Romania on TOP 10

Facebook Twitter Email

Jucătoarea română de tenis Simona Halep, numărul doi mondial, este principala favorită a turneului WTA de la New Haven (USA), care se desfășoară în această săptămână.

Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO

Este de remarcat că ediția din 2013 a competiției a fost câștigată chiar de Simona Halep.

În calitate de principală favorită, Halep va juca direct în turul secund, iar adversara sa va fi învingătoarea partidei dintre Magdalena Rybarikova (Slovacia) — Silvia Soler-Espinosa (Spania), jucătoare venită din calificări.

Concursul de la New Haven este dotat cu premii totale în valoare de 710.000 dolari.

AGERPRES (autor: Aristotel Bunescu, editor: Mihai Dragomir

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Lotul olimpic de informatică al României a cucerit patru medalii, dintre care una de aur și trei de argint, la a XXII-a ediție a Olimpiadei Balcanice de Informatică pentru seniori, desfășurată la Ankara, în perioada 10 – 17 august, informează un comunicat de presă al Ministerului Educației Naționale(MEN), remis luni AGERPRES.

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU/ AGERPRES ARHIVA

Medalia de aur a fost obținută de Mihai-Iulian Andreescu, elev în clasa a XII-a la Colegiul Național de Informatică ‘Tudor Vianu’ din Capitală.
Medaliile de argint au fost adjudecate de Radu Szasz, clasa a XII-a, Colegiul Național ‘C. Brediceanu’ din Lugoj, județul Timiș, Tudor-Petru Țiplea, clasa a XII-a, Colegiul Național ‘Dragoș Vodă’ din Sighetu Marmației, județul Maramureș și Mihai Gheorghe, clasa a XII-a, Liceul Internațional de Informatică din București.
Echipa României a fost condusă de profesorii Szabó Zoltan și Dan Pracsiu.
Competiția a reunit 13 echipe din 11 țări: Albania, Bosnia, Bulgaria, Cipru, Grecia, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia și Turcia. Echipa Turkmenistanului a participat în calitate de țară invitată, iar Turcia, din postura de țară-gazdă, a avut două echipe în concurs.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Vicențiu Purcărea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Elevii români participanți la Olimpiada Internațională de Geografie desfășurată în Polonia (Cracovia, 11-19 aug a.c.) au obținut patru medalii – două de aur, una de argint și una de bronz – clasându-se pe locul I în Europa și locul trei în lume, după Singapore și Australia.

Foto: (c) AGERPRES ARHIVA

“Cosmina Manea și Andra Albulescu au obținut aurul olimpic, iar Elena Amironesei și Anca Rădulescu au primit medaliile de argint, respective de bronz. Olimpicele noastre reprezintă Colegii Naționale din Pitești, Galați, Iași”, informează un comunicat de presă al Societății de Geografie din România, remis luni AGERPRES.

Echipa a fost antrenată și coordonată de profesoarele Cristina Pârvu și Cornelia Fiscutean.

Lotul României este așteptat la București de către oficiali ai Ministerului Educației Naționale și ai Societății de Geografie din România, marți, pe Aeroportul Otopeni.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Mihai Simionescu)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Ziua Mondială Umanitară este marcată la 19 august în fiecare an.

Foto: (c) Radu TUȚĂ / AGERPRES FOTO

Ziua Mondială Umanitară sau Ziua mondială pentru asistență umanitară a fost stabilită de către Adunarea Generală a ONU în decembrie 2008 și a fost marcată pentru prima oară în august 2009.

Campania din acest an, a ONU și a partenerilor săi pleacă de la premisa ”Lumea are nevoie de mai mult …”.

În fiecare an, la nivel global, dezastrele provoacă suferințe imense pentru milioane de oameni, afectând îndeosebi persoanele sărace, marginalizate și vulnerabile.

Asistenții umanitari se străduiesc să salveze și să ofere sprijin pentru reabilitarea pe termen lung a comunităților afectate de dezastre (naturale, războaie) indiferent unde se află în lume și fără discriminare. Ajutorul umanitar se bazează pe o serie de principii fundamentale, inclusiv umanitate, imparțialitate, neutralitate și independență.

Răspunsul la situații de urgență este doar un aspect al activității umanitare. Asistenții umanitari sprijină, de asemenea, comunitățile pentru a-și reconstrui viața după dezastre. Noi provocări dificile apar în fiecare an, fiind necesară o finanțare mai flexibilă și o adaptare a acțiunilor umanitare la situațiile concrete.

Data de 19 august, de marcare a acestei zile, a fost aleasă și pentru a aduce și un omagiu asistenților umanitari care și-au pierdut viața, profesând această meserie. Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului și Reprezentantul Special al Secretarului General în Irak, Sergio Vieira de Mello și cei 21 de colegi care au murit, la 19 august 2003, într-un atentat cu bombă asupra Canal Hotel din Bagdad, dar și cei 102 de asistenți umanitari ai ONU, care au murit în timpul cutremurului din Haiti din 2010, reprezintă cea mai mare pierdere la acest nivel din istoria ONU.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu; editor: Irina Andreea Cristea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email
de Diana Parvulescu
  • Alexandra Lungu, care deţine rolul principal în filmul “Minuni”, recompensat cu marele premiu al juriului la Festivalul de la Cannes 2014, a declarat într-un interviu acordat MEDIAFAX că a învăţat de la Monica Bellucci că un actor faimos trebuie să rămână simplu, nu trebuie “să se dea mare”.

