Un bărbat originar din Ploieşti a reuşit să pună pe picioare singura companie românescă din Qatar. Cristian Ştefănescu a fondat o firmă de construcţii, iar de trei ani locuieşte în Doha, alături de familia lui. Pe de altă parte, peste 3.000 de români lucrează în prezent Qatar.

Bogdan Alin Ota, un pianist din Botoşani, i-a uimit pe scandinavi interpretând o compoziţie proprie la preselecţiile organizate la Oslo, pentru show-ul “Norvegienii au talent”. Cu trei Da-uri obţinute din partea juriului, tânărul de 32 de ani, stabilit de 8 luni în Norvegia, s-a calificat în etapa următare a concursului. “Eşti minunat! Suntem atât de bucuroşi că eşti aici!”, i-au spusjuraţii românului, întrebându-l cum de nu l-a văzut România. Pianistul, angajat a o firmă de copiatoare, a răspuns că, deşi a fost văzut şi-n ţara natală, nu a fost “considerat interesant”. “Am un vis, iar visul meu este ca tu să-ţi laşi slujba de zi cu zi şi să te ocupi de muzică full-time”, i-a spus lui Bogdan Ota unul dintre juraţi. “Şi mai sper că România te va vedea!”, i-a urat acesta concurentului.

În România, vestea că un român face furori în Norvegia, la varianta locală a concursului “Got Talent”, a ajuns după patru zile. Chiar şi la Botoşani unde locuieşte tatăl lui Bogdan, Alexandru Ota. Medic primar ATI şi şef de secţie la Spitalul Judeţean Mavromati, doctorul evită să facă comentarii despre prestaţia fiului său. Invocă un contract de exclusivitate pe care Bogdan Ota îl are cu producătorii de la Oslo ai emisiunii şi spune că fiul său, pianist, şi-a încercat norocul în ţară înainte să o părăsească.”A încercat şi aici în România”, a declarat Alexandru Ota pentru gândul, “dar a fost respins. Aici se caută manelele, iar pe post apar femei mai mult dezbrăcate prezentate drept artiste”, mai spune acesta. E o tragedie ce se întâmplă în România, afirmă medicul, care are patru copii, din care trei sunt plecaţi în străinătate – doi în Canada, iar Bogdan – în Norvegia. “E o tragedie când copiii ajung să plece din ţară. Şi toţi sunt titraţi. Eu sunt prea bătrân ca să mai plec acum”, mai spune dr. Alexandru Ota. Acesta este un fost parlamentar în legislatura 1992 – 1996, din partea Partidului Democrat.

Bogdan Alin Ota a ajuns la preselcţiile pentru “Norvegienii au talent” la insistenţele şefului său, pe care îl numeşte “singurul lui prieten”. Acesta i-a arătat un afiş cu “Norske Talenter” şi ulterior l-a înscris online pe român la preselecţii, ba chiar l-a însoţit şi susţinut din culise. Aşa a ajuns absolventul de Conservator pe scena norvegiană. “Visul meu e să compun muzică”, le-a spus Bogdan Ota în interviul de prezentare. Concursul ăsta e şansa vieţii mele”, a afirmat tânărul, care cu trei de DA merge în următoarea etapă a competiţiei.

