Foto: (c) www.muzeulartabv.ro

Situat pe Bulevardul Eroilor nr. 21, lângă Hotel Capitol, muzeul este adăpostit de o clădire concepută în stil neobaroc, realizată după proiectul lui M. Wagner în anul 1902 pentru Asociația Meseriașilor din Brașov (Kronstadt Gewerbeverein). Clădirea a fost reamenajată și adaptată în vederea destinației actuale între anii 1969-1970.

Muzeul a luat ființă în anul 1949 ca secție a Muzeului Regional, iar din 15 februarie 1950 a fost deschisă la primul etaj al Casei Sfatului prima expoziție permanentă de artă plastică. Secția de Artă s-a mutat din anul 1970 în spațiul în care funcționează și în prezent. Ca instituție de sine stătătoare, s-a constituit la 1 iunie 1990, prin desprinderea din Muzeul Județean Brașov a Secției de Artă.

Foto: (c) www.muzeulartabv.ro

Principala expoziție permanentă a muzeului — Galeria Națională — reunește în cele șase săli de la etajul clădirii o selecție reprezentativă de peste 150 de lucrări de artă (pictură și sculptură) ilustrând evoluția picturii transilvănene din secolele XVIII-XIX și a artei românești din intervalul cuprins între prima jumătate a secolului al-XIX-lea și perioada postbelică. Expoziția se deschide cu portrete aparținând unor anonimi transilvăneni din secolele XVII-XVIII. În primele două săli este expusă o amplă și valoroasă colecție Nicolae Grigorescu, cuprinzând peste 30 lucrări din toate etapele de creație. Printre cele mai reprezentative creații se numără: “Convoi de prizonieri turci”, “Femeie îmbrobodită”, “Boi odihnindu-se”, “Plajă la ocean”, “Țărancă franceză”, “Flori de cireș”.

Nicolae Grigorescu — Convoi de prizonieri turci
Foto: (c) www.muzeulartabv.ro

Mai pot fi văzute aici lucrări de Theodor Aman, Iona Andreescu, Ștefan Luchian, Theordor Palady, Ștefan Popescu, Nicolae Tonitza, Octavian Băncilă, Iosif Iser, Alexandru Ciucurencu, Nicolae Dărăscu, Ion Irimescu, Dimitrie Paciurea.

Alături de operele maeștrilor artei românești figurează în expunere și creațiile artiștilor avangardiști brașoveni precum: Hans Eder și Hans Mattis-Teutsch, Maxy Hermann. Arta contemporană, caracterizată printr-o pronunțată varietate stilistică și tematică, este ilustrată prin lucrări aparținând lui: Sever Frențiu, Ion Pacea, Horia Bernea, Friedrich von Bömches, Ion Gheorghiu, Eftimie Modâlcă, Ion Vrăneanțu, Ovidiu Maitec, Zina Blănuță, Theodor Rusu.

Hans Eder — Piața de pește din Bruges
Foto: (c) www.muzeulartabv.ro

Patrimoniul muzeului cuprinde și Colecția de Grafică cu peste 1000 de lucrări reprezentative pentru grafica transilvăneană din secolele XIX-XX și pentru grafica românească modernă și contemporană. Printre artiștii ce figurează în cadrul său se numără: Franz Neuhauser Jr., Robert Krabs, Carol Popp de Szathmary, Wilhelm Kamner, Hans Bulhardt, Ștefan Luchian, Fritz Kimm, Hans Mattis-Teutsch, Iosif Iser, Hans Eder, Gheorghe Petrașcu, Ernst Honigberger, Hans Hermann, Alexandru Phoebus, Rodica Maniu, Victor Vassarely.

Iosif Iser — Balerină
Foto: (c) www.muzeulartabv.ro

Muzeul de Artă Brașov mai deține și o Expoziție de Artă Decorativă (momentan închisă), amenajată din anul 1995 într-un spațiu situat la subsolul muzeului. Aceasta reunește piese reprezentative pentru spațiul oriental, european și românesc axându-se pe ilustrarea evoluției artei porțelanului și a sticlăriei.

