber.

Rajchl a vizitat Oradea şi Băile Felix în iunie anul acesta, alături de alţi doi jurnalişti austrieci, Elke Papouschek (de la revista de călătorii Besser Reise) şi Richard Rőder (care scrie pentru site-urile de turism www.profireisen.at, www.travel-online.at şi www.adwmagazin.at). Ei au fost aduşi aici de Oficiul de Turism al României din Viena, cu scopul de a face cunoscut oraşul, din punct de vedere turistic, în rândul austriecilor.

Cu toţii au publicat câte un articol despre oraşul românesc, unul dintre ele fiind tradus şi citat recent de publicaţia localăebihoreanul.ro. Articolul lui Claudius Rajchl a fost publicat în ediţia din 20 iulie a „Reise”, suplimentul de călătorie al Kurier, un cotidian cu un tiraj de 161.000 de exemplare.

„Numită odinioară Großwardein, Oradea este o localitate cu un aer de veche Austrie, situată pe graniţa cu Ungaria, la doar şase ore de mers cu maşina de Viena. Într-un amestec de strălucire barocă, Jugendstil (stil tineresc – n.r.) şi eşecuri arhitecturale comuniste, aici se simte acum pulsul unui nou început”, îşi începe descrierea jurnalistul de la Kurier.

Recunoscând, încă din primele rânduri, că nu cunoştea Oradea până de curând, Rajchl îşi sfătuieşte cititorii să meargă cât mai repede acolo „pentru că, după şase ore de mers cu maşina din Viena, puteţi trăi nemijlocit o adevărată renaştere a unui oraş fascinant, care se trezeşte la viaţă ca frumoasa din pădurea adormită, sărutată de prinţ – în cazul de faţă tinerii ei cetăţeni entuziaşti şi implicaţi”.

Ziaristul observă urmele lăsate de habsburgi asupra arhitecturii oraşului: primăria cu turnul ei amenajat pentru a admira priveliştea panoramică, micul teatru „incredibil de frumos”, proiectat de Fellner şi Helmer, arhitecţii Operei de Stat din Viena, numeroasele biserici, multe clădiri în galben de Schönbrunn. La prima vedere, Oradea arată ca un orăşel din Austria, fiind traversat şi de ULF, tramvaiul vienez cu podea joasă, precizează Rajchl. Ea are însă multe comori culturale, „unele ciudate”, care nu pot fi găsite în altă parte, subliniază autorul articolului.

Descrierea jurnalistului austriac nu ocoleşte aspectele mai puţin bune ale oraşului. El subliniază că pe aleea pietonală din centrul oraşului se simte o tensiune „între strălucirea de odinioară, cu un farmec parţial morbid” şi o atmosferă de nou început. „În timp ce la etaj se desprinde tencuiala, la parter se deschid baruri şi magazine şic”, explică Claudius Rajchl.

Ziaristul dedică un pasaj şi cetăţii din Oradea, garnizoană austriacă în timpul Mariei Tereza „ascunsă de comunişti după blocuri de beton”, aflată acum în proces de reabilitare. Nu în ultimul rând, el aminteşte de două medalioane cu portretele împărătesei Mariei Tereza şi ale împăratului Iosif al Doilea, „ascunse” în Catedrala Greco-Catolică Sf. Nicolae, „un semn original de mulţumire al orădenilor faţă de Maria Tereza”.

De Ioana Raluca Niţu | Yahoo News

yahoo

Articol din Orase in Romania |

Comments Closed

Posibil in Romania: Orasul care culege roade pe toate planurile dupa investitii majore in infrastructura

April 8th, 2014 |

Turnul Sfatului din Sibiu

Turismul a devenit principala sursa de venituri a unui oras din Romania. In paralel, tot mai multe companii sunt atrase de oportunitatile de aici. Care a fost reteta succesului? Dezvoltarea infrastructurii. Credeai ca asa ceva nu poate fi posibil la noi in tara? Vezi cum pot fi culese roadele unor investitii de 150 de milioane de euro in logistica urbana.

Turismul a devenit principala sursa de venituri a Sibiului, dupa ce orasul a fost numit “Capitala Culturala a Europei” in 2007. Prin dezvoltarea infrastructurii si imbunatatirea legaturilor de transport, orasul atrage din ce in ce mai multi vizitatori.

Numarul turistilor care s-au cazat la Sibiu in 2012 a fost cel mai mare de pana acum, potrivit celor mai recente date, depasind chiar si anul 2007, cand municipiul a fost Capitala Culturala Europeana. Doar incasarile Primariei din taxa hoteliera in acel an au ajuns la 2 milioane de lei, neluand in calcul cheltuielile turistilor. In plus, un numar foarte mare de turisti vin in Sibiu si nu innopteaza, fiind tot mai populare circuitele culturale din Transilvania.

Klaus Iohannis, primarul Sibiului, a stiut sa profite de avantajele nenumarate ale orasului: pozitia in inima Transilvaniei, istoria multiculturala, caracterul de oras medieval. Un asemenea tip de localitate poate fi dezvoltata cel mai oportun cu ajutorul imensului potential turistic. Iohannis a stiut si de unde sa inceapa: bineinteles, de la infrastructura.

In timp ce alte orase din Romania pun accent pe “insule”, precum Bucurestiul cu centrul vechi, Sibiul a avut o viziune mai de ansamblu, care s-a dovedit castigatoare pe toate planurile.

Deoarece Sibiul este un nod de transport important, orasul a beneficiat in ultimii 10 ani de investitii in infrastructura de peste 150 milioane euro, dintre care peste 40 milioane euro din partea Bancii Europene pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD), pentru reabilitarea drumurilor publice si a conductelor de apa. Una dintre cele mai importante investitii de aici a fost si centura, care a detensionat cat trebuia traficul din zona, mai ales ca Sibiul este tranzitat zilnic de foarte multe tiruri. Finalizarea acestei investitii de 20 de milioane de euro i-a facut fericiti pe foarte multi soferi, inclusiv turisti.

Investitii proaspete de aproape 5 milioane euro

Marti, BERD a anuntat ca va acorda un imprumut de 4,8 milioane euro companiei de transport public din Sibiu, Tursib, ce va fi utilizat pentru relocarea unui depou de autobuze, din locatia curenta, in centrul orasului.

Relocarea depoului este necesara ca urmare a revizuirii de catre primarie a strategiei de transport urban, din care a rezultat mutarea flotei de autobuze pentru a satisface cerintele populatiei.

In plus, noua constructie va permite modernizarea serviciilor de intretinere, reducerea costurilor de functionare, reducerea nivelului de poluare fonica si imbunatatirea impactului asupra mediului.

Tursib detine si opereaza 90 de autobuze, dintre care 35 au fost achizitionate cu un imprumut anterior acordat de BERD de 5 milioane euro. Totodata, compania opereaza 23 de rute de autobuz, care deservesc anual 34 milioane de pasageri.

Primaria Sibiu a contractat pana in prezent trei imprumuturi de la BERD pentru investitii in infrastructura orasului, insumand 36,5 milioane de euro.

Infochioscurile, detalii vitale

Primaria Municipiului Sibiu a pus bazele unei retele de informare digitala prin infochiosc-uri incepand cu 2004, cand, in sediul vechi al institutiei, sibienii puteau accesa informatii utile despre activitatea Consiliului Local, a Primariei si detalii despre evenimentele din cadrul Programului Sibiu 2007.

Numarul acestora a fost suplimentat pe parcurs, ajungand in acest moment la 11 astfel de unitati, iar exemplul Primariei Sibiu a fost urmat si de alte institutii: Teatrul Radu Stanca si Muzeul Brukenthal. Infochioscurile sunt amplasate in sediul primariei, in incinta Aeroportului, in zona Garii, in Turnul Sfatului si in centrul istoric (Piata Mare si strada N. Balcescu).

Vizitatorii pot afla prin intermediul infochiosc-urilor informatii utile despre Sibiu, cum ar fi programul curselor aeriene, mersul trenurilor, principalele obiective si atractii turistice, harta orasului, evenimentele culturale care au loc in oras, etc.

Priviti mai jos un video in care sunt prezentate imagini din Sibiu, care confera orasului un aer idilic (Sursa: Youtube):

DailyBusiness Video: Sibiu

Tot la acest capitol, putem mentiona site-ul de exceptie al orasului, care contine extrem de multe informatii, de la cursul zilei si programul bancilor din oras, la lista agentiilor de turism din judet si cele mai practice informatii (cum ne deplasam, unde ne cazam etc.) organizate pe domenii: informatii practice, obiective de vizitat, timp liber, imprejurimi, multimedia (un proiect foto-video de popularizare si promovare a orasului). De notat ca pe site sunt prezentate in detaliu fiecare hotel si pensiune din Sibiu.

De investitiile in infrastructura profita si companiile

Companiile isi indreapta tot mai mult ochii, dar si banii spre Sibiu, atrase de conditiile logistice favorabile.

„Doar in zona industriala vest a orasului avem peste 50 de unitati de productie deschise de investitori straini si romani. Cea mai bine reprezentata este industria producatoare de componente auto, dar exista si unitati de productie de lanturi, medicamente, produse din piele si chiar o pepiniera”, a declarat recent Klaus Iohannis, citat de Forbes.

Interesul aratat pentru zona de vest a orasului s-a datorat in principal lucrarilor mari de infrastructura derulate la nivelul municipiului in ultimii ani, a proiectelor demarate pentru imbunatatirea cailor de acces.

