Nadia Comaneci, prima gimnasta care a primit nota 10 intr-un concurs, va fi jurat in emisiunea “Tumble” realizata de catre BBC.

Show-ul va evalua abilitatile la gimnastica ale unor vedete din Marea Britanie, printre care se afla Sarah Harding, Emma Samms sau Carl Froch. Spectacolul va fi o combinatie intre dans si gimnastica, transmite prosport.ro.

Pe 19 iulie s-au implinit 38 de ani de la “Perfect Ten”, eveniment ce a avut loc la Jocurile Olimpice de la Montreal din 1976, moment in care Nadia avea 14 ani. Fosta mare campioana, cea mai mare gimnasta din istorie, a povestit ca pentru a ajunge la o asemenea performanta se antrena cate 6 ore pe zi si a demonstrat ca fetele pot lucra la fel de mult si de greu ca si baietii. Aceasta este si ideea noii emisiuni de la postul national de televiziune britanic care va debuta sambata seara, in prime time.

Desi locuieste in SUA, fosta gimnasta a facut in aceasta vara naveta la Londra pentru a filma primele episoade ale emisiunii-concurs. Nadia va evalua abilitatile pe care mai multe vedete le au la gimnastica.

Foto: (c) BOGDAN DUMITRESCU/AGERPRES ARHIVĂ

Vinetele sunt legume ce fac parte din familia solanaceelor (solanum melongena), alături de roșii, ardei și cartofi. Sunt foarte multe soiuri de vinete. Cele mai răspândite sunt cele de culoare mov închis. Mai există și soiuri albe, mov deschis sau cu dungi albe și mov.

Se consideră că vinetele sunt originare din India, unde au crescut ca plante sălbatice. Au fost cultivate în sudul și estul Asiei încă din preistorie. Mai târziu, romanii și grecii au început să cultive vinetele, după ce negustorii arabi au răspândit cunoștințele despre această plantă în toate zonele adiacente Mării Mediteraneene. În Europa au devenit foarte populare în timpul Evului Mediu, fiind aduse prima dată de către maurii din Africa de Sud.

Timp de sute de ani oamenii nu au mâncat vinete deoarece erau convinși că aduc nebunia, lepra și cancerul. Leguma și-a recuperat treptat din prestigiu, recucerindu-i pe oameni ca plantă decorativă înainte de a le ajunge, din nou, în farfurie, unde a și rămas, începând cu secolul al XVIII-lea.

Vinetele sunt niște legume foarte versatile. Pot fi gătite în multe feluri: fierte, prăjite sau coapte, fiind bază pentru foarte multe mâncăruri.

Vânăta sau pătlăgeaua vânătă este un adevărat izvor de vitamine și minerale pentru organismul uman. Conține 93% apă, fibre, mangan, molibden, potasiu, acid folic, vitamina K, cupru, vitamina B6, triptofan, vitamina C; magneziu, vitamina B3. În afară de faptul că au în compoziție vitamine și minerale esențiale organismului uman, vinetele mai conțin și fitonutrienți importanți cu efect antioxidant. Printre aceștia se numără compușii fenolici, precum acidul clorogenic și cafeic sau flavonoizii, precum nasuninul.

Vinetele ajută la menținerea sănătății cardiovasculare. În cadrul unui studiu de specialitate, când cobaii au consumat suc de vinete, au apărut efecte imediate — nivelul colesterolului, inclusiv al celui din pereții arteriali, a scăzut semnificativ, iar vasele de sânge s-au relaxat, permițând fluxului sanguin să circule mai bine.

Aceste efecte pozitive se datorează fitonutrienților furnizați de vinete. Cercetătorii americani de la Serviciul de Cercetare în Agricultură au descoperit ca acidul clorogenic este cel mai puternic antioxidant din vinete, având o capacitate superioară de a combate acțiunea oxidativă a radicalilor liberi asupra celulelor, dar și de a reduce nivelul colesterolului rău LDL în sânge. Tot acidul clorogenic este și antimutagen (împiedică celulele sănătoase să sufere mutații și să devină cancerigene) și antiviral.

