„Dintre aceste proiecte, fondurile europene au însemnat cel mai puţin, undeva la 30-40 mil. euro, finanţările bancare tot cam aşa, iar la investitorii străini este diferenţa. Am făcut multe evenimente în afara ţării în ultimii doi ani, pentru a atrage investitori mari străini care să vină în România. Investiţiile de 350 mil. euro se vor vedea în următorii doi ani, până acum au fost pornite proiectele. Din anii trecuţi există proiecte de succes, Şişecam, în Buzău, pe zona de automotive, o investiţie de 60 mil. euro, în Brăila sunt cei de la Yazaki.”

Bogdan Hossu susţine că  principalele trei probleme cu care se confruntă atunci când merge în afara ţării pentru a atrage investitori sunt infrastructura, impresia că România este o ţară coruptă, dar şi forţa de muncă, în general investitorii din zona automotive alegând centrul şi vestul ţării.

„Infrastructura este de departe prima problemă pe care o pun investitorii. Al doilea subiect de care suntem întrebaţi este partea de corupţie. Ne-am văzut cu un vicepreşedinte de bancă japoneză foarte mare şi ne-a întrebat cum stăm cu corupţia. Aceasta este doar o impresie pentru ţările din Europa, în curs de dezvoltare. Rolul nostru este să aducem investitorii în ţară, odată aduşi aici, impresia lor e total diferită, în majoritatea cazurilor aleg România în comparaţie cu regiunea”.

Zonele recomandate pentru investiţii în industria automotive sunt centrul, sudul şi estul ţării,  „Un loc de investit acum şi în următorii 3-5 ani este Clujul. Încă se fac investiţii mari şi se găseşte forţă de muncă. În sud este recomandată zona Craiovei, iar în zona de est poate fi orice judeţ, problema fiind infrastructura”.

Hossu menţionează aici faptul că cele mai „prietenoase” judeţe cu investitorii sunt Argeş, Prahova, Dolj sau Brăila.

Comparativ cu ţări precum Bulgaria, Ungaria sau Polonia, dacă un investitor alege să vină în România şi să investească în industria automotive, câştigă din economia de salarii 10-20 mil. euro în zece ani, mai susţine Hossu.

„La o companie din industria automotive, pentru 1.500 de angajaţi, dintre care 20% primesc salariul mediu, iar  80% salariu minim, un investitor câştigă în 10 ani între 10-20 mil. euro economie de salarii dacă vine în România şi nu în alte ţări, fără să discutăm alte taxe”.

De asemenea, în cazul ipotetic  în care salariile minime ar creşte la 2.000 de lei în doi ani, industria de cablaje, care mizează pe salarii minime, ar pleca în zece ani, iar România ar pierde în jur de 30.000-35.000 de locuri de muncă, mai spune Hossu.

Astfel, ar trebui încurajate antreprenoriatul şi dezvoltarea de centre de cercetare şi dezvoltare. În ce priveşte antreprenorii locali, Bogdan Hossu spune că oferă consultanţă mai ales în zona de fonduri europene, un exemplu fiind Scandia Sibiu, care a obţinut o finanţare europeană pe zona de procesare agricolă, fiind un proiect de până într-un million de euro.

Un aspect pe care-l mai subliniază Bogdan Hossu se referă la faptul că schema de finanţare pentru IMM-uri are o alocară bugetară foarte mică, de 50 de milioane de euro, în condiţiile în care există multe proiecte.

„Până acum 2 ani de zile existau ajutoare de stat care mergeau pe valori minime de investitii de 5 mil. euro, iar în ultimii doi ani valoarea minima de investiţii a crescut la 10 mil. euro. Teoretic planul din spate a fost să existe o schemă pentru investiţii cu impact major în economie României. Au considerat că acest impact pleacă de la 10 mil. euro în sus, urmând să existe o altă schema de ajutor de stat pentru investiţii mai mici, între 1-10 mil. euro, dar aici n-au alocat destui bani. Schema pentru IMM-uri având o alocare bugetară de 50 de mil. euro, foarte puţin”.

– Am stabilit parteneriate cu o entitate privată din America, National Securities, care va investi peste 10 mil. euro în România în diferite proiecte şi cu cea mai mare firmă de construcţii din China, care va veni cu capital pentru diverse proiecte de investiţii în ţară. În Japonia vom merge de joi, unde vom avea discuţii pe zona de automotive.

– Pe partea de cercetare şi dezvoltare, avem un centru de cercetare în agricultură pe partea de seminţe, făcut de un investitor din UE, care vrea să investească în ţară 5 mil. euro primind o finanţare de 2,5 mil. euro.