Printre companiile prezente in Sibiu se numara Siemens Electrical Installation Technology, Simea, Raguse Medizinische Produkte, Kromberg &Schubert, Continental Automotive, Thyssen Krupp Bilstein, Compa, Faurecia Seating, Takata–Petri, CML Innovative Technologies, dar si companii romanesti precum Scandia Romana si Boromir. In judetul Sibiu, la Medias, au sediul companii romanesti importante precum Romgaz, Transgaz, Armax Gaz sau Dafora.

De altfel, somajul la nivelul judetului a scazut la 3,3% in 2013, de la 8,2% in 2009.

Este un un cerc al avantajelor imprumutate mai departe, in care toata lumea inlantuita castiga. Din taxele tuturor acestor companii, primaria isi poate derula in continuare proiecte cu care sa atraga si mai multi turisti.

Castigate sunt si celelalte orase din Romania, care pot vedea ca este posibil, cu putin efort, sa isi schimbe imaginea. In lupta pentru titlul de capitala culturala europeana au intrat in acest an Arad, Cluj-Napoca, Craiova, Iasi si Timisoara. Ramane de vazut daca cel care va castiga acest titlu se va dezvolta precum Sibiul. Iata mai jos un mini-reportaj din acest oras, realizat anul trecut de Deutsche Welle:

DailyBusiness Video: Sibiu, reportaj Deutsche Welle

autor(i): Andra Troasca |

Sursa: Daily Business

Articol din Orase in Romania, Romania azi |

Comments Closed

Centura de fortificatii a Cetatii Bucuresti

March 22nd, 2014 |

Explorarea arheologiei urbane este o activitate care a captivat multi aventurieri, in principiu datorita atractiei primului obiectiv de acest gen vizitat. O data inoculat, “microbul” se dezvolta si pretentiile cresc pentru o incursiune cat mai originala si mai spectaculoasa. Pentru mine, forturile din jurul Bucurestiului au fost piatra de incercare in explorarea arheologiei urbane. Niciun alt gen de obiectiv nu m-a impresionat atat de mult ca fortificatiile, inclusiv din punctul de vedere al accesului si apropierii. Nu am descoperit forturile de unul singur, ci ajutat de prieteni, carora le multumesc pe aceasta cale (se stiu ei cine sunt), pentru ca mi le-au prezentat, apoi m-au insotit, atat cat s-a putut, in turele de teren. Le multumesc si fotografilor profesionisti, precum si producatorilor de filme documentare, care au apelat la mine in repetate randuri pentru ghidaj, pentru ca m-au facut sa-mi dau seama de valorile ascunse ale capitalei si potentialul lor imens de dezvoltare.

Soseaua de Centura a Bucurestiului, in lungime de 70 de kilometri, impreuna cu linia ferata de centura, au fost construite intre 1885 si 1899, concomitent cu evolutia lucrarilor la forturile care aveau menirea sa apere orasul in cazul atacurilor. Aceste doua cai aproximativ paralele de comunicatie au fost amenajate pe partea interioara a inelului de fortificatii, in vederea usurarii deplasarilor intre forturi si baterii intermediare.

Putini trecatori de pe Soseaua de Centura sunt constienti de istoria care se ascunde la doar 50-100 de metri de sosea, pe exteriorul orasului, in arboretele mici si foarte dese care apar din loc in loc, cu o frecventa aproximativa de 2 kilometri, adica bataia unui tun de calibru mic de pe vremea lui Carol I. Din cele 36 de fortificatii – 18 forturi si 18 baterii intermediare – s-au pastrat pana astazi 17 forturi intregi (cu modificari minore) si 14 baterii intermediare intregi (o parte cu modificari). Un fort este partial explodat (se mai poate intra doar in galeria principala) si 4 baterii au explodat din cauza neatentiei si au fost demolate complet. Dintre forturile si bateriile care mai exista astazi, doar un fort mai este electrificat si folosit (neoficial) ca muzeu, in timp ce una dintre baterii a fost renovata complet. Restul sunt abandonate partial sau complet, lasate in paragina, invitand la treaba hotii de fier vechi si materiale de constructii.

Din istoria Cetatii Bucuresti

Pe fondul presiunilor a trei puteri economice mondiale asupra Principatelor Unite – Imperiul Otoman, Imperiul Austro-Ungar si Rusia – domnitorul Carol I (principe intre 1866 si 1881, rege intre 1881 si 1914), militar de profesie, ordona mai multor comisii de ofiteri inalti sa studieze posibilitatea fortificarii unor obiective din Campia Romana. Primele doua prioritati mai complexe erau “Cetatea Bucuresti” si Linia fortificata Focsani – Namoloasa – Galati, menita sa opreasca atacurile dinspre Rusia.

Anul 1882 este decisiv in istoria Cetatii. Este anul in care la Bucuresti este chemat generalul belgian Henri Alexis Brialmont, “arhitectul” fortificatiilor de la Liege si Anvers, prin urmare o somitate in domeniu. Prin alegerea unui proiectant belgian, Carol I a cautat sa evite un scandal diplomatic, Belgia fiind la acea data o tara neutra fata de Tripla Alianta si Rusia, Marea Britanie, Franta. Intentia Principatelor Romane de a se apara in acest mod a iritat la acea vreme toate marile puteri, mai ales incepand cu anul 1883, cand serviciile de informatii rus si austro-ungar au descoperit adevaratul scop al calatoriei generalului la Bucuresti.

Incalcarea de catre Belgia a neutralitatii devine o problema publica pe plan international. “Scandalul Brialmont” a fost starnit de Austro-Ungaria, imperiu care se simtea cel mai amenintat de alocarea fondurilor pentru fortificatii. In plus, guvernul de la Viena se temea ca banii vor fi utilizati pentru intarirea granitei cu Transilvania, expertii fiind convinsi de inutilitatea fortificatiilor de la Bucuresti, datorata reliefului accesibil de campie. In acest sens, Viena preseaza Bruxelles sa-i interzica generalului Brialmont prezenta in Romania. In vara lui 1883, Henri Alexis Brialmont ajunge “clandestin” in Principate, cerand un concediu pentru a merge in Germania. In timp ce lucreaza la un nou memoriu pentru lucrarile de fortificare, generalul este rechemat de urgenta acasa pentru a da explicatii in scris ministrului de razboi. Primul-ministru austro-ungar cere Belgiei trecerea in rezerva a acestuia, iar ca raspuns politic, Romania ameninta cu blocarea accesului produselor belgiene pe piata romaneasca. Aderarea Romaniei la Puterile Centrale (Tripla Alianta), din anul 1883, conduce intr-un final la aplanarea conflictului si finalizarea primului memoriu de catre Henri Alexis Brialmont.

Planurile generalului Brialmont au prevazut o linie principala de rezistenta cu un perimetru de 72 de kilometri, compusa din 18 forturi dispuse din 4 in 4 kilometri si 18 baterii intermediare (redute). A mai fost conceput si un nucleu al cetatii, care nu s-a materializat niciodata. Diametrul centurii de fortificatii avea sa varieze intre 21 si 28 de kilometri, iar dinstanta medie fata de orasul din 1884 era de 8 kilometri. Oficial, lucrarile au durat putin peste 10 ani, din 1884 pana in 1895. Totusi, anumite finisaje si modificari ulterioare s-au mai executat pana in anul 1903. In luna martie a anului 1893 erau finalizate Forturile 18 si 1-8 (sectorul nordic) si Fortul 13 aflat la sud. Doi ani mai tarziu, intreaga centura de fortificatii avea sa fie terminata.

Evolutia tehnologiei, dovedita prin experiente realizate in 1886 cu tipuri noi de armament, a condus la modificarea planurilor de constructie, astfel incat forturile sa reziste noilor obuze-torpila. In anul 1888, Carol I este presat de parlament sa solicite reducerea considerabila a costurilor. Astfel, numai forturile Chitila, Mogosoaia, Otopeni si Jilava apuca sa fie finalizate dupa planurile originale, cu reduit central si numar maxim de incaperi. Celelalte aveau sa fie simplificate, de dimensiuni mai mici, fara reduit. Institutia care s-a ocupat de lucrari a fost Directia Generala a Lucrarilor de Fortificatiune, comandata de generalul Anton Berindei. Din 1890, institutia a luat in primire si Linia Fortificata Focsani – Namoloasa – Galati (din care mai exista si astazi cazemate).

Forturile si bateriile au fost numerotate 1-18, respectiv 1-2 / 18-1, incepand cu Fortul 1 Chitila. Acestea au fost construite dupa mai multe modele – tipuri: forturi de tip 1 (F1, F3), tip 2 (F2 si F13), tip 3 (F4 – tip 3 modificat, F7, F8, F9, F10, F11, F12, F14, F15, F16, F17, F18), tip 4 (F5 – acvatic), tip 5 (F6 – numit si tip 2 modificat); baterii de tip 1 (B1-2, B4-5, B5-6, B6-7, B7-8), tip 2 (B13-14 si B14-15), tip 3 (B2-3, B8-9, B9-10, B15-16, B16-17, B17-18, B18-1), tip 4 (B3-4) si tip mixt (B10-11, B11-12, B12-13).

