Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO

Este de remarcat că ediția din 2013 a competiției a fost câștigată chiar de Simona Halep.

În calitate de principală favorită, Halep va juca direct în turul secund, iar adversara sa va fi învingătoarea partidei dintre Magdalena Rybarikova (Slovacia) — Silvia Soler-Espinosa (Spania), jucătoare venită din calificări.

Concursul de la New Haven este dotat cu premii totale în valoare de 710.000 dolari.

AGERPRES (autor: Aristotel Bunescu, editor: Mihai Dragomir

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/ AGERPRES ARHIVA

Medalia de aur a fost obținută de Mihai-Iulian Andreescu, elev în clasa a XII-a la Colegiul Național de Informatică ‘Tudor Vianu’ din Capitală.
Medaliile de argint au fost adjudecate de Radu Szasz, clasa a XII-a, Colegiul Național ‘C. Brediceanu’ din Lugoj, județul Timiș, Tudor-Petru Țiplea, clasa a XII-a, Colegiul Național ‘Dragoș Vodă’ din Sighetu Marmației, județul Maramureș și Mihai Gheorghe, clasa a XII-a, Liceul Internațional de Informatică din București.
Echipa României a fost condusă de profesorii Szabó Zoltan și Dan Pracsiu.
Competiția a reunit 13 echipe din 11 țări: Albania, Bosnia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia și Turcia. Echipa Turkmenistanului a participat în calitate de țară invitată, iar Turcia, din postura de țară-gazdă, a avut două echipe în concurs.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Vicențiu Purcărea)

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA

“Cosmina Manea și Andra Albulescu au obținut aurul olimpic, iar Elena Amironesei și Anca Rădulescu au primit medaliile de argint, respective de bronz. Olimpicele noastre reprezintă Colegii Naționale din Pitești, Galați, Iași”, informează un comunicat de presă al Societății de Geografie din România, remis luni AGERPRES.

Echipa a fost antrenată și coordonată de profesoarele Cristina Pârvu și Cornelia Fiscutean.

Lotul României este așteptat la București de către oficiali ai Ministerului Educației Naționale și ai Societății de Geografie din România, marți, pe Aeroportul Otopeni.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu)

Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES FOTO

Ziua Mondială Umanitară sau Ziua mondială pentru asistență umanitară a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 și a fost marcată pentru prima oară în august 2009.

Campania din acest an, a ONU și a partenerilor săi pleacă de la premisa ”Lumea are nevoie de mai mult …”.

În fiecare an, la nivel global, dezastrele provoacă suferințe imense pentru milioane de oameni, afectând îndeosebi persoanele sărace, marginalizate și vulnerabile.

Asistenții umanitari se străduiesc să salveze și să ofere sprijin pentru reabilitarea pe termen lung a comunităților afectate de dezastre (naturale, războaie) indiferent unde se află în lume și fără discriminare. Ajutorul umanitar se bazează pe o serie de principii fundamentale, inclusiv umanitate, imparțialitate, neutralitate și independență.

Răspunsul la situații de urgență este doar un aspect al activității umanitare. Asistenții umanitari sprijină, de asemenea, comunitățile pentru a-și reconstrui viața după dezastre. Noi provocări dificile apar în fiecare an, fiind necesară o finanțare mai flexibilă și o adaptare a acțiunilor umanitare la situațiile concrete.

Data de 19 august, de marcare a acestei zile, a fost aleasă și pentru a aduce și un omagiu asistenților umanitari care și-au pierdut viața, profesând această meserie. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Reprezentantul Special al Secretarului General în Irak, Sergio Vieira de Mello și cei 21 de colegi care au murit, la 19 august 2003, într-un atentat cu bombă asupra Canal Hotel din Bagdad, dar și cei 102 de asistenți umanitari ai ONU, care au murit în timpul cutremurului din Haiti din 2010, reprezintă cea mai mare pierdere la acest nivel din istoria ONU.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea)

foto:napocanews

Perseidele, unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an, va avea anul acesta punctul maxim de activitate în noaptea de 12 spre 13 august, între orele 11.00 şi 05.00 (ora României), a declarat, pentru Mediafax, Valentin Grigore, preşedinte al Societăţii Astronomice Române de Meteori.