– În realizarea de investiţii, anul acesta au existat îmbunătăţiri majore, Invest România a făcut multe evenimente în afară pentru promovarea ţării.

– Polonia are delegaţi care merg odată la 2-3 săptămâni în Japonia, pentru a vorbi cu investitorii, care înseamnă costuri, pe care statul lor le suportă. Noi, în schimb, avem o agenţie nou-înfiinţată, Invest Romania, iar bugetele sunt mici.

– Dacă România şi-ar propune să aloce 100 mil. euro am pentru promovarea României am putea creşte nivelul de investiţii pe plan local.

Sursa: zf.ro

“Am pornit de la o idee şi am fost curios ce va ieşi. Oricui i s-a întâmplat să rămână fără baterie la telefon. Mai ales după apariţia smartphone-urilor, care au un consum mare de energie din cauza procesoarelor performante, a ecranelor mari şi multe altele”, a povestit tânărul inventator pentru sursa citată.

Husa a fost numită ArKase. Proiectul a început în urmă cu peste patru ani, iar inventatorul a investit peste 15.000 de euro. Husa este din plastic şi ar putea fi disponibilă pentru o gamă largă de telefoane. Preţul unei huse a fost estimat la 150 de euro, dar până acum nici o companie de telefonie, nici un producător român sau străin nu a arătat interes pentru această invenţie.

”Foarte multă lume m-a întrebat când poate să cumpere husa şi eu le spuneam că la toamnă… În realitate, nu am reuşit. O companie mi-a spus să le dau prototipul fără nici un contract, să îl încerce, şi după ceva timp îmi va spune dacă vor cumpăra patentul. Alţii mi-au spus că vor analiza şi îmi vor răspunde, ceea ce nu s-a mai întâmplat. Sunt dezamăgit şi nu vă ascund că am vrut să plec din ţară să îmi încerc norocul în lume. M-am răzgândit pentru moment pentru că am mai multe proiecte în lucru la care am găsit deja soluţiile”, a spus dezamăgit Răzvan Mărcuş.

Sursa: romani-buni.info

ELEV DIN ARGEȘ- NUMĂRUL 1 ÎN LUME LA INFORMATICĂ! Băiatul are de ales între marile universităţi din Europa şi SUA.

Costin Oncescu, elevul român cu cel mai bun punctaj la a XXVIII-a ediţie a Olimpiadei Internaţionale de Informatică desfăşurată în august la Kazan (Rusia), va alege, până în toamnă, la ce universitate din Anglia va studia peste doi ani. Genialul puşti consideră că şi România i-ar putea oferi aceeaşi pregătire, dar într-un timp mai lung şi într-un mod mult mai obositor şi stresant decât în Vest.

Elev al Colegiului Naţional „Dinicu Golescu“ Câmpulung, Costin Andrei Oncescu (17 ani) are un palmares uluitor în acest an. Aur la Olimpiada Naţională de Informatică, aur la Balcaniada de Informatică – seniori (după ce, în perioada 2012-2014, câştigase de trei ori consecutiv medalia de aur la Olimpiada Balcanică de Informatică pentru juniori), la care se adaugă medalia aur la Olimpiada Internaţională Pluridisciplinară „Tuymaada“, iar acum, argintul la Olimpiada Internaţională de Informatică desfăşurată la Kazan, acolo unde echipa României a obţinut trei medalii de argint luate, în ordine, de puştiul de geniu al Argeşului, de Andrei-Costin Constantinescu şi de Andrei Popa, plus o medalie de bronz câştigată de Radu Muntean.

Succesul puștiului din Argeș are în spate muncă şi multă pasiune. „Secretul e să fii hotărât, perseverent şi, bineînţeles, să fii descoperit la momentul potrivit de către omul potrivit. Am avut şansa ca, în clasa a IV-a, domnul profesor Octavian Dumitraşcu să vadă în mine un posibil informatician foarte bun. Apoi, informatica a devenit pentru mine o pasiune, astfel încât orele de muncă nu mi s-au părut niciodată prea multe sau prea obositoare“, a declarat Costin pentru Adevarul.ro
Chiar dacă mai are doi ani până la terminarea colegiului, Costin se gândeşte la pregătirea universitară. Cel mai probabil va studia computer science într-una dintre marile universităţi de prestigiu din Europa, Oxford sau Cambridge, deşi, spune el, n-ar fi exclus să studieze şi peste ocean, în America.

Mai multe pe sursata

Un vas de ceramică vechi de circa 4.000 de ani care are sculptată deasupra o figură umanoidă a fost găsit în orașul israelian Yehud. Artefactul a fost descoperit de către proprietarii unui teren care au excavat zona pentru a-și putea construi o nouă casă.