In anul 1914, in pragul Primului Razboi Mondial, Romania dispunea de doua lucrari ample de fortificatii: Cetatea Bucuresti si Linia intarita F-N-G, precum si de doua intariri in constructie: Capul de pod Cernavoda si Capul de pod Turtucaia, ambele la Dunare. Dupa declansarea Primului Razboi Mondial, fortificatiile de la Anvers si Liege, construite tot de generalul Brialmont, au cedat sub noile arme ale Puterilor Centrale. In ceea ce priveste Cetatea Bucuresti, linia de lupta punea in pericol noile fabrici si uzine construite la marginea orasului. O parte din armament fusese mutat la capetele de pod de la Cernavoda si Turtucaia, astfel ca o parte din forturi au ramas descoperite. Insuficienta garnizoanei, a trupelor de geniu si a armamentului, precum si intretinerea din ce in ce mai greoaie a forturilor, au condus la dezactivarea in anul 1914 a centurii si dezarmarea completa mai tarziu. In 1916, Romania intra in razboi si pierde bataliile de la Neajlov si Arges, trupele retragandu-se apoi spre Moldova. Armata germana, bine pregatita pentru asediul capitalei, a avut o mare surpriza sa descopere ca Bucurestiul fusese dezarmat chiar inainte de intrarea in razboi. Serviciile de spionaj, destul de bine cotate de inamic, dadusera gres. Bucurestiul a fost ocupat fara lupta pe 23 noiembrie / 6 decembrie 1916.

Situatia prezenta a centurii de fortificatii

Abandonarea marii majoritati a forturilor si bateriilor transforma orice incercare de a vizita un astfel de obiectiv intr-o veritabila explorare urbana, cu riscuri incluse, dar si cu satisfactii. O buna parte au ramas in incintele unitatilor militare a Ministerului Apararii, iar accesul si fotografiatul sunt strict interzise. Cel putin jumatate dintre obiective sunt mai mult sau mai putin accesibile, astfel ca in continuare vom inventaria starea actuala a fiecaruia.

Fortul 1 Chitila

Aflat in apropierea orasului Chitila si a statiei CFR omonime, Fortul Chitila este primul finalizat dintre fortificatii. Practic, este singurul care a respectat planurile originale ale generalului Brialmont. Este un fort din tipul 1, la fel ca Otopeni, cu un traseu pentagonal. Lungimea contraescarpei (partea a santului aflata la taluzul dinspre inamic) era de 463 de metri. Frontul anterior avea 310 metri, iar fetele 110. Cazarma garnizoanei se afla pe frontul principal, in camere cu o deschidere de 5,5 metri si o grosime a boltii de 2,5 metri. Reduitul central, in forma de inima, este aparat de doua santuri adanci, care se mai inunda in perioadele umede, facand aproape imposibil accesul pe la intrarea principala. Fortul este abandonat, dar galeriile din partea vestica (in spatele reduitului) sunt folosite ca depozit de catre o firma privata.

Bateria 1-2 Chitila

Bateriile iau numele fortului anterior (cu numarul mai mic). Bateria 1-2 face parte din tipul 1, cu sant continuu si cazemata de contraescarpa. Se afla in incinta unui poligon de trageri al armatei romane, aproape de intersectia Soselei de Centura cu DN 1A (prelungirea Bulevardului Bucurestii Noi – Soseaua Bucuresti-Targoviste – toponim vechi). Accesul se face numai cu acordul prealabil al comandantului unitatii din care face parte. Pastreaza fragmente din structura metalica a tunurilor. La Bateria 1-2 s-au turnat scene de film, fiind un obiectiv bine intretinut si partial electrificat.

Fortul 2 Mogosoaia

(click dreapta sau mijloc pe imagine pentru marire)

Fortul Mogosoaia face parte din tipul 2, alaturi de Fortul 13 Jilava. Tipul II este asemanator cu tipul I, diferind numai frontul de gat”, care este semibastionat. Si Mogosoaia este un fort cu reduit central, respectand in cea mai mare parte planurile initiale de constructie, neafectate de reducerea costurilor. Fata de tipul I, reduitul este de dimensiuni mai mici. Intrarea in reduit se face pe un pod, care in trecut era mobil, retractabil, aspect unic in constructia forturilor. Astazi, este in incinta unei fabrici de muraturi, este abandonat, iar accesul este de regula interzis (este pazit bine si de caini). In perioadele fara vegetatie constrictoare (iarna, primavara) se poate ajunge in santul din spatele reduitului, de unde cu putin noroc se poate intra printr-o fosta turela, unde acum se afla o constructie.

Bateria 2-3 Mogosoaia

Bateria 2-3 a explodat in anul 1919, omorand 13 militari si 2 civili. Au fost detonate din neatentie 32 de vagoane de dinamita. O explozie ulterioara (cu inca 2 morti) a sters orice urma a bateriei. Conform imaginii satelitare, aceasta se afla in apropierea Academiei Nationale de Informatii (scoala SRI), iar pe locul ei exista un sediul al IADP.

Fortul 3 Otopeni

(click dreapta sau mijloc pe imagine pentru marire)

Fortul Otopeni, din primul si cel mai eficient tip de fortificatii, este astazi impartit in doua. Reduitul central se afla in incinta unei unitati militare, unde accesul este strict interzis, iar galeria de contraescarpa este ocupata de fabrica Zarea, care si-a amenajat in interior un depozit de bauturi. Este si singura portiune care se poate vedea si chiar vizita. Peretii au fost vopsiti, conferind obiectivului un aspect diferit de cel initial. Accesul spre Zarea se face pe un drum ce pleaca din zona restaurantului McDonald’s de la intrarea in orasul Otopeni.

Bateria 3-4 Otopeni

Bateria 3-4, aflata aproape de sediul Philip Morris Romania, a fost pana nu demult singura care mai pastra o parte din structura metalica a unei turele. Intre anii 2008 si 2012, metalul a fost demontat complet de hotii de fier vechi. Tot prin turela din imagine se poate si intra in baterie, pentru ca santul este in permanenta inundat. Este singura care face parte din tipul 4 de baterii (unica), cu sant de dimensiuni reduse, intre cele doua semibastioane de pe frontul posterior.

Fortul 4 Tunari

(click dreapta sau mijloc pe imagine pentru marire)

Fortul Tunari este un fort de tip 3 modificat. Forturile din tipul 3 reprezinta majoritatea fortificatiilor de centura (12 la numar), fiind construite dupa planuri simplificate, cu costuri reduse considerabil. Pe de alta parte, acestea au fost proiectate dupa aparitia obuzului-torpila, constituind o adaptare la noua tehnologie. Este cel mai mic dintre forturi, fiind incadrat din aceasta cauza la tipul 3 modificat. Se afla in incinta unei unitati militare, in care accesul si fotografiatul sunt interzise. Santul de aparare este in permanenta inundat.

Bateria 4-5 Tunari

Bateria 4-5 se afla in imediata apropiere (la est) a intersectiei dintre Centura si soseaua dintre Pipera si Tunari (Bulevardul Pipera din orasul Voluntari si Calea Bucuresti din Tunari). Face parte din tipul 1, ca si bateria 1-2. Este complet abandonata, iar accesul se face fara probleme din Soseaua de Centura. Pe terenul din fata ei au existat odata cateva constructii, din care astazi au ramas numai fundatiile. Santul nu este inundat, astfel ca se intra chiar pe accesul principal.

Fortul 5 Stefanesti

Fortul Stefanesti reprezinta o varianta a forturilor de tip 2 si este denumit fort acvatic, datorita lacului permanent care se afla in santul de aparare (partea frontala si laterala). Escarpa si contraescarpa sunt nezidite si au inclinatia de 50 de grade. Intrarea in fort era aparata tot cu pod retractabil, precum si cu grilaj metalic. Terenul se afla actualmente in litigiu, prin urmare obtinerea permisiunii de acces si fotografiere este mai dificila decat in mod obisnuit.

Bateria 5-6 Stefanesti

(click dreapta sau mijloc pe imagine pentru marire)

Bateria 5-6 apartine tipului 1, de forma triunghiulara, cu sant continuu si cazemata dubla in unghiul din varful contraescarpei. Este singura fortificatie din Cetatea Bucuresti care a fost renovata complet, apartinand astazi Ministerului de Interne. Nu este accesibila turistilor, iar fotografia de mai sus este datata aprilie 2008, cand inca nu crescuse bolta. Felicitari celor care au luat obiectivul in primire si au facut ceva din el!

Fortul 6 Afumati

Fortul Afumati este dintre cele mai spectaculoase si mai complexe lucrari de acest gen din Romania. Reprezinta un tip unic (tip 5), fiind o varianta a tipului 2, dar fara reduit. Este fortul cu cele mai multe turele (9 la numar) si prin urmare cele mai multe galerii. Organizarea interioara a Fortului Afumati este net diferita de celelalte forturi. Este complet abandonat si accesibil turistilor dornici de o mica aventura. A fost utilizat in trecut ca depozit (doar frontul principal), astazi fiind “mascat” de o serie de cladiri ale unor firme pe care trebuie sa le ocolim pentru a ajunge (detalii spre finalul materialului). Nu apartine de nicio persoana fizica sau juridica. Camerele garnizoanei au fost modificate prin constructia de bazinete, semn al utilizarii lui ca depozit, din care astazi se mai pastreaza o parte.

Bateria 6-7 Afumati

Bateria 6-7, din tipul 1, se afla astazi in curtea din spate a unui garaj. Este mascata la strada de cateva depozite ale unei firme care nu are legatura cu bateria si s-a separat de santul de escarpa cu gard. Acum, se intra numai pe portita de la sud si numai cu acordul proprietarului. Santul este insalubru, cu mlastina, deseuri din constructii, balti. Accesul se mai poate face numai prin nivelul superior. Pastreaza in turela sudica parti metalice din tun. Placa de la intrare este ilizibila.