“Anul acesta, maximul de activitate la curentul de meteori Perseide va pica în noaptea de 12 spre 13 august. Observaţiile se pot face după ora 11.00, când se ridică şi radiantul (locul de unde radiază meteoritul) deasupra orizontului, şi până dimineaţa în zori, în jur de ora 05.00. Activitatea va fi toată noaptea, dar, din păcate, din cauză că pe data de 10 va fi lună plină, care va fi foarte strălucitoare pe cer, se vor vedea meteorii care sunt mai strălucitori. Deci nu se vor vedea meteori slabi. Se vor vedea mai puţini meteori, cei mai spectaculoşi”, a explicat Valentin Grigore.

Acesta a spus că meteorii se pot observa cu ochiul liber. “Observaţiile se pot face cu condiţia să se facă din afara oraşelor unde avem poluare mare. Trebuie să fie făcute observaţiile de undeva de la marginea oraşelor, de la ţară, de la munte”, a spus Valentin Grigore.

El a mai spus că Perseidele se pot observa şi în nopţile de dinainte şi după noaptea de activitate maximă. “Activitatea este tot în creştere. Ei se observă o lună şi ceva, dar activitatea este tot în creştere (până în noaptea de 12 spre 13 august, n.r.)”, a mai spus Valentin Grigore.

Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelaţia Cassiopeia este o “perseidă”, potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

Denumite după constelaţia din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracţiune de secundă cei interesaţi pot vedea acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte “meteoroid”, iar pietroiul care cade pe Pământ se numeşte “meteorit”.

Toate aceste particule de praf vin de la cometa Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu.

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Aşa că din oraşele mari nu se pot observa mulţi meteori. Cel mai bun este un loc la ţară sau la munte. Este bun şi un loc de observaţii aflat la marginea oraşelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat pot vedea în general maximum 100 de meteori pe oră. Cei ce observa din oraşe vor vedea în general 10-20 de meteori pe oră.

Pentru vedea meteori, cei interesaţi nu au nevoie de un instrument astronomic. Le trebuie ceva pe care să stea întinşi, un sac de dormit sau un şezlong. Le mai trebuie îmbrăcăminte groasă pentru că nopţile de august sunt destul de răcoroase. Pentru a vedea cât mai mulţi meteori, este nevoie să privească spre cer măcar o oră.

Perseidele nu pot fi comparate cu ploaia de stele. În timpul unei ploi de stele se pot observa câteva mii de meteori pe oră, acestea fiind foarte rare.

Foto: (c) LUIZA ABU-SALEM / AGERPRES ARHIVA

Pepenele galben, un membru al familiei Cucurbitaceae, alături de dovleac, dovlecel sau castravete, se cultivă pentru fructul său, care se coace vara. Forma fructului variază între sferică și elipsoidală. Mărimea lui depinde de varietate și de condițiile de cultivare. Astfel, fructul poate fi de 400 g, dar și de 20 kg sau chiar mai mult. Varietățile cele mai folosite au greutăți cuprinse între 0,5 kg și 5 kg.

Culoarea epidermei și a pulpei este variabilă în funcție de grupul din care face parte. Epiderma poate fi albă, aspră sau reticulată (prezintă un aspect de rețea). Pulpa fructului este aromată și de diferite culori: galben, verde, roz sau culori intermediare.

Pepenele galben este unul dintre cele mai gustoase fructe, fiind și o bogată sursă de vitamine și energie, un adevărat izvor de sănătate.

Dintre componentele pepenelui galben, cele mai importante sunt vitaminele A, C, E, B3, B5, B6, B9, glucidele, lipidele, fibrele, magneziul și calciul. De asemenea, fructul este sărac în calorii și conține fibre.

Pentru a beneficia din plin de proprietățile sale nutritive este bine să-l consumăm în stare proaspătă. Din pepene galben se pot prepara deserturi, șerbet, sucuri sau chiar supe. Fructul mai poate fi folosit ca ingredient în salate de fructe, prăjituri și plăcinte. Pepenele galben poate fi savurat ca atare la micul dejun, alături de un iaurt.