INTERVIU: Alexandra Lungu – De la Monica Bellucci am învăţat că un actor nu trebuie să se dea mare

Alexandra Lungu, care a participat, marţi, la deschiderea Festivalului Internaţional de Film Independent Anonimul (12 – 17 august) din Bucureşti, unde a fost proiectat lungmetrajul “Minuni/ Le meraviglie”, recompensat cu marele premiu al juriului la Festivalul de la Cannes 2014, a declarat că Alice Rohrwacher, regizoarea peliculei, i-a spus că este “perfectă” pentru acest rol.

Acţiunea filmului “Minuni” se petrece într-un sat din Umbria, unde vara este pe sfârşit. Gelsomina, interpretată de Alexandra Lungu, trăieşte alături de părinţi şi de trei surori mai mici într-o fermă, unde se ocupă de apicultură. Fetele sunt ţinute voluntar la distanţă de restul lumii de tatăl lor, care cultivă un raport privilegiat cu natura. Însă viaţa familiei va fi tulburată de sosirea lui Martin, un tânăr infractor pe care îl găzduiesc în cadrul unui program de reintegrare în societate, dar şi de filmările unui joc televizat care au loc în regiune. În film, o coproducţie Italia-Elveţia-Germania, joacă, printre alţii, Monica Bellucci, Sam Louwyck, Alba Rohrwacher şi Sabine Timoteo.

În ceea ce priveşte experienţa acumulată la filmările lungmetrajului premiat la Cannes, Alexandra Lungu a spus că au fost momente în care nu s-a concentrat foarte bine, gândindu-se că se află lângă faimoasa Monica Bellucci. “A fost foarte protectivă. Ea este o femeie foarte simpatică, nu a avut probleme cu mine, eu nu mă concentram foarte mult, pentru că mă gândeam că joc cu Monica Bellucci”, a spus aceasta.

Pentru Alexandra Lungu au fost grele şi scenele în care trebuia să plângă, dar îşi aducea aminte de bunica ei, cea care a crescut-o până la vârsta de şase ani şi care a murit. “Bunica m-a ajutat cel mai mult în filmul acesta”, a declarat Alexandra Lungu.

Despre participarea la Cannes, tânăra a spus că prima zi a fost foarte grea, una “stresantă emoţional”.

Pe de altă parte, Alexandra Lungu, care a plecat din România la vârsta de şase ani, a povestit că nu are prieteni în Italia şi îşi doreşte să se întoarcă acasă. “Eu oricum nu am prieteni acolo. Cu colegii de la şcoală îmi este foarte greu, dar poate şi din cauza caracterului meu”, a spus aceasta. “Ele nu se gândeau că au o colegă care a făcut acest film. Ele se gândeau de ce l-am făcut, de ce nu le-au ales pe ele. (…) Nu erau fericite pentru mine sau să mă susţină”, a completat românca.

Prezentăm interviul acordat de Alexandra Lungu agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Înainte să-mi povesteşti cum a fost la filmări, aş vrea să îmi spui despre experienţa pe care tu ai trăit-o ca român în Italia.

Alexandra Lungu: Eu am plecat la şase ani şi la început m-am simţit bine, nu am avut nicio problemă că sunt româncă. Eram mică şi nu înţelegeam, dar acum simt un pic… . Când mă cert cu fetele, ele încep să îmi spună că sunt româncă, să îmi spună că am venit în Italia. Acum, mă simt un pic mai rău, dar nu cu toţi, cu două trei-fete. La şcoală m-am adaptat.

Reporter: E mai greu să îţi faci prieteni fiind român?

Alexandra Lungu: Eu oricum nu am prieteni acolo. Cu colegii de la şcoală îmi este foarte greu, dar poate şi din cauza caracterului meu care nu merge. Nu am idee.

Reporter: Cu toate că ai plecat de la şase ani, ţi-ai menţinut prieteniile din ţară…

Alexandra Lungu: Da. Eu mă simt mult mai bine aici decât acolo. Mult mai bine.

Reporter: Ai 13 ani, ai fost la Cannes, ai jucat cu Monica Bellucci. Cum au fost toate acestea pentru tine?

Alexandra Lungu: Am făcut un casting. În faţa şcolii, o fată a dat nişte foi cu casting pentru film. Eu, a doua zi, m-am dus şi mi-au spus că trebuie să fac o probă de actorie. Din 2.000 de fete, au fost 14 alese, dintre care şi eu, care am făcut proba asta de actorie. După aceea, după probă, mi-au zis că regizoarea vrea să mă cunoască. După două săptămâni, regizoarea a venit la mine acasă şi mi-a zis dacă vreau să fac acest film. Mi-a spus că m-a cunoscut imediat, că abia m-a văzut când am făcut prima probă, au zis că eu sunt perfectă pentru acest rol.