Evoluția sticlăriei este exemplificată prin obiecte provenind din centre cu o îndelungată tradiție, atelierele din Murano și Boemia, sticlărie transilvăneană de factură populară, produsă în secolele XVIII-XIX în ateliere precum cele de la Porumbacu, Avrig sau Pădurea Neagră.

Vase Art Nouveau (România)
Foto: (c) www.muzeulartabv.ro

Sunt expuse piese de porțelan reprezentative pentru cele mai importante manufacturi europene din secolele XVIII-XIX: Meissen, Delft, Sčvres, Capo di Monte, Wegdgood, Talavera de la Reina, Rosenthal etc.

Vas Talavera de la Reina (Spania)
Foto: (c) www.muzeulartabv.ro

Extremul Orient este reprezentat prin vase de porțelan din China și Japonia, produse în secolele XIX-XX, completat de o colecție de figurine și vase de metal, provenind din China, India, Persia.

Zeul vieții lungi (China) 
Foto: (c) www.muzeulartabv.ro

Sălile de la parterul muzeului sunt destinate organizării expozițiilor temporare și diverselor de manifestări culturale (concerte, lansări de carte, mese rotunde, conferințe etc.).

În ultimii ani, Muzeul de Artă Brașov s-a făcut remarcat prin organizarea a numeroase expoziții cu caracter național și internațional (Salvador Dali, Francisco de Goza, Max Ernest) precum și prin participarea cu lucrări la expoziții internaționale importante.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) MARIUS AVRAM / AGERPRES ARHIVA

Săptămâna aceasta vă propunem ”Ceapă umplută” și ”Crap umplut”, rețete care au fost publicate în seria ”Buna Menajeră — Carte de bucate, practică” (1907), scrisă de doamna Ecaterina Colonel Steriad.

Ceapă umplută

Curăță ceapă potrivită ca mărime, și pune-o să se rumenească puțin; apoi scoate inima din ea, taie-o mărunt și rumenește-o. Pregătește cepșoarele la loc și așază-le într ‘o tigae să se mai rumenească puțin; apoi pune-le în tingire, turnând sos peste ele, două linguri de oțet, piper, sarea necesară și o foaie de dafin; după aceea pune apă până ce le va acoperi și două linguri de untdelemn, și dă-le la foc să scadă. Dacă nu-ți va plăcea cu sos, rumenește o lingură de zahăr pisat, stinge-l cu oțet și toarnă-l deasupra, lăsând să scadă. 

Foto: (c) ISABELA PAULESCU / AGERPRES FOTO

Crap umplut

Îngrijește un crap mare, curăță-l și sară-l, unge-l cu untdelemn și așază-l pe o tavă de mărimea lui. Apoi pregătește umplutura de orez sau de miez de pâine ras pe răzătoare, după mărimea peștelui; pune răzătura acea într ‘o tigae, ca să se rumenească cu untdelemn bun; pregătește două cepe tăiate foarte mărunt și rumenite, piper, sare, nouă grame de scorțișoară, două mâini bune de stafide negre sau roșii, fără sâmburi, și o mână de coconare (n.r. — semințe de pin).

Amestecă toate acestea stropindu-le cu vr ‘o două linguri de vin alb vechiu, 150 grame de zahăr pisat, și umple crapul, fiind sărat și uns cu untdelemn pe din năuntru, coase-l dă-l la cuptor să stea o oră, și e gata. În locul franzelei poți pune și orez dat în undă.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; editor: Andreea Onogea)

Photo credit: (c) Sorin LUPSA / AGERPRES ARCHIVE

King Michael turned 93 years old on October 25, and he celebrated his name day on Nov. 8.

People of all ages, from children to the elderly, attended the ceremony held in the garden of the Elisabeta Palace. A military band played military songs, but also arias from famous operas.

The King stepped out onto the balcony around midday, alongside Princess Margareta and Prince Radu and greeted the crowd; after this moment, the band started to sing the Royal Anthem. Many people had tears in their eyes when seeing the royal family. They chanted “King Michael!”, “The King and the Fatherland!”, “Monarchy saves Romania!”.