Pepenele galben este un foarte bun hidratant și revigorant, conținutul de apă fiind de peste 95%. Astfel, ajută la hidratarea și detoxifierea eficientă a organismului, putând fi consumat în acest scop în cure de o zi sau de două zile pe săptămână, perioadă în care se consumă exclusiv pepene galben.

Potasiul care se regăsește în concentrații mari în pepenele galben este un mineral esențial pentru organism, necesar pentru aproape toate procesele fiziologice. Potasiul joacă un rol important în funcționarea corectă a mușchilor și a inimii. Este esențial și pentru funcționarea tractului gastrointestinal.

Vitamina B6 sau piridoxina se găsește în abundență în pepenele galben, din această cauză pepenele galben este deosebit de util pentru cei care au afecțiuni ale sistemului nervos periferic, dar și pentru sănătatea și buna funcționare a sistemului nervos central.

Pepenele galben reprezintă o sursă excelentă de acid folic, unul dintre micronutrienții de bază ai complexului de vitamine B, necesar pentru dezvoltarea celulară și menținerea sănătății celulelor corpului. Tot acidul folic împiedică instalarea anemiei și previne malformațiile congenitale.

Pepenele galben este o sursă importantă de vitamina K, la fel ca pepenele verde. De aceea, pepene galben este deosebit de util pentru cei care suferă de retenție hidrosalină și de afecțiuni cardiovasculare.

Pepenele galben este bogat în carotenoizi, pigmenții galbeni, portocalii sau roșii sintetizați de multe plante. Potrivit Institutului Linus Plauling, aportul crescut de carotenoizi din fructe precum pepenele galben diminuează riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare și a unor tipuri de cancer. Flavonoizii conținuți de pepenele galben (betacaroten, luteina, zeaxanthina și criptoxantina) au capacitatea de a proteja celulele și alte structuri fiziologice de radicalii liberi. Două tipuri de carotenoizi din pepenele galben, luteina și zeaxantina, sunt necesare pentru funcționarea corectă a vederii.

Potrivit unor studii ale cercetătorilor francezi, pulpa fructului de pepene galben conține principii active cu structură asemănătoare tirozinei, care pot modifica activ secreția glandei tiroidei. Mai exact, aceste substanțe influențează direct iodarea tirozinei, procesul care ajută la fabricarea hormonilor tiroidei în țesutul glandei, ajutând astfel la buna funcționare a glandei tiroide.

Pepenele galben furnizează totodată și o cantitate importantă de vitamina C, cu rol în creșterea și regenerarea țesuturilor corpului. Are de patru ori mai multă vitamina C decât ruda sa cu miez roșu, vitamină care menține sistemul imunitar puternic și ajută la formarea colagenului — proteina folosită de organism pentru formarea țesutului cutanat, a tendoanelor, ligamentelor și a vaselor de sânge.

Pepenele galben conține fibre în cantitate mai mare decât cel verde, fiind un bun stimulator și reglator digestiv. Pepenele galben poate fi oricând consumat în cadrul unei diete de slăbit, datorită conținutului foarte redus de calorii, dar și a senzației de sațietate pe care o provoacă rapid, datorită fibrelor.

Pepenele galben este una din cele mai importante surse naturale de vitamina A. Doar 100 de grame de pepene galben asigură 112% din doza zilnică recomandată de vitamina A, una dintre cele mai mari valori înregistrate de fructe. Consumul fructelor bogate în vitamina A s-a dovedit a fi eficient și în protecția organismului împotriva cancerului pulmonar și oral.

Aplicat extern, simplu sau în combinație cu alte ingrediente, pepenele galben poate ajuta la menținerea tinereții pielii, fiind un ajutor în combaterea ridurilor, datorită nivelului ridicat de antioxidanți pe care îi conține. Se poate utiliza ca atare, sub formă de felii subțiri sau sub formă de suc, pentru a rehidrata și a înfrumuseța un ten uscat sau cu urme de oboseală. Este extrem de benefic în tratarea arsurilor solare.

Este indicat consumul de pepene galben în special de către copii și de femeile cu vârste cuprinse între 45 și 67 de ani.

Semințele de pepene galben, fierte în lapte, sunt recomandate împotriva pietrelor la vezica biliară.