Reporter: Nu te-a găsit în timpul unei ore de religie, dacă nu greşesc (potrivit site-ului oficial al Festivalului de la Cannes, n.r.)?

Alexandra Lungu: Nu. Un preot a construit o clădire, unde în fiecare zi veneau copii, făceau două-trei ore de religie, după care se jucau între ei. Aşa e, dar în ziua aceea nu era nimeni acolo, pentru că era rezervat pentru casting. Nu era ora de religie, era locul unde se ţineau orele de religie.

Reporter: Cum a fost la Cannes? Între atâţia actori importanţi, cu agitaţia din jur…

Alexandra Lungu: La Cannes a fost frumos, dar prima zi a fost foarte, foarte grea, stresantă emoţional, pentru că nu ştiam ce trebuie să fac. Primul interviu pe care l-am făcut la Cannes a fost cu un român. Şi, de acolo, m-am adaptat un pic, dar după aia… Eu mă duc acolo, nu ştiu ce sunt interviurile, nu ştiu ce să spun, în faţa camerelor trebuie să vorbesc. Îmi era greu, dar după aceea m-am obişnuit şi a mers totul bine.

Reporter: Cum a fost întâlnirea pe platoul de filmare cu Monica Bellucci?

Alexandra Lungu: A fost foarte protectivă. Ea este o femeie foarte simpatică, nu a avut probleme cu mine, eu nu mă concentram foarte mult, pentru că mă gândeam că joc cu Monica Bellucci.

Reporter: Ştiai de Monica Bellucci înainte de acest film?

Alexandra Lungu: Da, da, da. Am vizionat filmele ei, dar nu mă concentram foarte bine. Aia a fost problema. La Cannes m-a ţinut de mână, mama nu era, ea a ţinut locul mamei. M-a susţinut şi mi-a dat un ajutor foarte mare.

Reporter: Ce ai învăţat de la ea?

Alexandra Lungu: Ea este o actriţă. Are 50 de ani. Este o actriţă mare, faimoasă, a făcut multe filme. De la ea am învăţat că ea este foarte simplă, nu se dă mare, este o femeie obişnuită. Mi-a spus că uneori şi-ar dori să nu fie faimoasă, să umble pe stradă cu fetele ei fără să fie fotografiată.

Reporter: Tu te gândeşti la succes, îţi doreşti succes?

Alexandra Lungu: Da, îmi doresc, dar, ca şi ea, nu aş vrea să îmi invadeze viaţa.

Reporter: Spuneai că vrei să urmezi cursurile unei facultăţi de actorie. Era un vis dinainte de filmul “Minuni” sau după această experienţă te-ai gândit la acest lucru?

Alexandra Lungu: Nu, după film m-am gândit. Înainte, voiam să fiu medic veterinar, îmi plăcea mult muzica, îmi plăcea să cânt, dar voiam să mă fac medic veterinar. Acum, dacă tot mi s-a prezentat ocazia, vreau să fac actorie.

Reporter: Ai primit aprecieri din partea regizoarei, din partea echipei…

Alexandra Lungu: M-au susţinut şi mi-au zis că trebuie să învăţ să fac lucrul acesta pentru că sunt foarte bună.

Reporter: Îmi povestea mama ta că ai fost foarte naturală pe platoul de filmare şi au apreciat (acest lucru).

Alexandra Lungu: Da, am fost. Mi-au spus toţi că am recitat foarte natural.

Reporter: Ce ţi s-a părut cel mai complicat la filmări?

Alexandra Lungu: Cu Monica, pentru că nu mă concentram, şi când trebuia să plâng. Nu puteam să plâng şi atunci mă gândeam la bunica mea, care a murit acum doi ani, şi îmi venea să plâng. Bunica m-a ajutat cel mai mult în filmul acesta. Ea m-a crescut până la şase ani.

Reporter: Părinţii tăi au plecat de când erai tu mai mică şi te-au lăsat cu bunica.

Alexandra Lungu: Da, eu pe tatăl meu l-am văzut când aveam trei ani, după aia, mama a plecat cu el şi m-a lasat la bunica, până la şase ani. Ea m-a crescut, a fost mama mea. Apoi, mergeam la ea vara, apoi a venit să-şi facă operaţie la ochi, a stat un an, a venit din nou în România şi a făcut infarct, a ajuns în comă şi după câteva săptămâni a murit. A fost greu.

Reporter: Revenind la colegele tale, cum au privit ele distribuţia ta în acest film?

Alexandra Lungu: Ele nu se gândeau că au o colegă care a făcut acest film. Ele se gândeau de ce l-am făcut, de ce nu le-au ales pe ele. Se gândeau de ce eu nu vin la ore, de ce nu vin la şcoală, de ce nu învăţ, erau invidioase pe chestia asta. Nu erau fericite pentru mine sau să mă susţină.

Reporter: Dar prietenii tăi din ţară?