President-elect of Romania, Klaus Iohannis also attended the event; he was welcomed at the entrance to the palace by Princess Margareta and Prince Radu Duda.

Klaus Iohannis gave Princess Margareta a bouquet of flowers.

An offbeat presence was that of former classmate of the King, Lascar Zamfirescu. “I love him very much, because he had a hard and unjust life,” Lascar Zamfirescu said referring to King Michael.AGERPRES

Foto: (c) SIMION MECHNO / AGERPRES FOTO

În 2014 se aniversează 25 de ani de la adoptarea Convenție Drepturilor Copiilor, care prevedea protejarea și promovarea drepturile copiilor, pentru a putea supraviețui, pentru a învăța și a putea crește atingând potențialul maxim. În ciuda faptului că s-au întreprins ample acțiuni în acest sens, în prezent în lume există prea mulți copii, care nu se pot bucura de aceste drepturi.

Pentru 2014, tema aleasă este: “Stop violenței împotriva copiilor.” UNICEF atrage atenția asupra faptului că milioane de copii din fiecare țară, etnie sau nivel social sunt supuși diverselor forme de abuzuri: neglijență, exploatare sau violență. Abuzul are loc la domiciliu, în școală, în instituții, la locul de muncă, în comunitate, în conflictele armate și în timpul dezastrelor naturale. Violența împotriva copiilor, precum pedepsele corporale și abuzul sexual, nu sunt sancționate de lege în multe țări. Față de copii, violența îmbracă multe forme, de la exploatare și abuz, la traficul de persoane, pedepse corporale și umilitoare, practici tradiționale dăunătoare (inclusiv căsătoriile timpurii și mutilarea genitală) până la recrutarea de către forțele armate și grupuri rebele. Creșterea violenței și abuzul afectează grav dezvoltarea, demnitatea și integritatea fizică și psihică a copilului.

Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite a recomandat, în 1954 (Rezoluția 836, IX), ca toate țările să sărbătorească o Zi a copiilor de pretutindeni, care să fie marcată ca Zi a fraternității și înțelegerii între copiii din toată lumea și ca Zi a promovării bunăstării copiilor lumii.

Dacă unele țări ale lumii au ales să sărbătorească ziua copiilor în ultima zi a lunii octombrie, în alte state precum China, Laos sau Thailanda, Ziua Copilului este sărbătorită la 1 iunie, iar în Japonia este celebrată de trei ori, odată pentru fetițe, odată pentru băieței și odată pentru toți copiii. Ziua copilului este sărbătorită, în Turcia, la 23 aprilie, în India, la 14 noiembrie, în ziua de naștere a lui Jawaharlal Nehru (supranumit Pandit, adică profesorul), primul premier indian (1947-1964), tatăl Indirei Gandhi. În Coreea de Sud, Ziua copilului este marcată la 5 mai, sărbătoarea numindu-se Eorininal. În Thailanda, copiii sunt sărbătoriți în prima sâmbătă din luna ianuarie, iar în Singapore la 1 octombrie. Tot în Thailanda este sărbătorită și Ziua tineretului, în prima duminică din iulie. În Taiwan, Ziua copilului este celebrată la 4 aprilie.

La 19 august 1982, la sesiunea specială de urgență în problema Palestinei, membrii Adunării Generale au decis să comemoreze în fiecare an ziua de 4 iunie ca Zi internațională a copiilor victime inocente ale actelor de agresiune (rezoluția ES-7/8).

În 1925, în cadrul Conferinței Mondiale privind bunăstarea copiilor de la Geneva, Elveția, s-a proclamat ziua de 1 Iunie, Ziua Internațională a Copiilor. Este marcată, de obicei, prin discursuri privind drepturile copiilor și bunăstarea acestora, dar și prin alte evenimente dedicate copiilor sau în care sunt implicați și copii. Nu este o zi instituită de ONU, dar este sărbătorită în multe țări, printre care și România, din diverse motive: pentru că este prima zi de vară și pentru că simbolizează un nou început, fiind o sărbătoare care înseamnă veselie și voie bună.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) SILVIU MATEI / AGERPRES FOTO

Mesajul acestei zile este de a încuraja popoarele lumii să-și împărtășească moștenirea lor filosofică. Confruntându-se cu complexitatea lumii de azi, reflecția filosofică este mai presus de toate o chemare la un dialog argumentat.