Coaja pepenelui galben poate fi infestată cu bacteria Salmonella, motiv pentru care este bine să spălăm fructul sub un jet abundent de apă, înainte de a-l tăia. Dacă îl consumăm în stare proaspătă, este indicat să nu adăugăm zahăr sau ale ingrediente, pentru a ne bucura de o gustare sănătoasă.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

Photo credit (c): STEFAN CIOCAN / AGERPRES ARCHIVES

However, it seems that only few people know about the existence of this art collection in Topalu, although the ‘Dinu and Sevasta Vintila’ Museum came into existence as early as in 1960.

Why Topalu? The one who answered this question for us is M.D. Gheorghe Vintila himself, the one who donated this extremely valuable art collection to the Topalu Commune Hall, in honour of the memory of his parents, Dinu and Sevasta Vintila, who were teachers in this locality where the very first elementary school in rural Romania was built in 1920.

‘People asked me in more than one occasion what was that made me choose Topalu Commune Hall specifically to donate these 228 paintings, sculptures and graphic works that my parents collected for forty years. What was the exact reason making me choose Topalu as the place where I wanted to make my dream to see an art museum existing in the rural Dobrogea become true? Why, since Topalu is so remote, since it is not that a place to be that easy to reach by visitors? Well, I chose Topalu out of sentimental reasons, because here are the roots of my family. My grand-grand-grandparents were born here, in Topalu, as descendants of those who settled here in only God knows what distant ages of our history […] My parents, Dinu and Sevasta Vintila, were among the cultural animators of the commune […]’ explained M.D. Gh. Vintila, in a text published in 1972 in the Tomis Magazine.

Maria Buzatu, director of the Topalu Museum for almost 50 years, told AGERPRES that the house were M.D. Vintila’s parents used to live, the house where, according to his will, became the museum today, currently belongs to the Constanta Art Museum, which institution won a trial started after the fall of the communist regime in 1990 by the former owners of this building, others than the Vintila family.

In the courtyard of the Museum there is also the grave of M.D. Gheorghe Vintila, another of his wishes mentioned in the donation act of the valuable collection.

“I knew M.D. Gheorghe Vintila personally, as he used to come to Topalu every summer […] As soon as he completed elementary school, he moved to Bucharest with his parents. He also had a sister who had graduated from the Faculty of Letters in Bucharest and a brother who died in the war […] Besides the donation to the Topalu Commune Hall, M.D. Vintila also donated 50 other paintings to the Constanta Art Museum […] The donation act was made in 1960, his last wish mentioned in it being to be buried in the courtyard of the Museum in Topalu. However, we couldn’t do that in 1978 during the communist regime because the authorities didn’t allow us. However, after the anti-communist revolution of 1990, we did it, we brought him here,’ said the director of the Topalu Museum.

M.D. Vintila’s passion for collecting art works was also fueled by his being close friend with many famous painters.

Photo credit (c): STEFAN CIOCAN / AGERPRES ARCHIVES

‘M.D. Vintila knew Tonitza, Pallady, Sirato, Dumitrescu, the group of four as they used to be called, and he also knew Oscar Han, who was in fact his best friend and who gave him very many details about paintings and suggested him to start collecting […] This was a great passion of him and, little by little, he started to know a lot about painting,’ said Maria Buzatu.

Unfortunately, there is someone, supposedly an inheritor of M.D. Vintila, who now lives in the USA, who went to trial claiming that the collection should belong to him and also arguing that the paintings are currently kept in improper conditions.

‘The trial has already lasted for five years […] A man claims to be the illegitimate son of M.D. Vintila. From what I know, he claims that he was the result of a love affair that M.D. Vintila had with his maid […] M.D. Vintila made the donation while he was still alive […] The alleged inheritor claims the collection suggesting that we keep it in improper conditions, which is not true,’ said director Maria Buzatu.

According to her, all the works at the Museum are periodically checked by experts.

‘They come and check the state of the works if not every year at least once in two years. A commission also comes and restorers […] We have devices that help us to maintain the right temperature and humidity […] Every time they came the experts decided that everything is ok,’ said the representative of the ‘Dinu and Sevasta Vintila’ Art Museum.