Magneziul și vitamina B ajută la combaterea stresului și conferă o stare psihică mai bună. O cură cu vinete ne scapă de insomnii și de stările de nervozitate.

Consumul de vinete contribuie la energizarea organismului. Totodată, vitaminele A și C sunt cele care ajută la întărirea sistemului imunitar și, implicit, luptă și el împotriva radicalilor liberi.

Prin conținutul mare de apă și fibre, vinetele conferă sațietate și reduc setea, proprietăți pentru care sunt recomandate a fi consumate mai ales în zilele toride. Având un conținut mic de calorii sunt recomandate și în pierderea kilogramelor în plus și la reglarea tranzitului gastrointestinal. Sucul obținut din vânătă este eficient în curățarea ficatului și a pancreasului.

Sunt un bun diuretic și un bun antiinflamator, fiind indicat celor care au probleme digestive și pentru prevenirea inflamațiilor și a bolilor cronice. Cercetătorii au descoperit că vinetele conțin cantități importante de fitochimicale numite antocianine, un tip de antioxidanți care protejează organismul împotriva cancerului, îmbătrânirii premature, inflamațiilor și bolilor neurologice.

Diabeticii se pot bucura de gustul minunat al acestei legume, care conține numai 4 grame de zahăr la o cantitate de 100 de grame. În plus, sunt bogate în carbohidrați solubili și fibre care ajută la ținerea sub control a diabetului zaharat de tip 2.

Vinetele furnizează o bună parte din constituenții complexului de vitamine B, precum acidul pantotenic (vitamina B5), piridoxina (vitamina B6), tiamina (vitamina B1) și niacina (vitamina B3). Organismul are nevoie de acești nutrienți din surse externe, pentru metabolizarea eficientă a grăsimilor, proteinelor și a carbohidraților.

Vinetele conțin și antioxidanți care protejează organismul împotriva radicalilor liberi și previn distrugerea membranelor celulelor, apariția cancerului, dar și a artritei reumatoide.

Nasuninul este un compus antioxidant care se regăsește în coaja vinetelor, având rolul de a preveni creșterea vaselor noi de sânge și a cantității de sânge în organism, atunci când o tumoră canceroasă încearcă să stimuleze acest proces pentru a se dezvolta. Fenomenul poartă numele de angiogeneză, iar nasuninul este un compus antiangiogenic și un chelator al fierului, fapt pentru care este recomandat consumul de vinete de către femeile aflate la menopauză. De aceea, deși coaja are un gust amărui, uneori mai accentuat, este recomandat să nu curățăm vinetele când le preparăm.

Vinetele ocupă locul 2 după varză în prevenirea cancerului.

Frunzele vinetelor sunt folosite pentru: calmarea arsurilor de soare, abceselor și hemoroizilor. Ele se strivesc ușor și se aplică local având proprietăți antiinflamatorii și calmante.

Contraindicații în consumul de vinete.
Vinetele conțin o cantitate mica de nicotină. Din cauza conținutului ridicat de alcaloizi, substanțe care pot avea potențial alergen sau chiar pot duce la intoxicații, consumul de vinete este contraindicat persoanelor care suferă de gută, artrită, osteoporoză și alte boli inflamatorii. Pentru consum se aleg vinetele ajunse la maturitate, întrucât vinetele tinere au potențial toxic mai mare, conțin mai multă solanină. Din cauza conținutului de solanină, consumul trebuie să fie moderat în cazul copiilor.

AGERPRES /(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Andreea Onogea)

Foto: (c) MIHAI POZIUMSCHI / AGERPRES ARHIVA

Înființată în anul 1859, Biblioteca Națională își are originea în Biblioteca Colegiului Sfântu Sava din București, una din cele mai vechi și reprezentative biblioteci din România, dată în folosință în anul 1838, cu un fond de circa 1000 de volume. După 1859, biblioteca a primit statutul și denumirea de Bibliotecă Națională și ulterior, în 1955, de Bibliotecă Centrală de Stat.