Directorul general al UNESCO, Irina Bokova, a subliniat, în mesajul său pentru ediția din acest an, faptul că “Nu există filosofie autentică fără dialog, într-o lume globalizată, unde dialogul trebuie să cuprindă diversele judecăți de valoare, care au influențat oamenii de-a lungul istoriei și care nu sunt întotdeauna suficient de detaliate sau explicate în manualele convenționale.”

 Tema pentru anul 2014 este: “transformările sociale și dialogul intercultural”. Sunt organizate mese rotunde, conferințe, cafenele filosofice, manifestări artistice, dezbateri filosofice, concursuri, expoziții cu participarea filosofilor, a oamenilor de știință din toate domeniile, a educatorilor, profesorilor, studenților, jurnaliștilor și a publicului larg. Printre temele propuse spre discuție, în ani trecuți, se numără, eliberarea de preconcepțiile istorice asupra filosofiei, conștiința culturală în era globalizării, filosofia pentru copii, predarea filosofiei într-un context multicultural, etc.

 La propunerea UNESCO, acestei zile îi este dedicată anual o manifestare centrală, cu participare internațională, organizată în diferite capitale ale lumii. Parisul a fost gazda acestei sărbători în 2002, 2003, 2004, dobândind acest statut și în 2014. Au mai fost gazde Santiago de Chile, Rabat, Istanbul, Parlermo, Moscova.

În decursul timpului, cele mai luminate minți ale omenirii s-au preocupat de problemele esențiale ale ființei umane, întrebându-se, iscodind și extrăgând concluzii legate de sensul vieții, de semnificația fericirii, de modul în care omul poate deveni creator și stăpân al propriului destin. Indiferent de denumirile specifice ale diverselor culturi din întreaga lume, filosofia înseamnă, prin definiție, dragoste de înțelepciune.

Ziua internațională a filosofiei este sărbătorită, începând din 2002, fiind o inițiativă a Organizației Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură (UNESCO). Obiectivul stabilit de UNESCO este transformarea filosofiei într-o știință accesibilă tuturor, dovedindu-și astfel utilitatea în viața cotidiană a fiecăruia dintre noi. În 2005, Conferința Generală a UNESCO a stabilit celebrarea Zilei internaționale a filosofiei în fiecare a treia zi de joi din luna noiembrie.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) NICOLAE BADEA / AGERPRES ARHIVA

Consumul de tutun rămâne în SUA principala cauză a îmbolnăvirilor și a morți premature. Aproximativ 42 de milioane de americani sunt fumători, reprezentând puțin sub 1 la 5 adulți. În 2012, 13,4 milioane de persoane erau fumători de trabuc și 2,3 milioane erau fumători de pipă — alte forme periculoase ale dependenței de tutun.

La 18 noiembrie 1976, Divizia California a “American Cancer Society” a reușit să convingă un milion de fumători să renunțe pentru o zi la acest obicei dăunător sănătății lor și a celor din jur. Un an mai târziu, în 1977, a treia zi de joi din noiembrie a fost celebrată în SUA la nivel național ca zi fără tutun.

Deși data la care a fost stabilită Ziua internațională fără fumat este plasată oficial în 1977, manifestări ale evenimentului au avut loc din 1971, când guvernatorul Arthur P. Mullaney i-a convins pe toți fumătorii din Randolf, Massachusetts, să renunțe o zi la țigări și banii economisiți să-i doneze școlilor din regiune. El a fost cel care a instituit “Smokeout”. Succesul obținut a fost menționat în cotidianul “Monticello Times” din Minnesota, care i-a dat evenimentului un nume: D-Day, sau Don’t Smoke Day. D-Day s-a răspândit în statele învecinate, devenind cu timpul Great American Smokeout.