Fortul 7 Pantelimon

(click dreapta sau mijloc pe imagine pentru marire)

Fortul Pantelimon se afla in incinta a trei unitati militare, in apropiere de pasajul Soselei de Centura peste calea ferata Bucuresti – Constanta. Este un fort de tip 3, proiectat dupa aparitia obuzelor-torpila. Reduitul central lipseste, ca urmare a modificarilor planurilor de constructie si ajustarii la minim a costurilor. Conform imaginii satelitare, turelele par astupate complet si fatada dinspre interior este putin modificata prin adaugarea de porticuri sau chiar constructii anexe.

Bateria 7-8 Pantelimon

Bateria 7-8 face parte din tipul 1, de forma triunghiulara. Se afla la periferia orasului Pantelimon, in apropiere de capatul strazii Campului dinspre Centura. In anul 2008, aceasta era complet abandonata si vizitabila, iar in anul 2012 s-a reactivat unitatea militara in incinta careia se afla astazi.

Fortul 8 Cernica

Fortul Cernica se afla intre Bulevardul Biruintei (DN3) din orasul Pantelimon si Soseaua Cernica (DJ 301). Este un fort de tip 3, simplificat. Turelele par astupate, iar galeria de contraescarpa a fost distrusa partial de o explozie, datorita folosirii in trecut ca depozit de combustibili. Fortul este in incinta unei unitati militare, dar este abandonat si accesibil dinspre complexul studentesc al USAMV (contraescarpa cu galerie interioara).

Bateria 8-9 Cernica

Amplasata imediat la sud de salba de lacuri a Raului Colentina, Bateria 8-9 a fost demolata sau a explodat. Pe imaginea satelitara se mai cunoaste astazi terenul ei, facand parte din tipul 3, cu sant doar pe frontul posterior. Terenul bateriei este abandonat si folosit ca platforma pentru deseuri. Se pot observa denivelari de pamant de mici dimensiuni. Este posibil ca anumite galerii ale bateriei sa fie ingropate, astfel ca eventuale sapaturi in zona ar putea sa elucideze misterul disparitiei de la suprafata a acestui obiectiv.

Fortul 9 Catelu

Fortul Catelu se afla in prelungirea imaginara a Strazii Oxigenului din Sectorul 3 al capitalei, peste linia de centura. Este in incinta unui poligon de trageri si accesul este interzis. Este singurul fort aproape complet distrus de mai multe explozii ale munitiilor care au fost depozitate aici (in anii ’20). Tot ce a ramas din el este o mica portiune (cea sudica) din galeria de contraescarpa, care este relativ vizitabila pentru cei mai atenti. Galeria este vizitabila pe circa 50 de metri, alaturi de o alta galerie mica ce coboara la nivelul inferior, ambele cu surpaturi.

Bateria 9-10 Catelu

Bateria 9-10 este cea mai cunoscuta si vizitata baterie de la centura, fiind complet despadurita si situata langa un drum important – autostrada A2 spre Constanta. Din fericire, constructia autostrazii nu a afectat si bateria, pana la baza ei fiind chiar un drum de masina. Daca este cea mai vizitata, implicit este si cea mai insalubra dintre baterii, cu mormane de deseuri chiar in santul posterior (de acces). Este o baterie din tipul 3, prima “supravietuitoare” de acest tip dintre cele pe care le vom cunoaste aici (cu sant numai pe frontul posterior). Este utilizata pcazional si de jucatorii de airsoft, pe care daca ii gasim acolo este recomandabil sa evitam contactul cu bilele de plastic care joaca rol de munitie.

Fortul 10 Leurdeni

Denumirea fortului nu a fost redactata gresit, numele satului fiind la vremea aceea scris si pronuntatLeurdeni. Fortul Leurdeni se afla aproape de capatul soselei principale ce traverseaza cartierul omonim al orasului Popesti-Leordeni. Se afla la cea mai mare distanta de o baterie intermediara – peste 4 kilometri sud de Bateria 9-10, fiind o exceptie de la regula stabilita de generalul Brialmont. Face parte din tipul 3, de forma patrulatera, fara reduit. A fost impartit in doua, santul si galeria posterioara fiind pana nu demult parte a unei unitati militare; galeria de contraescarpa si restul fortului au fost depozit privat. Astazi, intreg fortul este abandonat, unitatea desfiintata, iar hotii de fier vechi si materiale de constructii l-au luat “in primire”. Pe terenul dintre fort si Soseaua de Centura functioneaza o serie de firme, fara legatura cu fortul. Detaliile de acces le puteti consulta mai jos, intr-un capitol separat.

Bateria 10-11 Leurdeni

Bateria 10-11 se afla in dreptul cartierului Danubiana din Popesti-Leordeni. Face parte dintr-un tip mixt de baterii, intre tipul 3 si tipul 4, de dimensiuni reduse si cu un numar mai mic de incaperi. Ca si Bateria 3-4 Otopeni, santul este prezent numai intre cele doua semibastioane. Dimensiunile sunt reduse (dupa planurile de diminuare a costurilor). Astazi, structura ei a fost putin modificata, aparand anexe din zidarie portanta in sant si anumite galerii fiind astupate. Se afla pe terenul unei proprietati private, dar cu putina atentie se poate vizita. La coborarea in sant se afla stupi de albine.

Fortul 11 Popesti

(click dreapta sau mijloc pe imagine pentru marire)

Fortul Popesti face parte din tipul 3, majoritar intre forturile capitalei. Spre deosebire de Fortul Leurdeni, galeriile laterale nu fac legatura cu galeria de contrasescarpa, acestea oprindu-se la turelele de pe umerii fortului. Se afla pe terenul unei unitati militare, in cadrul unui poligon de trageri, unde accesul este interzis. Din imaginea satelitara, pare bine intretinut.

Bateria 11-12 Popesti

Bateria 11-12 se afla in incinta Complexului turistic Miorita, aflat pe Soseaua de Centura in apropiere (la est) de intersectia cu Soseaua Berceni. Face parte din tipul mixt, ca si Bateria 10-11, cu sant de dimensiuni reduse pe frontul posterior, intre cele doua semibastioane. Este utilizata ca depozit (magazie) pentru complexul turistic Miorita si este nevizitabila pentru turistii care poposesc acolo (veti fi refuzati la receptie). Este vizibila din curtea complexului. Aripa nordica a fost transformata in locuinta, iar turela a fost acoperita cu tigla.

Fortul 12 Berceni

Fortul Berceni se afla pe terenul Remat Holding, de langa intersectia Soselei de Centura cu Soseaua Berceni. Face parte din tipul 3, aproape identic cu fortul Popesti. In prezent, directorul general al companiei conduce o ampla operatiune de igienizare si nivelare a suprafetei de deasupra si din jurul fortului, incercandu-se chiar si decolmatarea escarpei si contraescarpei (imaginea satelitara oblica Bing este aproximativ din 2007). Urmeaza punerea in valoare a turelelor si reconstituirea echipamentului de razboi de acum 120 de ani. Este accesibil in perioadele uscate, cu aprobarea conducerii companiei si numai sub supravegherea unui angajat.

Bateria 12-13 Berceni

Bateria 12-13 se afla la limita administrativa dintre comunele Berceni si Jilava. Face parte din tipul mixt de baterii, diferenta principala fata de tipul 3 fiind dispunerea galeriei de comunicatie in fata incaperilor, si nu in spatele lor. Bateria este in incinta unei unitati militare, unde accesul si fotografiatul sunt interzise. Cel mai probabil este folosita ca depozit. La nivelul anului 2013, in incinta sunt afisate bannere ale unei firme de constructii, ceea ce indica posibilitatea ca bateria sa fi trecut de la MApN in mediul privat.

Fortul 13 Jilava

Ajunsi la Fortul Jilava, ne intoarcem la planurile originale ale generalului Brialmont. Si asta pentru ca fortul face parte din tipul 2, aproape identic cu F2 Mogosoaia. Dispune de un reduit central, pe langa fortul propriuzis. Frontul de gat este mascat de doua cazemate de contraescarpa, instalate sub flancurile semibastioanelor. Escarpa si contraescarpa sunt zidite. Cedarea lui catre Ministerul de Interne si utilizarea ca inchisoare politica (dupa Al Doilea Razboi Mondial) i-a adus modificari minore in structura, mai ales in santul posterior. Incaperile pentru cazarma au fost utilizate ca celule colective, in timp ce camerele mai mici din fort au fost celule de maxima siguranta sau celule destinate condamnatilor la pedeapsa capitala. In fata frontului posterior au fost construite, din caramida, curti pentru plimbarea detinutilor. In prezent este scos din uz, dar inca se mai afla in incinta Penitenciarului Jilava. Accesul se face numai ocazional, organizat, in grupuri programate din timp, avand in vedere ca se intentioneaza transformarea lui in muzeu memorial al victimelor comunismului. Este primul obiectiv “programat” pentru a deveni muzeu. Reduitul central este electrificat. La Fortul Jilava s-au turnat o serie de filme documentare, precum si filmul artistic “Binecuvantata fii, inchisoare” (2002). Fortul 13 Jilava este singurul care “dispune” de o pagina speciala de Facebook.

Bateria 13-14 Jilava

Bateria 13-14 se afla in apropierea intersectiei dintre Centura si drumul european E70-E85 dintre Bucuresti si Giurgiu. Face parte din tipul 2, reastrans ca raspandire (doar doua exemplare, inclusiv B14-15), cu sant continuu. Diferenta fata de tipul 1 o reprezinta caponiera (cazemata) amplasata in varful bateriei, pe axul central, protejata de un zid de contraescarpa (a se consulta Bing Maps – Bird’s Eye, cu imaginea rotita 180 de grade). In prezent, accesul este restrictionat, fiind amplasata in incinta Arhivei Nationale de Film – obiectiv militar! In interior sunt aruncate deseuri cinematografice deosebit de inflamabile, care printr-o mica neatentie pot distruge bateria.