Alexandra Lungu: Prietenii mei din ţară m-au susţinut foarte mult. Aseară, la film, au fost în jur de 20 de persoane. Verişori, mătuşi şi verii mei, prietenii mei care sunt la Negrileşti acum nu au putut să vină, pentru că era prea departe, dar o să-l vadă, pentru că sigur îl vor mai da în România.

Reporter: Stai de şapte ani în Italia, cum ţi se pare România?

Alexandra Lungu: Eu nu prea cunosc România toată. Este prima dată când vin în Bucureşti şi stau atât de mult. Nu m-am dus niciodată la Casa Poporului, m-am dus acum. Mi s-a părut foarte mare, frumoasă, noi am dat roată la toată Casa Poporului şi când am ajuns… . Eram terminaţi. Eu nu cunosc România, nu am vizitat-o. Eu am stat la Negrileşti şi mi-a plăcut să stau acolo. Eu cunosc numai Negrileştiul, ţara mea. Acolo. Şi este o eliberare pentru mine. Stau în Italia, maşini, aici, în România, unde stau, sunt cai, vezi un cal, o vacă. Asta este o eliberare pentru mine. Vreau să vin în România să mă eliberez. Atâta oraş, atâta aglomeraţie. Mă duc acolo, mă plimb, urlu, nu mă aude nimeni, e o eliberare pentru mine.

Reporter: Ai vorbit cu părinţi tăi despre ideea ta de a te întoarce acasă?

Alexandra Lungu: În curând o să ne întorcem acasă, dar aş vrea să termin liceul acolo, pentru că aici nu am făcut nicio clasă şi cred că este mult mai greu. Dar o să ne întoarcem acasă şi o să fim foarte fericiţi.

Reporter: Nu eşti foarte fericită acolo?

Alexandra Lungu: Sunt fericită, dar ştiu că aici am neamurile mele, prietenii mei, oamenii mei. Acolo nu, mă simt ca un intrus. Aici sunt acasă la mine.

Alexandra Lungu are 13 ani, este din Vrancea şi se află la prima sa apariţie într-un film. Locuieşte cu familia sa în Italia din 2006. Despre tânăra actriţă, regizoarea filmului povesteşte: “Nu ştiam exact cum doream să fie personajul Gelsomina, însă ştiam că o voi recunoaşte când o voi vedea. Şi exact asta s-a întâmplat. După mai multe luni de căutare, nu am avut niciun dubiu când am văzut-o pe Maria Alexandra Lungu la ora de religie (…) Avea 11 ani. De origine română, a trăit dintotdeauna în Italia. Nu a jucat niciodată comedie. Am petrecut mult timp cu albinele pentru ca, la fel ca personajul său, să stăpâneasă perfect gesturile apicultorilor”.

“Să lucrez cu ea a fost o adevărată bucurie şi cele mai importante lucruri sunt prezenţa sa generoasă şi faptul că i-a plăcut să lucreze cu noi”, a mai spus Rohrwacher, potrivit site-ului oficial al Festivalului de la Cannes.

sursa: mediafax

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

TRADITII SI OBICEIURI DE SFANTA MARIA MARE (15 AUGUST). CE SA FACI DE SFANTA MARIA (15 AUGUST)Sfanta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului) este praznuita in fiecare an la 15 august. In dimineata acestei zile, femeile merg la biserica si impart struguri, prune si faguri de miere. Apoi, femeile merg in cimitir si tamaiaza mormintele rudelor, notează creştinortodox.ro.

Ciobanii coboara oile de la munte, barbatii isi schimba palaria cu caciula, se interzice scaldatul in apa raurilor spurcata de cerb si dormitul pe prispa sau in tarnatul casei. Tot de Sfanta Marie, fetele poarta o planta numita “navalnic”, care ar avea puterea sa aduca petitori.

TRADIŢII ŞI OBICEIURI DE SFÂNTA MARIA MARE (15 AUGUST). CE SĂ FACI DE SFÂNTA MARIA (15 AUGUST)

Daca in apropierea zilei Sfintei Marii infloresc trandafirii, este considerat semn ca toamna va fi lunga.

In sudul tarii se angajau pandarii la vii si se luau masuri de protectie magica a podgoriilor impotriva pasarilor.

De pe 15 august se deschidea, in satul traditional, un important sezon al nuntilor, sezon care tinea pana la intrarea in postul Craciunului. In aceasta zi se organizau targurile si iarmaroacele de toamna.

Perioada dintre cele doua Santamarii, Santamaria Mare (15 august) si Santamaria Mica (8 septembrie), era considerata perioada cea mai potrivita pentru semanaturile de toamna.

În fiecare, an, între 1 şi 14 august, credincioşii ţin Postul Adormirii Maicii Domnului. Iar la 15 august, se slăveşte momentul în care Născătoarea de Dumnezeu şi-a dat sufletul în mâinile Fiului său, Iisus, informează volumul Tradiţii şi Obiceiuri ROmâneşti, coordonat de editura Falcăra.