La conferința țărilor central-est europene, desfășurată la Varșovia în 2002, s-a decis declararea unor zile de promovare a luptei contra fumatului și organizarea campaniilor prin care să fie explicate populației avantajele renunțării la fumat.

Tabagismul este considerat o maladie care are toate atributele unei epidemii, tutunul aflându-se la originea a aproximativ 25 de boli ce pun în pericol viața, pentru multe dintre ele existând posibilitatea de a fi evitate, întârziate sau atenuate dacă se renunță la fumat.

Conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), în lume există peste 1,1 miliarde de persoane care fumează, dintre care peste 200 de milioane sunt femei. În fiecare an se înregistrează cca. 3,5 milioane de decese provocate de fumat. La fiecare 24 de ore mor aproximativ 100 de fumători. Pe scară mondială, decesele datorate tutunului sunt în număr mai mare decât cele cauzate de SIDA, TBC, mortalitatea maternă, accidente de circulație, sinucideri și crime. Efectele negative ale fumatului nu se limitează la cel care fumează, ele se răsfrâng dramatic și a celor aflați în apropiere. Doar 15 % din fumul de țigară este inhalat de cel care fumează, restul de 85% putând pătrunde în plămânii vecinilor.

O altă zi împotriva fumatului — Ziua mondială fără tutun — se marchează, din 1988, la 31 mai, la inițiativa și sub auspiciile Organizației Mondiale a Sănătății.

AGERPRES/ (Documentare-Dumitrescu Daniela, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Porți Deschise la Palatul Elisabeta, 2013
Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES ARHIVĂ

La ora 12.00, Majestatea Sa va ieși în balcon, alături de Principesa Moștenitoare și principele Radu, pentru a saluta musafirii. Intrarea este liberă.

Regele Mihai I a împlinit 93 de ani pe 25 octombrie. Cu acest prilej, în perioada 23-30 octombrie 2014, au fost organizate o serie de evenimente atât la București, cât și la Castelul Peleș din Sinaia.

Principesa moștenitoare Margareta a decorat, în numele Regelui Mihai I, la 23 octombrie, în Holul de Onoare al Castelului Peleș, o serie de personalități marcante ale vieții publice, precum și instituții culturale de referință pentru societatea românească. Ateneul Român a fost gazda, în 25 octombrie, a celei de-a șaptea ediții a concertului anual de binefacere organizat de Fundația Principesa Margareta a României.

Prezentarea publică a emisiunii filatelice speciale dedicate Regelui Mihai I, la împlinirea vârstei de 93 de ani, realizată de Romfilatelia
Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

La 30 octombrie a avut loc, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare ”Carol I”, prezentarea publică a emisiunii filatelice speciale dedicată Regelui Mihai, realizată de Romfilatelia.

În 2013, aproximativ 6.000 de persoane au venit să-l vadă pe regele Mihai, la Palatul Elisabeta.

Clădirea Palatului Elisabeta din Capitală, 1990
Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

Palatul Elisabeta situat pe Șoseaua Kiseleff Pavel Dimitrievici nr. 28, se întinde pe o suprafață de 3 000 mp și este înconjurat de 10 000 mp de grădină. În prezent este reședința oficială permanentă a regelui Mihai, în calitatea sa de fost șef de stat.

Blazon pe fațada nordică a Palatului Elisabeta, 1990
Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES FOTO

Proiectat în 1930, combinând elemente ale stilului brâncovenesc cu cel maur, palatul a fost inaugurat în octombrie 1937. Clădirea a fost ridicată după planurile arhitectului Corneliu M. Marcu ca reședință a principesei Elisabeta, fiica regelui Ferdinand și a reginei Maria, fosta regina a Greciei și mătușă a regelui Mihai. La intrare, în partea dreaptă a ușii există o placă din aramă ce poartă gravați anii construcției și cei ai nașterii și morții arhitectului.

regele Carol al II-lea la inagurarea Palatului Elisabeta din Șoseaua Kiseleff. În imagine (de la stg. la dr.): principesa Elisabeta, fosta regină a Greciei, regele Carol al II-lea și principesa Mărioara.
Foto: (c) ARHIVELE NAȚIONALE ALE ROMÂNIEI / AGERPRES ARHIVĂ

Principesa Elisabeta nu a locuit foarte mult în acest loc, preferând să se retragă la reședința ei de la țară. S-a aflat în proprietatea acesteia până la naționalizarea din 1948. După bombardarea Palatului Regal aflat pe Calea Victoriei, la 24 august 1944, regele Mihai I a cerut permisiunea mătușii sale de a se muta în Palatul Elisabeta, unde a rămas până în momentul abdicării sale, în decembrie 1947.