Fortul 14 Broscarei

(click dreapta sau mijloc pe imagine pentru marire)

Fortul Broscarei face parte din tipul 3 original de forturi, cu numarul maxim de incaperi pentru cazarma. Este bine “adapostit” de o unitate militara, dar zidul posterior se poate observa cu putina atentie din Soseaua de Centura. Soldatii au avut grija ca la poarta unitatii sa scrie clar pe cateva pancarte ca accesul si fotografiatul sunt interzise, poate pentru a nu ne mai obosi sa intrebam personal. Toponimul Broscarei este de origine necunoscuta, fortul fiind amplasat relativ aproape de cartierul Alunis din orasul Magurele.

Bateria 14-15 Broscarei

Bateria 14-15 se afla in spatele Institutului de Fizica Atomica din orasul Magurele, la marginea padurii de forma circulara care inconjoara fostul reactor de la Magurele. Face parte din tipul 2, ca si B 13-14 de la ANF, cu aceeasi cazemata – caponiera construita peste nivelul superior. Ultima ei utilizare a fost ca depozit de deseuri radioactive provenite de la reactorul din apropiere, pe vremea cand acesta functiona. Totusi nu trebuie sa ne ingrijoram cu privire la vizitarea ei. Aceasta a fost ecologizata intre anii 2000 si 2001 de firma NHN Ecoinvest, fiind total decontaminata. In interior veti oberva si urmele trecerii grafferilor, ca si la B 9-10. Bateria nu apartine nimanui, desi se afla in vecinatatea Institutului de Cercetare a Metalelor Radioactive si a unei vulcanizari (din spusele ambelor parti).

Fortul 15 Magurele

(click dreapta sau mijloc pe imagine pentru marire)

Fortul Magurele este al doilea cedat catre Ministerul de Interne. Face parte din tipul 3, ca majoritatea forturilor. Dispune de numarul maxim de camere pentru cazarma, conform planurilor originale. Astazi se afla in incinta Directiei Generale de Jandarmi a Municipiului Bucuresti, principala cazarma pentru jandarmii ce activeaza in capitala. Pana nu demult, pe site-ul Jandarmeriei Romane apareau si cateva imagini cu fortul. Din motive necunoscute, acestea au fost inlaturate. Accesul si fotografiatul sunt interzise.

Bateria 15-16 Magurele

Bateria 15-16 se afla in apropierea Garii Varteju de pe Linia de Centura. Face parte din tipul 3 de baterii, ca si B 9-10. Dispune de sant numai pe frontul posterior (la intrare). In imediata apropiere a fost amenajat un poligon de testare a grenadelor (unitate militara), dar bateria nu face parte din acest poligon, fiind complet abandonata. Se recomanda accesul cu maxima prudenta, in principiu dupa informarea la poarta poligonului asupra exercitiilor cu grenade. Este printre cele mai bine conservate baterii, fara prea multe deseuri, in ciuda faptului ca este in paragina.

Fortul 16 Bragadiru

Fortul Bragadiru se afla putin mai la nord de intersectia Centurii cu DN 6 – Soseaua Alexandriei. Face parte din tipul 3 de fortificatii, dar o inovatie si particularitate pentru interiorul fortului este galeria de acces la contraescarpa, captusita cu metal. Partea inferioara a acestei galerii este in general inundata. Fortul se afla in incinta unei unitati militare partial abandonate, in fata lui (pe partea posterioara) existand si o fabrica abandonata de beton, usor accesibila. De altfel, si fortul este in paragina. Zidul posterior se poate observa cu atentie din strada. La poarta nu raspunde intotdeauna cineva, in ciuda insistentelor, dar exista caini.

Bateria 16-17 Bragadiru

Bateria 16-17, care a fost de tip 3, face parte din lista neagra a celor distruse din cauza neglijentei in serviciu. Ca de obicei, aceasta a fost folosita ca depozit de munitii, care a explodat. Pe terenul fostei baterii, langa traditionala padurice, au fost amplasate niste hale de depozitare ale unei firme private. Terenul se afla imediat la sud de intersectia Centurii cu soseaua dintre cartierul Ghencea si comuna limitrofa Domnesti.

Fortul 17 Domnesti

(click dreapta sau mijloc pe imagine pentru marire)

Fortul Domnesti, de tip 3, se afla in dreptul CET Vest Militari, in prelungirea imaginara a Bulevardului Timisoara catre Soseaua de Centura. Este in interiorul unei unitati militare, unde accesul si fotografiatul nu sunt permise. Terenul unitatii poate fi inconjurat, iar in partea anterioara, in exteriorul contraescarpei, vom putea observa un poligon de trageri cu armament usor (de pe niste movilite de pamant). La Fortul Domnesti au avut loc de-a lungul timpului doua explozii, una in anul 1923 si alta in 1932, soldate cu 17 morti.

Bateria 17-18 Domnesti

Bateria 17-18 se afla in imediata apropiere (la sud) de pasajul suprateran peste Centura al Autostrazii A1 Bucuresti-Pitesti. Face parte din tipul 3, cu sant numai pe frontul posterior, ca si la Magurele sau Catelu. Bateria este abandonata in prezent, fiind in imediata apropiere a terenului SC Titan Mar, care a ocupat jumatate din terenul din spatele bateriei (spre oras). Bateria, cat si drumul de acces, nu se afla pe teritoriul acestei societati. Terenul bateriei este imprejmuit cu gard discontinuu, iar la intrarea principala exista o poarta metalica. Pe partea dinspre oras se mai pot observa fundatii de cladiri. Bateria este locuita de persoane fara adapost, pe timpul verii (vom gasi in interior haine si mancare, precum si deseuri).

Fortul 18 Chiajna

Fortul Chiajna este singurul fort aflat in interiorul Soselei de Centura, in preajma intersectiei acesteia cu Strada Eroului sau principala din comuna Chiajna. Acesta este “prins” intre sosea si calea ferata, pentru ca linia de centura urmeaza traseul initial (prin estul fortului), in timp se soseaua ocoleste fortul pe la vest, apoi “inglobeaza” in interior cartierul Rudeni din orasul Chitila. Fortul se afla in custodia SC Legume Fructe Militari SA, cu sediul in Bucuresti (langa Liceul Tudor Vladimirescu). Acolo, pe Bd. Iuliu Maniu, puteti cere relatii cu privire la o eventuala vizita organizata, pentru ca altfel accesul este interzis. Incinta este bine pazita si de caini. Fortul Chiajna este partial abandonat, iar in galeria de contraescarpa inca mai sunt depozite de muraturi, izolate cu ziduri si porti metalice de restul fortului. Accesul se face numai pe partea laterala nordica, poarta principala de acces la societatea comerciala.

Bateria 18-1 Chiajna

Bateria 18-1 a explodat in anul 1921, omorand 8 militari. Era depozit de munitii. Terenul acesteia se afla langa Gara Chiajna, tot in interiorul Soselei de Centura, dar in exteriorul fostei cai ferate care deservea fortificatiile. Il putem recunoaste usor daca de la gara Chiajna trecem liniile de cale ferata si urmam drumul neasfaltat de masina care se orienteaza spre nord, prin spatele rampei de gunoi de la Rudeni. De-a lungul drumului de tara vom putea observa si terasamentul de cale ferata, in vestul caruia vom observa un teren cu denivelari puternice, imediat cum incepe gardul de protectie al rampei de gunoi (vizavi).

Trei forturi accesibile, esential de vizitat!

Voi insista in acest material pe trei forturi abandonate pe care va recomand sa le vizitati, in special pentru gradul cel mai sporit de accesibilitate, spre deosebire de celelalte. Daca aveti de gand sa vizitati o parte din forturile Cetatii Bucuresti, cu acestea trei ar fi bine sa incepeti. Vizitarea se va face cu respectarea tuturor regulilor de explorare urbana, avand obligatoriu in cuprinsul echipamentului o lanterna buna si un spray paralizant (a se folosi doar in caz de urgenta majora), precum si facultativ niste cizme de cauciuc, daca alegeti sa mergeti in perioadele ploioase cand se mai inunda santurile.

Fortul 1 Chitila

(click dreapta sau mijloc pe imagine pentru marire)

La Fortul Chitila se ajunge cel mai usor de la intersectia Soselei de Centura cu Soseaua Chitilei, acolo unde a fost construit un pasaj suprateran al Centurii (anexat celui deja existent peste calea ferata). La fel de usor se mai poate ajunge si de la Gara Chitila, distanta fata de intersectia mentionata fiind aceeasi: 1 kilometru si jumatate. Orice cale de acces am alege, va trebui sa ajungem pe Strada Cartierului din orasul Chitila, care face legatura intre Centura si Strada Rudeni si care margineste fortul pe partea sud-vestica. Daca venim dinspre Centura, vom merge pe strada Cartierului spre nord-vest, avand Remat pe partea dreapta, pana cand observam ca se termina gardul Remat de la strada si se face o alee la dreapta. Daca venim dinspre statia CFR, vom trece peste pachetul de cai ferate si vom cauta sa ne inscriem pe una din strazile Mihai Eminescu sau Vasile Parvan, spre sud, ambele terminandu-se in Strada Cartierului. De aici, spre stanga (sud-est) ajungem la gardul Remat, de unde cotim la stanga pe aceeasi alee mentionata mai sus (vezi imaginea satelitara oblica). Ne aflam acum pe un drum de tara cu pavaj discret, pe alocuri fara. Nu urmam pavajul, care se va strecura printr-un portal spre o locuinta, ci ne abatem tot pe langa gardul societatii pana ce vedem pe stanga marea intrare in Fortul Chitila. Trecem printre muntii de deseuri si ajungem la portalul care anunta intrarea in Fortul Chitila.