Cărţile sfinte spun că, atunci cand a binevoit să o ia pe Maica Sa în Ceruri, Iisus a trimis un înger care să o pregătească. Mesagerul lui Dumnezeu a fost Arhanghelul  Gavril cel care îi dăduse şi vestea că a fost aleasă pentru a-l naşte pe Mântuitorul Lumii. Dacă atunci Gavril purta în mâini un crin alb, de data aceasta el i-a adus Fecioarei Maria o ramură de finic. Când a primit vestea, Maria a mers să se roage pe Muntele Măslinilor, locul Înălţării lui Iisus la cer, iar pomii se plecau în faţa ei, cinstind-o.

După ce s-a rugat, Fecioara Maria s-a întors acasă. A prins lumânări şi tămâie, a dăruit veşminte unor văduve sărace şi a pregătit toate ce se cuveneau pentru înmormântarea sa. Atunci, pe un nor, a venit Apostolul Ioan, urmat de Petru, Pavel, de Iacob şi ceilalţi ucenici, aduşi, la rândul lor, de cât un alt nor. Maica Domnului şi-a luat rămas bun de la toţi cei de faţă, i-a binecuvântat şi le-a promis că se va ruga pentru ei şi-i va ocroti. Şi-a dat apoi sufletul în mâinile lui Iisus care a apărut pe un tron înconjurat de heruvimi. Maica Domnului a fost dusă de către apostoli în mormântul din Grădina Ghetsimani, acolo unde Iisus s-a rugat în Joia Mare, înainte de a fi judecat şi răstignit.

sursa: b365

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

foto:napocanews

Perseidele, unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an, va avea anul acesta punctul maxim de activitate în noaptea de 12 spre 13 august, între orele 11.00 şi 05.00 (ora României), a declarat, pentru Mediafax, Valentin Grigore, preşedinte al Societăţii Astronomice Române de Meteori.

“Anul acesta, maximul de activitate la curentul de meteori Perseide va pica în noaptea de 12 spre 13 august. Observaţiile se pot face după ora 11.00, când se ridică şi radiantul (locul de unde radiază meteoritul) deasupra orizontului, şi până dimineaţa în zori, în jur de ora 05.00. Activitatea va fi toată noaptea, dar, din păcate, din cauză că pe data de 10 va fi lună plină, care va fi foarte strălucitoare pe cer, se vor vedea meteorii care sunt mai strălucitori. Deci nu se vor vedea meteori slabi. Se vor vedea mai puţini meteori, cei mai spectaculoşi”, a explicat Valentin Grigore.

Acesta a spus că meteorii se pot observa cu ochiul liber. “Observaţiile se pot face cu condiţia să se facă din afara oraşelor unde avem poluare mare. Trebuie să fie făcute observaţiile de undeva de la marginea oraşelor, de la ţară, de la munte”, a spus Valentin Grigore.

El a mai spus că Perseidele se pot observa şi în nopţile de dinainte şi după noaptea de activitate maximă. “Activitatea este tot în creştere. Ei se observă o lună şi ceva, dar activitatea este tot în creştere (până în noaptea de 12 spre 13 august, n.r.)”, a mai spus Valentin Grigore.

Orice meteor a cărui traiectorie inversă ajunge în constelaţia Cassiopeia este o “perseidă”, potrivit Observatorului Astronomic “Amiral Vasile Urseanu”.

Denumite după constelaţia din care par că vin, Perseidele reprezintă unul dintre numeroasele roiuri de meteori activi într-un an.

Fenomenul de stea căzătoare este arhicunoscut. Dâra luminoasă de pe cer este lăsată de o particulă sub 1 mm diametru ce arde în atmosfera Pământului, la frecarea cu aerul. Pentru o fracţiune de secundă cei interesaţi pot vedea acest fenomen, denumit de astronomi meteor. Particula de praf cosmic care arde în atmosferă se numeşte “meteoroid”, iar pietroiul care cade pe Pământ se numeşte “meteorit”.

Toate aceste particule de praf vin de la cometa Swift-Tuttle, care, când trece pe lângă Soare, sublimează şi praful cosmic prins în nucleul îngheţat este eliberat în spaţiu.

Fenomenele astronomice se urmăresc cel mai bine din locurile cu cer curat, lipsit de lumini parazite. Aşa că din oraşele mari nu se pot observa mulţi meteori. Cel mai bun este un loc la ţară sau la munte. Este bun şi un loc de observaţii aflat la marginea oraşelor mari. Cei ce vor observa din zonele cu cer curat pot vedea în general maximum 100 de meteori pe oră. Cei ce observa din oraşe vor vedea în general 10-20 de meteori pe oră.

Pentru vedea meteori, cei interesaţi nu au nevoie de un instrument astronomic. Le trebuie ceva pe care să stea întinşi, un sac de dormit sau un şezlong. Le mai trebuie îmbrăcăminte groasă pentru că nopţile de august sunt destul de răcoroase. Pentru a vedea cât mai mulţi meteori, este nevoie să privească spre cer măcar o oră.

Perseidele nu pot fi comparate cu ploaia de stele. În timpul unei ploi de stele se pot observa câteva mii de meteori pe oră, acestea fiind foarte rare.