Regele Mihai I la o ceremonie desfășurată la Palatul Elisabeta din București
Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES ARHIVĂ

După naționalizarea sa, palatul a servit ca reședință de protocol de stat, fiind bine întreținut. Însă din anii ’90, când a devenit hotel și restaurant și până în 2001, când a fost oferit regelui Mihai, i s-a distrus mult din amenajarea sa originală interioară. Pentru a-i reda aspectul de reședință a familiei regale, au fost aduse obiecte, în principal din fostele reședințe ale reginei Mamă Elena. În prezent, mare parte a mobilierului, tablourilor, decorațiunilor sau cărților fac parte din obiectele personale ale regelui Mihai și provin de la reședința sa de la Versoix.

Evenimentul anual ‘Garden Party’, la Palatul Elisabeta, în cadrul manifestărilor organizate de Casa Regală cu prilejul zilei de 10 mai
Foto: (c) Vlad STAVRICĂ / AGERPRES ARHIVĂ

În afara unui număr foarte mic de camere private, restul spațiului este public. Palatul Elisabeta găzduiește zeci de evenimente, întâlniri, dinee, mese rotunde, interviuri care aduc împreună personalități ale sectorului public, artistic și cultural, reprezentanți ai mediului de afaceri, ai societății civile, ai comunităților regionale.

‘Seara Palatului Elisabeta dedicată scriitorilor români’ — lansarea proiectului ‘Scriitori pe Calea Regală’
Foto: (c) Cristian NISTOR / AGERPRES ARHIVĂ

Salonul Alb, Sala Regilor, Salonul Regina Elena, Salonul cu bârne și Sufrageria mare sunt, de regulă, spațiile unde au loc aceste reuniuni. Totodată, oaspeților le sunt prezentate operele artiștilor români contemporani din Galeria de Artă, crea adăpostește o impresionantă colecție de lucrări semnate de Marin Gherasim, Florin Ciubotaru, Sorin Ilfoveanu, Octav Grigorescu, Vlad Ciobanu, Ovidiu Maitec, Victoria și Marian Zidaru.

Ceremonia de decorare a fostului Lord Primar al Londrei (2001-2002), Sir Arthur Gavyn, cu Ordinul ‘Coroana României’, în grad de Comandor’, de către Principesa Moștenitoare Margareta, în numele regelui Mihai, la Palatul Elisabeta
Foto: (c) Angelo BREZOIANU / AGERPRES ARHIVĂ

Palatul este, de asemenea, gazda membrilor Familiilor Regale europene care vin să viziteze Bucureștiul, la invitația principesei Margareta și a principelui Radu.

Dineu oferit de principesa Margareta și principele Radu, în onoarea principelui Leka al II-lea al Albaniei, la Palatul Elisabeta
Foto: (c) Angelo BREZOIANU / AGERPRES ARHIVĂ

Palatul cuprinde, pe lângă spațiile private ale Familiei Regale și spațiile publice destinate evenimentelor, birourile administrației, Secretariatul Regal, Birourile de Protocol și de Presă. Între 2002-2008, aici și-a avut sediul Biroul Reprezentantului Special al Guvernului, funcție deținută de principele Radu. De aici sunt gestionate angajamentele publice, proprietățile și proiectele de dezvoltare ale Familiei Regale.

AGERPRES/(Documentare-Irina Andreea Cristea; redactor Arhivă Foto: Elena Bălan; editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) www.goldcopd.org

Tema aleasă pentru acest an, “Nu e prea târziu”, subliniază importanța acțiunilor întreprinse de oamenii pentru a-și menține sau a-și îmbunătăți sănătatea aparatului respirator, în orice etapă înainte sau după un diagnostic BPOC.