Fortul 6 Afumati

(click dreapta sau mijloc pe imagine pentru marire)

La Fortul Afumati se ajunge foarte usor de la capatul de linie al autobuzului local 155 din orasul Voluntari, aflat sub podul drumului national 2 spre Afumati. De sub pod, urmam Soseaua de Centura spre nord cale de 450 de metri pana cand observam pe partea dreapta o alee fara asfalt, singurul drum public (fara porti), care merge spre o statie de betoane. Trecem printre doua hale, dintre care una este neterminata (cea de pe partea stanga). Imediat dupa cele doua hale, in gardul aflat pe partea stanga (spre nord) vom observa o spartura si o poteca discreta care merge prin vegetatia deasa. Daca ratam aceasta intrare, vom ajunge la gardul betonierei, de unde vom fi intorsi inapoi de paznici. Poteca ne conduce printr-o statie de descarcare a deseurilor din constructii (moloz) a serviciului de salubritate din orasul Voluntari. Aici ne orientam spre dreapta cale de fix 100 de metri, pe un vechi drum de serviciu ceva mai bine pronuntat. Dupa cei 100 de metri, la stanga vom observa o adancitura in teren, care reprezinta chiar santul posterior de aparare al fortului. Coboram cu atentie pe langa zid si inaintam prin sant pana la una din ferestrele care ne permit intrarea in fort. De regula este apa sau mlastina pe acest traseu, dar este singura cale de acces. Intrarea principala a fortului este obturata de vegetatie si de terenurile firmelor care se afla “la strada”, la Soseaua de Centura. Fortul este complet abandonat si nu apartine de nicio societate comerciala, nici de armata.

Fortul 10 Leurdeni

(click dreapta sau mijloc pe imagine pentru marire)

Accesul la Fortul Leurdeni este ceva mai interesant si pune mai multe probleme de orientare, astfel ca va trebui din nou sa utilizati imaginea satelitara pe care o aveti la dispozitie aici. Ne aflam la intersectia Soselei de Centura cu Soseaua Leordeni, cea care porneste din centrul orasului Popesti-Leordeni si strabate cartierul Leordeni. De la aceasta intersectie, urmam Centura la dreapta, spre sud, circa 500 de metri, pana in dreptul unei statii de betoane (o recunoastem prin silozul vertical). Aici ne inscriem la stanga (est) pe un drum carosabil care ocoleste betoniera si mai mergem 200 de metri, pe langa un adapost de caini comunitari. Dupa cei 200 de metri se desprinde la stanga prima varianta de acces la fort (conform imaginii satelitare), care ne va conduce direct in santul posterior al acestuia, pe terenul unei unitati militare abandonate. O a doua cale de acces se afla la inca 200 de metri de prima, pe acelasi drum care se desprinde din Centura. Astfel, va trebui sa urmam liziera paduricii spre stanga, pana cand vom observa o coborare discreta a drumului de tara si o defrisare recenta pe partea stanga. Vom urma aceasta noua poteca, destul de lata, cale de alti 100 de metri, spre vest. Dupa ce trecem de o baraca abandonata (pe stanga), ne uitam cu atentie pe partea dreapta si observam contraescarpa zidita a fortului, pe langa care coboram in santul anterior si intram in galeria de contraescarpa, lunga si cu hublouri. Din aceasta, la dreapta se va desprinde o alta galerie in scari, spre un nivel inferior, care ne va conduce (pe sub sant) din contraescarpa in fortul propriuzis si la intrarea principala. Ultima oara, intrarea principala era zidita si izolata fata de galeria de acces in contraescarpa, dar este posibil ca zidul sa fi fost deja desfiintat.

Cetatea Bucuresti – un volum de Cornel Scafeş si Ioan Scafeş

Despre centura de fortificatii a Bucurestiului au aparut de-a lungul timpului numai doua publicatii mai importante. Prima monografie a fost realizata in anul 1933 de colonelul D.I. Vasiliu, de unde a fost extrasa si schita forturilor, disponibila mai sus in acest material. Volumul se gaseste si la Biblioteca Militara Nationala, dar este accesibil numai cadrelor militare.

A doua si cea mai actuala publicatie a aparut in anul 2008 in colectia “Dorobantul” a Muzeului Militar National “Regele Ferdinand I” si este semnat de autorii Cornel Scafeş si Ioan Scafeş (editura Alpha MDN). Cartea contine planse cu fotografii – document din Fototeca Muzeului Militar National si din Colectia Fotografii Originale. Monografia este structurata in capitole despre istoric, prezentarea forturilor si bateriilor, armament, date economice, trupe care au activat, precum si un scurt inventar al situatiei obiectivelor, la nivelul anului 2008. Lucrarea a fost conceputa din perspectiva militara, cu maximul de detalii tehnice referitoare la arhitectura, armament, garnizoana etc.. Volumul reprezintaprincipalul material bibliografic pentru acest articol.

Iata ca fortificatiile din jurul capitalei pot reprezenta si sursa de inspiratie pentru poeti! 🙂 Forturile Chitila si Leurdeni au facut obiectul unor versuri semnate de Emanuel Patrascioiu si incluse in volumul Taceri “in gura mare”, pe care le vo

Posted by Andrei Ionel on 3 decembrie 2013

sursa: arhiva de geografie

Articol din Orase in Romania, Turist in Romania |

Comments Closed

Un oras din Romania, declarat cel mai primitor din Europa

November 16th, 2013 |

Strainii se pot simti ca acasa in acest oras din nord-vestul Romaniei, acestia fiind vazuti cu ochi buni, potrivit unui sondaj realizat de TNS Political & Social la solicitarea Uniunii Europene.

Un oras din Romania, declarat cel mai primitor din Europa

flickr.com

In cadrul sondajului care a masurat calitatea vietii in orasele europene, Cluj-Napoca a iesit pe primul loc in privinta atitudinii pozitive a locuitorilor fata de straini. 91% din respondenti au declarat ca este o idee foarte buna ca orasul lor sa aiba parte de straini, fie ca locuitori sau ca turisti. In comparatie, doar 83% dintre bucuresteni au aceeasi parere.

Pe urmatoarele doua locuri la acest criteriu s-au clasat Luxembourg cu 89% si Cracovia cu 87%.

Nu numai ca locuitorii Clujului sunt fericiti sa primeasca straini, dar au si mare incredere in ospitalitatea orasenilor. 75% din respondenti cred ca locuitorii orasului Cluj-Napoca sunt de incredere si nu sunt deloc periculosi. Locuitorii Capitalei sunt mult mai cinici: doar 31% dintre ei cred ca alti bucuresteni sunt de incredere.

Mai mult, bucurestenii (47% dintre ei cel putin) sunt convinsi ca nici macar vecinii lor de cartier nu sunt de incredere.

Cinismul bucurestenilor ar putea fi influentat si de nemultumirea lor vizavi de felul in care traiesc in Capitala. Studiul ne arata ca bucurestenii sunt printre cei mai nemultumiti europeni in ceea ce priveste calitatea vietii din orasul in care locuiesc.

82% din bucuresteni sunt multumiti in general de calitatea vietii, procent care-i plaseaza pe antepenultimul loc in clasamentul capitalelor. Majoritatea procentelor legate de cetatenii multumiti de calitatea vietii din capitalele europene sunt de peste 90%. In schimb, 96% din clujeni s-au declarat satisfacuti de calitatea vietii in orasele lor.

Sursa: 9m

Articol din Orase in Romania |

Comments Closed

Jurilovca village wins accessible and sustainable tourism award from European Commission

November 14th, 2013 |

The European Commission announced the EU needs to improve accessible tourism for senior citizens and people with special needs. On 11 November, the European Commission announced that it decided to dedicate this year’s European Destinations of Excellence (EDEN) awards to accessible tourism destinations. Representatives of 19 destinations from all over Europe received EDEN trophies for their efforts to offer accessible features and equipment such as walking paths adapted to wheelchairs or prams, specially adapted bike rentals as well as adapted access to beaches and mountains.

The EDEN winners will be, Kaunertal Valley (Austria), Ottignies-Louvain-la-Neuve (Belgium), Stancija 1904 – Svetvinčenat (Croatia), Polis Chrysochous Municipality (Cyrpus), Lipno (Czech Republic), Haapsalu City (Estonia), Morvan Regional Natural Park (France), Municipality of Marathon (Greece), Kaposvár and the Zselic area (Hungary), Cavan Town and environs (Ireland), Pistoia (Italy), Liepāja (Latvia), Telšiai (Lithuania), Horsterwold (The Netherlands), Przemyśl (Poland), Jurilovca (Romania), Laško (Slovenia).

According to the official document from the European Parliament, Jurilovca sits in the middle of a fairy tale landscape neighbouring the Black Sea and the Danube Delta, a unique wetland area and UNESCO world heritage site known for its stunning scenery and biodiversity. Also, the local authorities are keen to welcome visitors of all ages from across Europe. Efforts are being made to ensure that all visitors can have an equally enjoyable holiday here. The local tourist centre is on hand to help all visitors find answers to any questions they may have during their stay in the region.