Sursa: gandul.info

Emiratele Arabe Unite sunt o federaţie de şapte emirate, care au printre priorităţile economice dezvoltarea investiţiilor străine, pentru a putea atinge independenţa de petrol. Într-o discuţie avută cu Sultan Al Mansouri, ministrul economiei, în decembrie 2014, acesta îmi declara cu mândrie că economia din zonele libere contribuie cu 33% la PIB-ul EAU, generat de sectoarele non-petroliere, iar în 2014 crescuse cu 16% faţă de 2013. Ministerele Economiei şi Comerţului Exterior doresc trans¬formarea EAU într-un hub economic regional şi mondial şi de aceea s-au implementat politici de atragere a investitorilor străini prin zonele libere.Înfiinţarea de firme în zonele libere din EAU nu este supusă reglementărilor legislaţiei comerciale din EAU. Zonele libere din EAU, asemenea tuturor zonelor libere din lume, sunt considerate în afara EAU şi asigură 100% proprietatea afacerii, spre deosebire de condiţiile normale de înfiinţare a unei firme, în care este necesară girarea de către un sponsor din EAU, care trebuie să deţină 51% din acţiunile firmei.Firmele din zonele libere din EAU pot fi deţinute de un singur acţionar, nu se plătesc taxe timp de 50 de ani, cu posibilitatea reînnoirii acestei clauze pentru încă 50 de ani, procedurile de recrutare de personal şi vize de lucru sunt uşor de obţinut, transferul de capital către exterior se face necondiţionat şi există posibilitatea de a deschide conturi bancare în Dubai şi de a înceta activitatea în orice moment.Zone libere în EAU sunt în emiratele Dubai, Sharjah, Ajman, Ras Al Khaimah şi Fujairah. Istoria zonelor libere în EAU nu este recentă. În 1980, Şeicul Zayed, întemeietorul EAU, a semnat decretul de înfiinţare a Zonei Libere Jebel Ali, în emiratul Dubai, pentru a încuraja comerţul exterior. De la 19 companii în 1985, la peste 7000 de companii astăzi, zona s-a dezvoltat exponenţial. JAFZA, zona liberă din Dubai de doar 57 kmp, contribuie azi la peste 20% din PIB-ul EAU.

Portul Jebel Ali, cel mai mare port între Rotterdam şi Singapore, constituie azi un hub internaţional, la fel ca şi aeroportul Dubai, cel mai mare aeroport cargo din lume în acest moment, precum şi căile ferate Etihad care unesc azi EAU de întreaga peninsulă arabă.

Zona liberă Jebel Ali, de exemplu, are un punct de informare unde firmele pot înfiinţa punct de lucru extrem de operativ. De altfel, EAU sunt considerate ţara unde înfiinţarea unei companii necesită minimum de birocraţie, conform topurilor Băncii Mondiale.

Zona liberă Sharjah Airport International Free Zone a crescut la 6500 de firme în 2015, de la doar 55 în 1995.

Fiecare emirat are mai multe zone libere.

Iată doar câteva: Abu Dhabi Airport Free zone, Abu Dhabi Media Zone TwoFour54 – locaţia pentru activităţi media şi cinematografie, Global Marketplace Abu Dhabi, celebrul Masdar City, Kizad – zonă industrială lângă portul Khalifa, Dubai International Humanitarian City – creat în 2003 de Şeicul Mohammed, premierul EAU, cel mai mare hub umanitar din lume cu 9 agenţii ONU şi 50 ONG-uri precum şi companii, zona liberă Dubai Airport, Dubai Science Park, Dubai Flower Park – nou hub pentru floricultură, destinat logisticii nevoilor perisabile şi de tranzit rapid, Dubai Design District – creat în 2013 de Şeicul Mohamed care a dorit un hub pentru încurajarea creativităţii şi talentului în Orientul Mijlociu.

În statisticile actualizate în 2015 ale Băncii Mondiale privind mediul de afaceri, EAU sunt pe locul 31 în ce priveşte derularea afacerilor în ansamblu, deoarece o afacere implică, după cum ştim, mai multe dimensiuni, iar EAU nu sunt încă foarte deschise la aspecte cum ar fi acordarea de credite, de exemplu, însă se află pe locul 1 în lume privind taxele, adică EAU au cele mai reduse taxe din lume. În topul celor mai dezvoltate economii, EAU sunt pe locul 22 din 189, înaintea unor ţări avansate din Europa cum ar fi Olanda şi Italia, şi înaintea Japoniei.

Este de reţinut că pe lângă Zonele Libere, în EAU există şi posibilitatea de a deschide companii off-shore supuse reglementărilor internaţionale privind înfiinţarea acestui tip de companii şi în conformitate cu legislaţia împotriva spălării banilor.