 Sursa: bucharest herald

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Parfumul și gustul inconfundabile conferă o savoare aparte pepenelui galben în zilele toride de vară. Cunoscut și cultivat de milenii în India și Orientul Mijlociu, europenii au început să se bucure de acest fruct încă din timpul Imperiului Roman.

Foto: (c) LUIZA ABU-SALEM / AGERPRES ARHIVA

Pepenele galben, un membru al familiei Cucurbitaceae, alături de dovleac, dovlecel sau castravete, se cultivă pentru fructul său, care se coace vara. Forma fructului variază între sferică și elipsoidală. Mărimea lui depinde de varietate și de condițiile de cultivare. Astfel, fructul poate fi de 400 g, dar și de 20 kg sau chiar mai mult. Varietățile cele mai folosite au greutăți cuprinse între 0,5 kg și 5 kg.

Culoarea epidermei și a pulpei este variabilă în funcție de grupul din care face parte. Epiderma poate fi albă, aspră sau reticulată (prezintă un aspect de rețea). Pulpa fructului este aromată și de diferite culori: galben, verde, roz sau culori intermediare.

Pepenele galben este unul dintre cele mai gustoase fructe, fiind și o bogată sursă de vitamine și energie, un adevărat izvor de sănătate.

Dintre componentele pepenelui galben, cele mai importante sunt vitaminele A, C, E, B3, B5, B6, B9, glucidele, lipidele, fibrele, magneziul și calciul. De asemenea, fructul este sărac în calorii și conține fibre.

Pentru a beneficia din plin de proprietățile sale nutritive este bine să-l consumăm în stare proaspătă. Din pepene galben se pot prepara deserturi, șerbet, sucuri sau chiar supe. Fructul mai poate fi folosit ca ingredient în salate de fructe, prăjituri și plăcinte. Pepenele galben poate fi savurat ca atare la micul dejun, alături de un iaurt.

Pepenele galben este un foarte bun hidratant și revigorant, conținutul de apă fiind de peste 95%. Astfel, ajută la hidratarea și detoxifierea eficientă a organismului, putând fi consumat în acest scop în cure de o zi sau de două zile pe săptămână, perioadă în care se consumă exclusiv pepene galben.

Potasiul care se regăsește în concentrații mari în pepenele galben este un mineral esențial pentru organism, necesar pentru aproape toate procesele fiziologice. Potasiul joacă un rol important în funcționarea corectă a mușchilor și a inimii. Este esențial și pentru funcționarea tractului gastrointestinal.

Vitamina B6 sau piridoxina se găsește în abundență în pepenele galben, din această cauză pepenele galben este deosebit de util pentru cei care au afecțiuni ale sistemului nervos periferic, dar și pentru sănătatea și buna funcționare a sistemului nervos central.

Pepenele galben reprezintă o sursă excelentă de acid folic, unul dintre micronutrienții de bază ai complexului de vitamine B, necesar pentru dezvoltarea celulară și menținerea sănătății celulelor corpului. Tot acidul folic împiedică instalarea anemiei și previne malformațiile congenitale.

Pepenele galben este o sursă importantă de vitamina K, la fel ca pepenele verde. De aceea, pepene galben este deosebit de util pentru cei care suferă de retenție hidrosalină și de afecțiuni cardiovasculare.

Pepenele galben este bogat în carotenoizi, pigmenții galbeni, portocalii sau roșii sintetizați de multe plante. Potrivit Institutului Linus Plauling, aportul crescut de carotenoizi din fructe precum pepenele galben diminuează riscul de apariție a afecțiunilor cardiovasculare și a unor tipuri de cancer. Flavonoizii conținuți de pepenele galben (betacaroten, luteina, zeaxanthina și criptoxantina) au capacitatea de a proteja celulele și alte structuri fiziologice de radicalii liberi. Două tipuri de carotenoizi din pepenele galben, luteina și zeaxantina, sunt necesare pentru funcționarea corectă a vederii.

Potrivit unor studii ale cercetătorilor francezi, pulpa fructului de pepene galben conține principii active cu structură asemănătoare tirozinei, care pot modifica activ secreția glandei tiroidei. Mai exact, aceste substanțe influențează direct iodarea tirozinei, procesul care ajută la fabricarea hormonilor tiroidei în țesutul glandei, ajutând astfel la buna funcționare a glandei tiroide.

Pepenele galben furnizează totodată și o cantitate importantă de vitamina C, cu rol în creșterea și regenerarea țesuturilor corpului. Are de patru ori mai multă vitamina C decât ruda sa cu miez roșu, vitamină care menține sistemul imunitar puternic și ajută la formarea colagenului — proteina folosită de organism pentru formarea țesutului cutanat, a tendoanelor, ligamentelor și a vaselor de sânge.

Pepenele galben conține fibre în cantitate mai mare decât cel verde, fiind un bun stimulator și reglator digestiv. Pepenele galben poate fi oricând consumat în cadrul unei diete de slăbit, datorită conținutului foarte redus de calorii, dar și a senzației de sațietate pe care o provoacă rapid, datorită fibrelor.