Moreover, on 3 to 4 December, the European Commission – DG Justice and DG Enterprise and Industry – will celebrate the “European Day of Persons with Disabilities” and the “European Tourism Day” 2013 with the Joint Conference on “Accessible Tourism in Europe”. The aim of this two-fold event will be to raise awareness on the right of everybody to have equal access to tourism services and destinations and to present some success stories and best practices in the field.

Photo courtesy of www.jurilovca.wordpress.com

Oana Vasiliu

sursa: business review

Articol din Orase in Romania, Tourist in Romania (english) |

Comments Closed

Municipiul Piatra-Neamț este în topul orașelor cu o calitate ridicată a vieții, potrivit unui sondaj al Comisiei Europene

November 12th, 2013 |

Municipiul Piatra-Neamț se află în topul orașelor europene cu o calitate a vieții ridicată, potrivit raportului făcut public de Comisia Europeană, în urma sondajului realizat în octombrie 2013.

Reprezentanții primăriei Piatra Neamț au dat publicității, datele acestui raport care vizează percepția asupra calității vieții în 79 de orașe europene. Sondajul a fost realizat în cadrul Auditului urban la nivel european și reprezintă o inițiativă a Direcției Generale de Politică Regională a Comisiei Europene, cu scopul de a compara calitatea vieții între diferitele zone ale Uniunii Europene.

În cele 79 de orașe sunt incluse 28 de capitale ale statelor membre ale Uniunii Europene, inclusiv Turcia. Numărul acestor orașe suplimentare este stabilit în funcție de mărimea statului respectiv. Aceste orașe sunt capitale de regiune și sunt alese astfel încât să acopere statul respectiv atât geografic, cât și ca dimensiune de orașe. Din România au fost alese pentru a face parte din sondaj, pe lângă București, Cluj-Napoca, oraș mare situat în nord-vestul țării și Piatra Neamț, oraș mediu situat în nord-estul țării.

Astfel, nivelul de satisfacție este de peste 70% în 63 de orașe, iar în 7 orașe — respectiv Groningen, Oviedo, Malmo, Munchen, Aalborg, Piatra-Neamț și Luxemburg — 9 din 10 respondenți se arată satisfăcuți de spațiile publice.

Potrivit sondajului, nivelul de satisfacție este de 77 la sută în Cluj Napoca și 52 la sută în București.

Găsirea unei locuințe la un preț rezonabil este percepută ca o provocare pentru mai mult de jumătate din respondenți și această dificultate apare ca severă în capitalele statelor. În 50 de orașe, una din două persoane consideră că nu este deloc ușor să își găsească o locuință la un preț rezonabil. Cel mai ridicat nivel al locuitorilor satisfăcuți de prețul locuințelor din orașul lor se află în Oviedo, Piatra-Neamț, Braga și Oulu, fiecare cu 65 la sută, în timp ce cei mai mulți respondenți nemulțumiți se află în Geneva și Paris — cu 95 la sută și Munchen — cu 94 la sută.

În municipiul Cluj Napoca, 49 la sută sunt satisfăcuți de prețul locuințelor, în timp ce în București, procentul celor satisfăcuți este de 39 la sută.

În 60 de orașe, majoritatea respondenților sunt satisfăcuți de gradul de curățenie al orașului, iar în 28 de orașe nivelul de satisfacție este mai mare de 70 la sută. Acest nivel foarte ridicat se regăsește în Oviedo, 95 la sută, Luxemburg, 92 la sută și Piatra-Neamț, 91 la sută.

În București, procentul celor satisfăcuți de curățenie este de 31 la sută.

În 58 de orașe, majoritatea celor chestionați sunt satisfăcuți de calitatea aerului, iar în 19 orașe, printre care și Piatra-Neamț, satisfacția este de peste 80%.

Municipiul Piatra-Neamț se regăsește printre primele clasate și la alte categorii, cum ar fi nivelul zgomotului (locul 21), măsuri luate împotriva schimbărilor climatice, surse alternative de energie (locul 12), sentimentul de siguranță al locuitorilor (locul 17) sau percepția privind calitatea serviciilor administrative locale (locul 16).

Sondajul a fost efectuat de către firme specializate pe eșantioane reprezentative de minim 500 de persoane, însă marea majoritate a eșantioanelor, în anchete la nivel național, nu depășesc 1.500 de persoane.

Sursa: AGERPRES / Bucharest Herald

Articol din Orase in Romania |

Comments Closed

Cetatea Făgăraşului – un ţinut de poveste

October 10th, 2013 |

Cetatea Făgăraşului, aşezată la jumătatea drumului dintre Braşov şi Sibiu, este una dintre cele mai mari şi bine păstrate structuri medievale din România şi din Europa.

Cetatea regală, înzestrată cu cel mai mare domeniu feudal din voievodat a fost construită la sfârşitul secolului al XlV-lea.

Primele ştiri documentare care atestă existenţa cetăţii de piatră sunt din 1455, când este menţionat un ,,castelan”, iar în anul următor Iancu de Hunedoara, scriind braşovenilor, aminteşte de ,,cetatea noastră Făgăraş”.

Cercetările arheologice din cetate desfăşurate cu ocazia diferitelor etape de restaurare au scos la iveală existenţa, înaintea acestei cetăţi de piatră, a unei fortificaţii din lemn cu val de pământ, construită aproximativ pe amplasamentul actualei cetăţii.

Această fortificaţtie, dovada unei organizări politico- feudale autohtone voivodale, a fost distrusă la mijlocul secolului al XIII-lea, în urma unui puternic incendiu, după cum atestă vestigiile scoase la iveală prin săpăturile arheologice care au însoţit lucrările de restaurare.

Prima piatră de temelie a cetăţii a fost pusă în secolul al XIV-lea, primul domnitor atestat, care a locuit aici fiind László Kán. Acesta a ordonat ridicarea unei fortificaţii din lemn, iar ulterior, pe timpul lui Majláth István, în 1539, cetatea este reconstruită parţial.

Complexul feudal era înconjurat de un şant de apărare şi de un val de pământ, două elemente esenţiale, pentru acele vremuri, care asigurau, într-o oarecare măsură, un anumit avantaj pentru soldaţii din interior.

În secolul al XV-lea cetatea din piatră şi cărămidă de la Făgăraş, care era o cetate militară de apărare, avea o incintă patrulateră, cu patru turnuri, bastioane la colţuri şi un turn de avanpost de tip baricadă pe latura de est.

După scindarea Regatului Feudal Maghiar în anul 1541, ca urmare a înfrângerii de la Mohacs, Transilvania devine Principat autonom subsuzeranitate otomană. În acest cadru, domeniul şi Cetatea Făgăraşului intră în proprietatea ereditară a principilor Transilvaniei.

Mulţi dintre aceştia au acordat o atenţie deosebită Făgăraşului contribuind la dezvoltarea culturală şi economică a întregii zone.

Adăpost pentru averea lui Mihai Viteazul

Mihai Viteazul, domn al Ţării Româneşti între 1593-1601 şi primul unificator al celor trei ţări românesti poartă ,conform unei vechi tradiţii voievodale, titlul de “herteg al Făgăraşului”, încă din anii 1597-1599 şi îşi manifestă pretenţiile asupra acestui teritoriu pe baza unui “ius antiquum vaivodarum valachiae transalpinae” (vechi drept voievodal al Ţării Româneşti).

În anul 1599, în urma campaniei din Transilvania, Mihai Viteazu intră în posesia efectivă a Făgăraşului, iar la sfârşitul aceluiaşi an, cetatea şi domeniul sunt dăruite soţiei sale Doamna Stanca, devenind astfel loc de adăpost pentru averile şi familia domnului.

Bustul doamnei Stanca, soția voievodului, poziționat acum la intrarea în cetate, aminteşte, încă, de momentele din timpul primei uniri.

Mihai Viteazul a acordat o atenţie deosebită Făgăraşului datorită poziţiei sale strategice: în aprilie 1600 cetatea devine centrul de adunare al oştilor înaintea campaniei din Moldova, iar în toamna anului 1600, după înfrângerea de la Mirăslău, tot aici are loc regruparea forţelor.

În secolul al XVII-lea, adaptările de construcţii şi adăugirile la care este supusă Cetatea vor culmina cu transformarea sa într-o fastuoasă reşedinţă princiară,aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui maiestuos monument.

Destinaţia pe care au primit-o cele 85 de încăperi ale castelului s-a putut deduce din inventarele Cetăţii Făgăraşului, în special cele din 1632, 1637, 1656, 1676.

În urma acestor lucrări efectuate în secolul al XVII-lea, Cetatea Făgăraşului devine reşedinţă a principilor Transilvaniei şi centru politico-administrativ al marelui domeniu al Făgăraşului, fiind un impunător centru medieval.

În timpul lui Gheorghe Rackozi I(1631-1648) au fost dublate, prin interior, zidurile exterioare de pe latura de nord şi de sud, iar în spaţiile create a fost aplicată umplutură de pământ, realizându-se o rezistenţă de 8 metri grosime.

Totodată, construieşte pe jumătatea nordică a laturii de est clădirea corpului de gardă, iar şanţul de apărare din jurul cetăţii este lărgit, adâncit şi umplut cu apă din Olt, devenind astfel un adevărat lac.

Ţara Făgărasului devine unul dintre cele mai mari şi mai bogate domenii ale Transilvaniei cuprinzând peste 50 de sate administrate prin două curţi secundare.

Din a doua jumătate a secolului al XVII-lea, ultimii proprietari nu mai întreprind lucrări de amploare, ci doar operaţiuni de reparaţii şi întreţinere. Începand cu anul 1696, după pătrunderea armatei imperiale austriece în Transilvania, Făgăraşul devine proprietate a Coroanei Habsburgice.