Prezenţa afacerilor româneşti în EAU – foarte puţin simţită

EAU au porţile deschise, inclusiv pentru oamenii de afaceri români. Aceştia nu au nevoie de viză pentru a călători în EAU, iar numărul de linii aeriene care efectuează zboruri zilnice către Dubai a crescut.

În opinia mea, două mari obstacole se interpun în calea dezvoltării relaţiilor comerciale România-EAU: lipsa de informare şi eventuale judecăţi de valoare preconcepute în ce priveşte lumea arabă este posibil să nu permită încă oamenilor de afaceri români să vadă beneficiile extraordinare în ţările Golfului.

În plus, eliberarea vizelor pentru emiratezi de către România se face cu mare dificultate şi birocraţie, ceea ce dezamăgeşte cetăţenii emiratezi şi îi reorientează, chiar şi pentru turism, către alte destinaţii.

Noile principii de securitate şi de protecţie anti-teroristă, interpretate în stil românesc, nu mai lasă loc, din păcate, pragmatismului economic, care funcţionează foarte bine în SUA, Franţa, Germania, Italia, dincolo de temerile de securitate.

Eleonora Stoicescu, vice – preşedintele Asociaţiei sociale si culturale a românilor din UAE, profesor de română care a înfiinţat Şcoala românească din Dubai şi care cunoaşte bine situaţia românilor în EAU, a declarat în exclusivitate pentru ziarul BURSA: “Din păcate, prezenţa firmelor româneşti şi a României se face foarte puţin simţită în EAU. Foarte rar se pot găsi produse şi servicii legate de România, în ciuda pieţei foarte diverse şi foarte capitalizate de aici, unde aproape fiecare îşi găseşte o nişă.

Ne putem referi, de exemplu, la produsele alimentare. Brânzeturile sunt aduse din orice colţ al lumii, inclusiv din Ungaria, Bulgaria sau Ucraina, ca să menţionăm doar vecinii noştri, dar nu şi din România. Aş mai aminti produsele ecologice, care au o tot mai mare căutare, şi vinurile ce pot fi găsite în magazinele cu regim special sunt din toate colţurile lumii, inclusiv faimosul Tokaj din Ungaria, dar nimic din România.

EAU este o piaţa uriaşă a serviciilor, în care am avea multe de oferit. EAU sunt o placa turnantă între Orient şi Occident, unde mulţi oameni cu bani au nevoie de servicii. Aproape 100 de milioane de pasageri trec anual prin aeroporturile din această ţară. Exista un mare potenţial, de exemplu, în ceea ce priveşte turismul celor cu venituri superioare. România este, din păcate, complet absentă din orice ofertă pe piaţa locală. Nu mai vorbim de posibilităţile de a investi în serviciile locale, în restaurante (eventual cu specific, adaptate cerinţelor locale), frizerii, spălătorii, centre de sănătate şi înfrumuseţare, activităţi de petrecere a timpului liber, etc.

Soţul meu lucrează în consultanţă în domeniul energetic şi este trist să vadă că România, care a fost odată o forţă în domeniu în Orientul Apropiat şi Mijlociu, este aproape complet dispărută de pe piaţă, fie că vorbim de firme care să producă material, de contractori sau sub-contractori sau de firme de consultanţă. Vorbim de o piaţă de multe miliarde de dolari, unde tot Globul se luptă pentru o bucată cât mai mare, în timp ce noi ne dăm la o parte. Ca o ironie a sorţii, el lucrează ca Project Manager la una din cele mai apreciate firme de consultanţă în domeniul energetic din Dubai şi care este originară din Serbia! Foarte mulţi ingineri români, ca şi el, sunt răspândiţi pe la diferitele firme. La fel vorbim de doctori sau asistente medicale lucrând în diferite clinici private, de mulţi alţi oameni bine pregătiţi care contribuie la profitul unor întreprinzători veniţi de oriunde, mai puţin din România”.

Eleonora Stoicescu speră ca în viitorul foarte apropiat România să îşi îndrepte atenţia spre Emirate.

MARCELA GANEA

Sursa: bursa