Pepenele galben este una din cele mai importante surse naturale de vitamina A. Doar 100 de grame de pepene galben asigură 112% din doza zilnică recomandată de vitamina A, una dintre cele mai mari valori înregistrate de fructe. Consumul fructelor bogate în vitamina A s-a dovedit a fi eficient și în protecția organismului împotriva cancerului pulmonar și oral.

Aplicat extern, simplu sau în combinație cu alte ingrediente, pepenele galben poate ajuta la menținerea tinereții pielii, fiind un ajutor în combaterea ridurilor, datorită nivelului ridicat de antioxidanți pe care îi conține. Se poate utiliza ca atare, sub formă de felii subțiri sau sub formă de suc, pentru a rehidrata și a înfrumuseța un ten uscat sau cu urme de oboseală. Este extrem de benefic în tratarea arsurilor solare.

Este indicat consumul de pepene galben în special de către copii și de femeile cu vârste cuprinse între 45 și 67 de ani.

Semințele de pepene galben, fierte în lapte, sunt recomandate împotriva pietrelor la vezica biliară.

Coaja pepenelui galben poate fi infestată cu bacteria Salmonella, motiv pentru care este bine să spălăm fructul sub un jet abundent de apă, înainte de a-l tăia. Dacă îl consumăm în stare proaspătă, este indicat să nu adăugăm zahăr sau ale ingrediente, pentru a ne bucura de o gustare sănătoasă.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

Located approx. 80 km far from the Constanta municipality, on the banks of the Danube river, the 2,000-inhabitant Topalu commune is the host of a unique art museum in rural Romania – the ‘Dinu and Sevasta Vintila’ Museum. No less than 228 works belonging to famous artists, among whom painters Nicolae Grigorescu, Stefan Luchian, Mircea Demetrescu, Octav Bancila, Theodor Pallady, Gheorghe Petrascu, Nicolae Tonitza, Camil Ressu or Corneliu Baba, are to be found here, in an old house.

Photo credit (c): STEFAN CIOCAN / AGERPRES ARCHIVES

However, it seems that only few people know about the existence of this art collection in Topalu, although the ‘Dinu and Sevasta Vintila’ Museum came into existence as early as in 1960.

Why Topalu? The one who answered this question for us is M.D. Gheorghe Vintila himself, the one who donated this extremely valuable art collection to the Topalu Commune Hall, in honour of the memory of his parents, Dinu and Sevasta Vintila, who were teachers in this locality where the very first elementary school in rural Romania was built in 1920.

‘People asked me in more than one occasion what was that made me choose Topalu Commune Hall specifically to donate these 228 paintings, sculptures and graphic works that my parents collected for forty years. What was the exact reason making me choose Topalu as the place where I wanted to make my dream to see an art museum existing in the rural Dobrogea become true? Why, since Topalu is so remote, since it is not that a place to be that easy to reach by visitors? Well, I chose Topalu out of sentimental reasons, because here are the roots of my family. My grand-grand-grandparents were born here, in Topalu, as descendants of those who settled here in only God knows what distant ages of our history […] My parents, Dinu and Sevasta Vintila, were among the cultural animators of the commune […]’ explained M.D. Gh. Vintila, in a text published in 1972 in the Tomis Magazine.

Maria Buzatu, director of the Topalu Museum for almost 50 years, told AGERPRES that the house were M.D. Vintila’s parents used to live, the house where, according to his will, became the museum today, currently belongs to the Constanta Art Museum, which institution won a trial started after the fall of the communist regime in 1990 by the former owners of this building, others than the Vintila family.

In the courtyard of the Museum there is also the grave of M.D. Gheorghe Vintila, another of his wishes mentioned in the donation act of the valuable collection.

“I knew M.D. Gheorghe Vintila personally, as he used to come to Topalu every summer […] As soon as he completed elementary school, he moved to Bucharest with his parents. He also had a sister who had graduated from the Faculty of Letters in Bucharest and a brother who died in the war […] Besides the donation to the Topalu Commune Hall, M.D. Vintila also donated 50 other paintings to the Constanta Art Museum […] The donation act was made in 1960, his last wish mentioned in it being to be buried in the courtyard of the Museum in Topalu. However, we couldn’t do that in 1978 during the communist regime because the authorities didn’t allow us. However, after the anti-communist revolution of 1990, we did it, we brought him here,’ said the director of the Topalu Museum.

M.D. Vintila’s passion for collecting art works was also fueled by his being close friend with many famous painters.

Photo credit (c): STEFAN CIOCAN / AGERPRES ARCHIVES

‘M.D. Vintila knew Tonitza, Pallady, Sirato, Dumitrescu, the group of four as they used to be called, and he also knew Oscar Han, who was in fact his best friend and who gave him very many details about paintings and suggested him to start collecting […] This was a great passion of him and, little by little, he started to know a lot about painting,’ said Maria Buzatu.