Bronhopneumopatia obstructivă cronică este o boală pulmonară frecventă, o afecțiune severă care determină progresiv incapacitatea de a respira, devenind o reală problemă de sănătate publică. Simptomele includ tusea, expectorația și sufocarea.

Prima și principala cauză a bolii este tutunul. Alți factori de risc pentru BPOC sunt poluarea aerului interior și exterior, precum și expunerea la pulberi și substanțe chimice profesionale.

Tratamentul nu este curabil, ci ajută la încetinirea evoluției bolii.

Pentru prevenirea și controlul bolilor cronice, Organizația Națiunilor Unite a propus: conștientizarea asupra epidemiei globale a bolilor cronice, crearea unui mediu înconjurător mai sănătos, scăderea factorilor de risc pentru bolile cronice, cum ar fi fumatul, alimentația nesănătoasă și inactivitatea fizică, prevenirea deceselor premature și dizabilităților evitabile pentru majoritatea bolilor cronice.

La începutul anului 2014 Societatea Română de Pneumologie (SRP) a lansat “Jurnalul pacientului cu bronhopneumonie obstructivă cronică” , care urmărește sprijinirea relației medic — pacient și informarea corectă, astfel, încât pacientul să gestioneze corect primele reacții la acutizarea bolii. Potrivit SRP, în 2011, peste un milion de români erau afectați de bronhopneumonie obstructivă cronică, România ocupând locul 3 în Europa la mortalitatea cauzată de BPOC. Societatea Română de Pneumologie menționează că 75 % din cei diagnosticați cu această boală renunță la tratamente și aleg să ignore simptomele acesteia. Totodată, în România, prevalența acestei boli scade sub pragul vârstei de 35-40 de ani, iar peste 50% din populația de peste 40 de ani a fost identificată ca fiind la risc de BPOC. Pe lângă rezistența la tratament, mortalitatea ridicată a acestei afecțiuni este pusă și pe seama lipsei de informare: în timp ce BPOC este o boală pulmonară incurabilă cauzată în 90% din cazuri de fumat, majoritatea fumătorilor suferă de BPOC fără să știe. În acest context, specialiștii pneumologi atrag atenția asupra necesității de a derula inițiative de informare a populației asupra importanței tratării și diagnosticării timpurii a acestei boli.

În plan mondial, BPOC reprezenta din 1990 a șasea cauză de deces, în prezent este a patra, iar în 2030 va deveni, estimativ, a treia cauză de mortalitate din lume, potrivit estimărilor OMS. Deși relativ puțini oameni au auzit de ea, boala pulmonară obstructivă cronică ucide, în medie, o persoană la fiecare 10 secunde. Estimările OMS la nivelul anului 2004, arată că 64 de milioane de oameni sufereau de BPOC și 3 milioane de oameni au murit din cauza acesteia. Se prognozează o tendință de creștere continuă a incidenței acestei maladii.

Această zi, coordonată la nivel mondial de Inițiativa Globală pentru Bronhopneumonie Obstructivă Cronică (The Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease — GOLD), este un eveniment anual marcat pentru prima dată în 2002.

Una dintre activitățile cele mai importante ale GOLD este de a lucra cu experți internaționali pentru a putea diagnostica, preveni și controla BPOC. Urmărește aplicarea celor mai recente date ale științei pentru a ajuta la îmbunătățirea vieții pacienți cu BPOC din întreaga lume.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Horia Plugaru)

Foto: (c) www.woman.ch

Lansată în 2000, de către The Women’s World Summit Foundation (WWSF), pentru a mobiliza și îndemna guvernele și societățile să ia măsuri pentru a preveni abuzul asupra copiilor, această zi a câștigat teren în fiecare an. În 2011 cu prilejul Zilei Internaționale de Prevenire a Abuzului asupra Copilului a fost lansată campania “19 zile de acțiuni pentru prevenirea abuzului și violenței împotriva copiilor și tineretului”, care s-a desfășurat în perioada 1-19 noiembrie. În ani următori campania a fost reluată.