In the beginning, the old house where the Vintila family used to live in Topalu had six chambers, but later the Constanta Art Museum restored the building and made more rooms, so that the 228 works (212 paintings and 16 sculptures) occupy now 13 rooms.

The Museum has video monitoring and anti-theft systems installed and a security firm that watches over it 24 hours a day, 7 days a week. Moreover, the building is located right next to the headquarters of the Topalu Police. Ever since the establishment of the Museum and until today there hasn’t been not even one single incident when someone tried to steal from the Museum.

As regards the number of visitors, they are not too many, around 200 persons every month, compared with 1,000 persons before 1990. During the summer the entrance ticket costs 10 lei and 5 lei respectively for students. During the autumn, winter and spring, we reduce both our tariffs by half.

Photo credit (c): STEFAN CIOCAN / AGERPRES ARCHIVES

The visitors are mostly students and various people who come to our commune out of various reasons and, sometimes, groups of tourists coming from Constanta, the most recent such group that we had being from the Republic of Moldova.

‘There used to be much many trips organised before 1990 […] Most probably that people don’t even know that this Museum exists today,’ said Maria Buzatu.

A large number of visitors was seen at the Museum in the day of its reopening after being closed for rebuilding over 2006-2008. The treasure was hosted by the Constanta Art Museum in that interval.

The answer of the Museum’s director to the question whether a dignitary or a public person ever came to visit the Museum after 1990 was a clear ‘no’, after which she added that Zoe Ceausescu, the daughter of the former dictator Ceausescu came once before 1990.

Some of the works showed at the ‘Dinu and Sevasta Vintila’ Art Museum in Topalu are: Nicolae Grigorescu — Ciobanas, Flori de nalba; Mircea Demetrescu — Cap de fetita; Stefan Luchian — Femeie cu copil la marginea orasului; Octav Bancila — Tara transilvanean, Peticarul, Flori, Cap de evreu; Theodor Pallady — Nud cu lalele, Natura moarta cu narghilea; Gheorghe Petrascu — Pe malul marii, Peisaj cu case; Nicolae Tonitza — Camp cu maci, Fetita acrobatului; Francisc Sirato — Spoitori, Lalele; Stefan Dimitrescu — bunelul si nepoata, Fetita la pupitru; Camil Ressu — Casa, Taranca cu copil; Lucian Grigorescu — Natura moarta; Aurel Baesu — Cap de taranca; Alexandru Ciucurencu — Femeie in gri; Corneli Baba — Nud; Theodor Aman — Peisaj de tara; Iosif Iser — Joc de copii; Camil Ressu — Gheorghe din Vlaici. AGERPRES 

  Un medic stomatolog și un profesor la Universitatea Tehnică Cluj Napoca, ambii clujeni, au creat un implant dentar care imită mobilitatea dintelui natural. Potrivit citynews.ro, proiectul a fost realizat cu ajutorul unui grant obținuț de Universitatea de Medicină și Farmacie.

Stomatologul Avram Manea și profesorul Dumitru Pop lucrează la acest proiect de câtțiva ani.

„În primul rând, dintele natural are în os o mobilitate de câţiva microni pe care un implant nu o are şi, de asemenea, forţele aplicate asupra dintelui sunt amortizate de ligamentele din jurul acestuia. Implantul nostru a fost creat ca să rezolve aceste probleme.

Durata de viaţă a implantului va creşte şi pentru stomatolog va fi mai comod să găsească o soluţie de protezare, ceea ce se traduce prin reducerea costurilor pentru pacient”, a explicat stomatologul Avram Manea, pentru citynews.ro.

Implantul are o lungime și un diametru variabil în funcție de fiziologia fiecărui pacient. În următoarea perioadă va intra în perioada de teste.

„Fiecare piesă trebuie să aibă anumită formă, dar ca în orice fel de ansamblu, pe lângă forma care asigură funcţia ei, aceste piese componente trebuie să răspundă şi unor restricţii de rezistenţă”, a completat profesorul la Departamentul de Inginerie a Sistemelor Mecanice de la UTCN, Dumitru Pop, potrivit citynews.ro.

Bucharest Herald