Unfortunately, there is someone, supposedly an inheritor of M.D. Vintila, who now lives in the USA, who went to trial claiming that the collection should belong to him and also arguing that the paintings are currently kept in improper conditions.

‘The trial has already lasted for five years […] A man claims to be the illegitimate son of M.D. Vintila. From what I know, he claims that he was the result of a love affair that M.D. Vintila had with his maid […] M.D. Vintila made the donation while he was still alive […] The alleged inheritor claims the collection suggesting that we keep it in improper conditions, which is not true,’ said director Maria Buzatu.

According to her, all the works at the Museum are periodically checked by experts.

‘They come and check the state of the works if not every year at least once in two years. A commission also comes and restorers […] We have devices that help us to maintain the right temperature and humidity […] Every time they came the experts decided that everything is ok,’ said the representative of the ‘Dinu and Sevasta Vintila’ Art Museum.

In the beginning, the old house where the Vintila family used to live in Topalu had six chambers, but later the Constanta Art Museum restored the building and made more rooms, so that the 228 works (212 paintings and 16 sculptures) occupy now 13 rooms.

The Museum has video monitoring and anti-theft systems installed and a security firm that watches over it 24 hours a day, 7 days a week. Moreover, the building is located right next to the headquarters of the Topalu Police. Ever since the establishment of the Museum and until today there hasn’t been not even one single incident when someone tried to steal from the Museum.

As regards the number of visitors, they are not too many, around 200 persons every month, compared with 1,000 persons before 1990. During the summer the entrance ticket costs 10 lei and 5 lei respectively for students. During the autumn, winter and spring, we reduce both our tariffs by half.

Photo credit (c): STEFAN CIOCAN / AGERPRES ARCHIVES

The visitors are mostly students and various people who come to our commune out of various reasons and, sometimes, groups of tourists coming from Constanta, the most recent such group that we had being from the Republic of Moldova.

‘There used to be much many trips organised before 1990 […] Most probably that people don’t even know that this Museum exists today,’ said Maria Buzatu.

A large number of visitors was seen at the Museum in the day of its reopening after being closed for rebuilding over 2006-2008. The treasure was hosted by the Constanta Art Museum in that interval.

The answer of the Museum’s director to the question whether a dignitary or a public person ever came to visit the Museum after 1990 was a clear ‘no’, after which she added that Zoe Ceausescu, the daughter of the former dictator Ceausescu came once before 1990.

Some of the works showed at the ‘Dinu and Sevasta Vintila’ Art Museum in Topalu are: Nicolae Grigorescu — Ciobanas, Flori de nalba; Mircea Demetrescu — Cap de fetita; Stefan Luchian — Femeie cu copil la marginea orasului; Octav Bancila — Tara transilvanean, Peticarul, Flori, Cap de evreu; Theodor Pallady — Nud cu lalele, Natura moarta cu narghilea; Gheorghe Petrascu — Pe malul marii, Peisaj cu case; Nicolae Tonitza — Camp cu maci, Fetita acrobatului; Francisc Sirato — Spoitori, Lalele; Stefan Dimitrescu — bunelul si nepoata, Fetita la pupitru; Camil Ressu — Casa, Taranca cu copil; Lucian Grigorescu — Natura moarta; Aurel Baesu — Cap de taranca; Alexandru Ciucurencu — Femeie in gri; Corneli Baba — Nud; Theodor Aman — Peisaj de tara; Iosif Iser — Joc de copii; Camil Ressu — Gheorghe din Vlaici. AGERPRES 

Facebook Twitter Email
Facebook Twitter Email

  Un medic stomatolog și un profesor la Universitatea Tehnică Cluj Napoca, ambii clujeni, au creat un implant dentar care imită mobilitatea dintelui natural. Potrivit citynews.ro, proiectul a fost realizat cu ajutorul unui grant obținuț de Universitatea de Medicină și Farmacie.

Stomatologul Avram Manea și profesorul Dumitru Pop lucrează la acest proiect de câtțiva ani.

„În primul rând, dintele natural are în os o mobilitate de câţiva microni pe care un implant nu o are şi, de asemenea, forţele aplicate asupra dintelui sunt amortizate de ligamentele din jurul acestuia. Implantul nostru a fost creat ca să rezolve aceste probleme.

Durata de viaţă a implantului va creşte şi pentru stomatolog va fi mai comod să găsească o soluţie de protezare, ceea ce se traduce prin reducerea costurilor pentru pacient”, a explicat stomatologul Avram Manea, pentru citynews.ro.

Implantul are o lungime și un diametru variabil în funcție de fiziologia fiecărui pacient. În următoarea perioadă va intra în perioada de teste.

„Fiecare piesă trebuie să aibă anumită formă, dar ca în orice fel de ansamblu, pe lângă forma care asigură funcţia ei, aceste piese componente trebuie să răspundă şi unor restricţii de rezistenţă”, a completat profesorul la Departamentul de Inginerie a Sistemelor Mecanice de la UTCN, Dumitru Pop, potrivit citynews.ro.

Bucharest Herald

Facebook Twitter Email
Cauta
Articole - Romania pozitiva