Trecerea Făgăraşului în proprietate austriacă şi transformarea în garnizoană a însemnat începutul unei perioade de degradare surprinsă şi în inventarul din 1726. Servind unor scopuri militare, castelul şi cetatea de la Făgăraş îşi pierd eleganţa şi măreţia de odinioară.

Între 1918 şi 1948 a fost garnizoană a armatei române. Din 1918 până în 1923, aicia fost lagăr pentru ruşii albi, presa vremii consemnând donaţiile pe care regina Maria le-a făcut pentru aceştia.

Între anii 1948-1960, în Cetatea Făgăraşului, a existat una dintre cele mai temute închisori pentru deţinuţi politic ale “gulagului” românesc. Cea mai râvnită cetate-castel de pe timpuri are 66 de încăperi, întinse pe cinci niveluri, însă doar o parte dintre camere pot fi vizitate de turişti.

Apropiată de Munţii Făgăraşului, loc de refugiu al militanţilor pentru rezistenţa anti-comunistă, cetatea a devenit una dintre cele mai temute puşcării ale timpului.Numărul celor care au pătimit între zidurile cetăţii pentru că au refuzat să se supună regimului comunist nu se cunoaşte cu exactitate.

Deţinuţii treceau prin cele mai crunte torturi, menite să îi macine fizic şi psihic, iar mulţi dintre aceştia nu rezistau terorii sistematice. În interiorul cetăţii, în Turnul Temniţă exista o carceră, extrem de îngustă, de numai 50 de centimetri, în care puşcăriaşii erau nevoiţi să stea în apă foarte rece care le ajungea până la genunchi.

Deţinuţii politic care au fost încarceraţi la Cetatea Făgaraşului în timpul perioadei comuniste au lăsat semne adânci pe zidurile închisorii, unde se găsesc încrustate de mâinile puşcăriaşilor cruci şi rugăciuni.

Muzeul Ţării Făgăraşului “Valer Literat”

Cetatea a fost renovată şi amenajată ca muzeu în 1965, astăzi fiind unul dintre principalele puncte de atracţie ale judeţului Braşov. Turiştii pot vizita încăperile, interiorul turnurilor şi scările înguste de piatră.

O adevărată poartă spre trecutul îndepărtat al Transilvaniei, Cetatea Făgăraşului oferă vizitatorilor şansa de a păşi într-o lume apusă a Evului Mediu, dar care a rămas încă vie în memoria comunităţii prin marile personalităţi şi prin provocările istoriei scrise pe acest tărâm.

Măreaţă şi impunătoare, cetatea Făgăraşului pe care Nicolae Iorga o considera una din ,,podoabele ţării”, îşi aşteaptă liniştită ,,recunoaşterea îndrăzneţelor fapte ale trecutului”.

În prezent, Cetatea Făgăraşului adăposteşte Muzeul „Țării Făgăraşului”.

Secole de istorie sunt îngrămădite în vechile ziduri ale cetăţii, fiecare obiect din colecţiile expuse vorbind de la sine despre traiul, preocupările şi valoarea oamenilor din vremuri îndepărtate.

Muzeul Ţării Făgăraşului „Valer Literat” se poate mândri cu un patrimoniu de peste 20.000 de piese. Obiecte vechi, obiecte rare, obiecte de valoare, adunate în decursul a peste 100 de ani.

Programul de vizitare al muzeului este de marţi până vineri, între orele 8 şi 18, iar sâmbăta şi duminica accesul este permis între orele 9 şi 17.Adulţii vor plăti 10 lei pentru un bilet, iar elevii, studenţii şi pensionarii câte 5 lei.

Cetatea poate fi găsită în Piaţa Mihai Viteazul, municipiul Făgăras, judeţul Braşov, fiind vizibilă de pe DN1/E68.

Sursa: Financiarul

Articol din Orase in Romania, Turist in Romania |

Comments Closed

Sibiu: Fosta Capitală Culturală Europeană investeşte cu 66% mai mult în cultură pentru a atrage turiştii

April 6th, 2013 |

Primul oraş românesc devenit în urmă cu şase ani Capitală Culturală Europeană, Sibiul beneficiază de investiţii cu 66 la sută mai mari în domeniul culturii, tocmai pentru a-şi atrage cât mai mulţi turişti, asta după ce anul 2012 a fost declarat deja de primarul municipiului, Klaus Iohannis, cel mai bun din domeniul turistic.

“Până acum, abordarea noastră, a Sibiului, de a investi în cultură şi de a profila oraşul ca oraş cultural a dat rezultate excepţionale şi vom continua aşa”, a anunţat, joi, Iohannis.

Potrivit acestuia, în acest an, municipalitatea investeşte şase milioane de lei în cultură, cu 66% mai mult faţă de anul trecut.

Ordonatorul de credite a aprobat alocările financiare pentru proiectele selectate pe agenda culturală a acestui an, strânse sub tema Sibiu Smart. Suma totală cu care municipalitatea finanţează cele 78 de proiecte selectate este de 5,92 milioane de lei. Primăria Sibiu intenţionează şi stabileşte zilele acestea ultimele detalii pentru încheierea unui parteneriat cu firma Ambient, aceasta devenind partener oficial al agendei culturale a acestui an. De altfel, Ambient sprijină deja de mulţi ani cultura sibiană, printre evenimentele care se bucură de prezenţa Ambient fiind chiar Festivalul Internaţional de Teatru Sibiu.

Cele mai mari sume au fost alocate pe agendă unor evenimente cu tradiţie în viaţa culturală sibiană: Artmania (300.000 lei), TIFF Sibiu (250.000 lei), Astra Film Festival (300.000 lei), Gaudeamus (200.000 lei), Sibiu Jazz Festival (200.000 lei), Festivalul Internaţional al Artei Lirice (200.000 lei), Festivalul Internaţional de Folclor ‘Ioan Macrea’ (140.000 lei), Festivalul Internaţional de Folclor Cântecele Munţilor (100.000 lei), Concertele estivale: Zielele româno-americane (120.000 lei), Festivalul Huet. Urban – Green is Smart (120.000 lei), Biblioteca digitală a ULBS (100.000 lei), Sibiu Fashion Days (100.000 lei), Feeric Fashion Days (100.000 lei) şi Târgul de Crăciun (200.000 lei).

Sume importante au fost alocate şi evenimentelor mai nou intrate în mediul cultural sibian, dar care sunt foarte apreciate de public: Media Music Awards (280.000 lei), Cibinfest 2013 (100.000 lei), Festivalul Internaţional de Muzică Sibiu (94.000 lei), Focus Sibiu (80.000 lei), Miss Diaspora Models International 2013 (300.000 lei).

Anul acesta se regăsesc pe agendă şi evenimente inedite, care se află pentru prima dată pe agendă: 2 mai – Ziua Naţională a Tineretului, Lansarea Festivalului Internaţional de Muzică Sibiu, Conferinţa Internaţională Sibiu – Smart City, Biblioteca digitală a ULBS – Sibiu Smart, Scriitori români versus traducători germani, Guşteriţa Turistică, Festivalul Grădinilor, Sibiu Educational Festival, Festivalul Internaţional de Modă ‘Be creative’, Smart Park 2013, Strada cu cărţi, Sibiu Magic Weekend, Smart Hermannstadt Rock, Classics for pleasure – Everybody’s Music, The Festival, Smartmobilul 2013, Balul Tinerilor Artişti.

În anul 2012 agenda culturală a conţinut 53 de evenimente, suma totală alocată fiind de 3,86 milioane de lei.

Spre deosebire de Constanţa, municipiul Sibiu insistă pe o altfel de promovare turistică. Întrebat de corespondentul AGERPRES, cum vede abordarea în materie de turism a primarului Constanţei, Radu Mazăre, Klaus Iohannis a declarat joi că este vorba de “abordări fundamental diferite, dar asta nu înseamnă că cea din Constanţa nu este bună, ci este doar fundamental diferită de cea din Sibiu, iar rezultatele vor arăta dacă a fost bună sau nu”.

“Depinde pentru ce vine simplul turist în România. Dacă vine pentru un oraş istoric, pentru o viaţă culturală, pentru ceva monumente, va veni mai degrabă în Sibiu. Dacă vine pentru altceva, posibil să meargă şi în Constanţa. Da, pentru distracţie poate să meargă acolo. Şi aici există (distracţie – n.r.)”, a concluzionat Iohannis.

Sursa: Bucharest herald

Articol din Orase in Romania |

Comments Closed

Timisoara, capitala Earth Hour 2013

March 16th, 2013 |

Municipiul Timisoara a castigat, sambata, competitia “Capitala Earth Hour 2013 Romania”, timisorenii adunand 3.580 de kilograme de deseuri, pe locurile urmatoare situandu-se Botosani, cu 2.900 de kilograme si Ploiesti, cu 2.700 de kilograme.Seful Directiei de Mediu din cadrul Primariei Timisoara, Adrian Bere, a declarat, sambata, ca Timisoara a castigat competitia “Capitala Earth Hour 2013 Romania”, timisorenii adunand 3.580 de kilograme de deseuri, aduse in centrul municipiului, in Piata Operei, relateaza Mediafax.

In 2012, titlul de “Capitala Earth Hour” a fost castigat de orasul Bistrita care a reusit sa adune 16 tone de PET-uri. Timisoara s-a clasat atunci pe locul al doilea cu 3,86 tone de PET-uri adunate, iar pe locul al treilea a fost municipiul Iasi cu 2,32 de tone.

Sursa: Daily Business

Articol din Orase in Romania |

Comments Closed