Ganditorul de la Cucuteni

Revenind la Gânditorul din Yehud, acesta a fost descoperit alături de câteva pumnale și mai multe vârfuri de săgeți, lucru ce îi determină pe arheologi să afirme faptul că obiectele au fost îngropate împreună, drept ofrandă funerară pentru un membru respectat al înaltei societăți din epoca bronzului.

„Nivelul de precizie și atenția pentru detalii în crearea acestei sculpturi de 4.000 de ani, este impresionant. Cel mai probabil vasul din ceramică a fost făcut la comandă și depus la mormântul unui important membru al societății din această regiune”, a declarat arheologul Gilad Itach, membru al Israel Antiquities Authority.

sursa: livescience.com/

sursa: /ro.wikipedia.org

traducere și adaptare: Radu Ungureanu

Sursa: cunoastelumea

Priveliștile aspre și totodată încântătoare ce pot fi contemplate pe spinările bătrânilor noștri Carpați spun povestea de demult a bătăliilor seculare dintre soare, gheață și stâncă. Se spune că în vremea ultimei glaciațiuni, stânca și gheața conviețuiau în bună pace. Gheața aspira să devină la fel de dură precum stânca, fiind susținută de gerurile năpraznice care se abăteau mereu peste crestele Carpaților.

Căldările glaciare sunt depresiuni de formă relativ rotundă, zămislite de către ghețari cu mii și mii de ani în urmă. În Cuaternar au existat patru perioade de răcire a vremii, purtând numele de Günz, Mindel, Riss și Würm, în care vârfurile carpatine de peste 1800-1900 de metri s-au aflat milenii la rând sub stăpânirea severă a ghețurilor.

După ce ultima glaciațiune a luat sfârșit iar vremea s-a încălzit cu repeziciune, ghețarii s-au topit și unii dintre ei au lăsat în urmă căldări glaciare, în care astăzi se adună apa rezultată din ploi și din topirea omătului. În România se află minunate lacuri glaciare, între care se numără Lacul Mioarelor, Lacul Bucura sau Lacul Zănoaga Mare. Dacă, pe teritoriul țării noastre, Bucura este lacul glaciar cu întinderea cea mai mare (aria sa trecând de 100.000 metri pătrați), Lacul Zănoaga Mare este cel mai adânc dintre lacurile glaciare – măsurând 29 de metri de la suprafața apei și până la fund. Ambele se află în munții Retezat.

Lacurile de circ glaciar, așa cum este și Zănoaga Mare sunt cele mai numeroase dintre lacurile formate în urma glaciațiunilor. Specificul acestor ape stătătoare este aria redusă și adâncimea mică. Această ultimă însușire nu i se aplică, însă, și Lacului Zănoaga, cu adâncimea sa de 29 de metri. De aici și unicitatea acestei ape stătătoare cu apă de cleștar, situată la 2000 de metri altitudine!

De la Lacul Bucura și până lângă (lacul) Zănoaga Mare drumul e cu puțin mai lung de 5000 de metri. Nu pare mult, dar aflând că pentru parcurgerea sa pot fi necesare trei ore și jumătate, oricine își poate da seama că poteca are și lungi porțiuni abrupte, anevoioase la deplasare. Dar aerul proaspăt și înviorător, la care se adaugă frumusețea semeață și captivantă a munților pot alunga oboseala ca prin farmec!

Autor: Tomi Tohăneanu

Surse: wikipedia.org, www.welcometoromania.ro, www.infopensiuni.ro

Imagini: Foto 2  – Turismland.ro Foto 1,3,4 – Facebook, Foto 5 

Potrivit inventatorului, această anvelopă ar putea crește autonomia mașinilor electrice până la aproximativ 1.000 de kilometri.

„Ideea a pornit în urma unui studiu asupra cristalelor piezo-electrice, în 2010. Proprietatea lor de a dezvolta energie electrică în urma deformării mi s-a părut mai mult decât interesantă.

Ideea era de a furniza curent electric unor consumatori mobili sau unor echipamente ce nu au în apropiere o altă sursă de energie”, scrie Răzvan Basarabeanu, pe blogul său. Acum încearcă să facă și un prototip al invenției sale.

„În decembrie 2010 am depus actele necesare pentru Cererea de Brevet de Invenţie la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci. Neavând destule resurse financiare la acea dată, nu am reuşit să achit taxa pentru recunoaşterea internaţionala a brevetului în timp util, astfel, brevetul are protecţie doar la nivel de ţară.

Am încercat în martie 2011 să vorbesc cu diferite instituţii sau companii pentru dezvoltarea acestui proiect, dar fără succes, toată lumea era reticientă asupra ideii”, spune inventatorul.

Sursa: greatnews