În 2014, campania care se află la cea de-a 4 ediție susține crearea unei noi culturi, o cultură care să promoveze prevenirea abuzului și violenței împotriva copiilor și tinerilor. De subliniat este faptul că la ediția anterioară, în 2013, au participat la această acțiune 240 de parteneri ai fundației, care au organizat acțiuni în 89 de țări.

Convenția Națiunilor Unite cu privire la Drepturile Copilului afirmă în mod expres că părinții au cel mai important rol în creșterea și educarea copiilor lor — conform art. 5 din acest document. Prevenirea abuzului și violenței împotriva copiilor este responsabilitatea fiecăruia dintre noi. Abuzul și violența se manifestă în multe medii și capătă forme diverse, de la violența verbală, la cea fizică.

The Women’s World Summit Foundation este o fundație elvețiană și o rețea internațională, care își desfășoară activitatea prin lansarea la nivel mondial de inițiative, campanii, zile mondiale și premii pentru prevenirea, reabilitarea și aplicarea drepturilor femeilor și a copiilor, parte a Obiectivelor de dezvoltare ale mileniului.

AGERPRES/ (Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Mariana Zbora-Ciurel)

Foto: (c) AGERPRES ARHIVĂ

Aniversarea datează din 1994, când s-a decis, printr-o hotărâre de guvern, ca ziua de 19 noiembrie să fie ”Ziua cercetătorului și proiectantului”, în semn de omagiu față de activitatea savantului american de origine română George Emil Palade (1912-2008), laureat al Premiului Nobel pentru Medicină pe anul 1974.

Născut la Iași, la 19 noiembrie 1912, George Emil Palade a absolvit Facultatea de Medicină (1936) la București. Între anii 1936 — 1938 a fost, succesiv, asistent, șef de lucrări, conferențiar la Institutul de Anatomie, studiind în acest timp anatomia patologică și medicină internă cu profesorul M. Gh. Lupu.

A obținut titlul de doctor în medicină cu teza ”Tubul urinifer al delfinului. Studiu de morfologie și fiziologie comparativă” (1940). A fost invitat în anul 1946 ca ”Visiting Investigator” de Institutul Rockefeller din New York, unde a devenit asistent, apoi membru asociat, membru titular, șef al Laboratorului de biologie celulară (1956) și profesor de biologie. Din anul 1972, a condus catedra de Biologie celulară a Universității Yale din New York. A publicat peste 100 de titluri, rezultatele cercetărilor sale regăsindu-se în numeroase lucrări, studii, comunicări, rapoarte, memorii, publicate în reviste de prestigiu din întreaga lume.

A fost distins cu premii de înalt prestigiu științific: ”Premiul Passano” (1964), ”Premiul Albert Lasker” (1966), ”Premiul T. Duckett Jones” (1966). A fost ales membru al multor asociații științifice și al multor academii naționale de știință. Membru de onoare al Academiei Române (31 mart. 1975). Președinte de onoare al Fundației Naționale pentru Știință și Artă a Academiei Române. Consilier la ”National Science Fundation” și membru fondator al revistei ”Journal of Cell Biology”. A primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea mai multor universități.

Prin descoperirile sale în domeniul biologiei moleculare s-a afirmat ca deschizător de noi drumuri. În octombrie 1974, Academia Suedeză i-a conferit, alături de Albert Claude și Cristian de Duve, Premiul Nobel pentru Medicină, cea mai înaltă distincție stiințifică.

A fost premiat de președintele SUA, Ronald Reagan, la 12 martie 1986, cu Medalia Națională de Știință (National Medal of Science) în științele biologice, iar în 1989, a fost ales membru de onoare al American-Romanian Academy of Arts and Sciences (ARA) la Universitatea din California.

În anul 2008, președintele Traian Băsescu l-a decorat cu Ordinul Național ”Steaua României” în grad de Colan.

S-a stins din viață la 8 octombrie 2008, în SUA.

AGERPRES/(Documentare-Andreea Onogea, editor: Horia Plugaru)