Pe parcursul celor peste 100 de ani de existență a purtat mai multe denumiri până în ianuarie 1990, când a devenit Biblioteca Națională a României, având sediul în centrul vechi al Bucureștiului, în Palatul Bursei, aproape de Piața Universității.

Foto: (c) CRISTIAN NISTOR / AGERPRES ARHIVA

Noul sediu al Bibliotecii Naționale din B-dul Unirii este o clădire a cărei construcție a început în anul 1986, dar a fost abandonată după Revoluția din 1989. În anul 2004 s-a făcut o revizie a proiectului arhitectonic inițial, iar în 2006 Ministerul Culturii a decis transformarea construcției în centru cultural și Bibliotecă Națională.

Lucrările efective au început în primăvara anului 2009, noul sediul fiind inaugurat la 23 aprilie 2012. Pentru finalizarea noii construcții s-a urmărit îndeaproape conformarea volumetrică a clădirii începute înainte de 1990, noua fațadă de sticlă fiind o dedublare ce lasă să transpară deformat vechea fațadă. Suprapus apar elemente de limbaj ale epocii digitale (serigrafii pe sticlă cu texte din cărți și imagini ale caselor care s-au demolat). Costul final al investiției s-a ridicat la peste 100 milioane de euro, iar șeful de proiect al construcției a fost arhitectul Eliodor Popa.

Macheta noului sediul al Bibliotecii Naționale a României
Foto: (c) VLAD STAVRICA / AGERPRES ARHIVA

Lucrări de refacere, reamenajare și refunctionalizare la Biblioteca Naționala a României 
Foto: (c) ALEX TUDOR / AGERPRES ARHIVA

Amplasată pe un teren de 54.000 de metri pătrați, clădirea bibliotecii are o suprafață construită de peste 15.000 de metri pătrați, are un atrium înalt de 30 de metri, șapte niveluri supraterane și două subterane, lifturi și pereți din sticlă, podele și plafoane din sticlă luminate cu leduri.
Deschiderea oficială a noului sediu al Bibliotecii Naționale a României
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVA

Biblioteca dispune de 14 săli de lectură, șase săli de conferință, librării, săli de proiecții, expoziții, dar și de săli de audiții sau cafenele, precum și de 300 de locuri de parcare. Colecțiile sale cuprind peste 10 milioane de unități bibliografice cu caracter enciclopedic, organizate în fonduri curente — publicații românești și străine (cărți, ziare și reviste) — și fonduri ale colecțiilor speciale (bibliofilie, manuscrise, arhiva istorică, periodice românești vechi, stampe, fotografii, cartografie, audio-vizual).

Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES ARHIVA

În clădire funcționează și Centrul Național de Patologia și Restaurarea Documentelor.

Asigurând accesul liber la colecțiile sale, Biblioteca Națională a României are ca misiune identificarea, dezvoltarea, organizarea, conservarea, cercetarea, comunicarea și punerea în valoare a tezaurului cultural național scris.

AGERPRES (Documentare — Cerasela Bădiță, redactor foto: Mihaela Tufega; editor: Andreea Onogea)

Foto: (c) icr.ro

ICR Tel Aviv a pregătit un stand informativ despre artele și meșteșugurile tradiționale din România, în colaborare cu Muzeul Național al Țăranului Român și Muzeul Național al Satului “Dimitrie Gusti” din București.

Organizarea standului este sprijinită de Ambasada României și Reprezentanța Companiei Naționale Tarom de la Tel Aviv.

La stand vor putea fi consultate materiale informative privind oportunitățile de turism din Români.

Târgul Internațional de Arte și Meșteșuguri ”Khutsot Hayotser” este cel mai mare eveniment de profil din Israel, reunind la fiecare ediție peste 150 de artiști din Israel și 30 — 40 de standuri internaționale, care prezintă obiecte de artizanat realizate în tehnici diverse, de la cele tradiționale până la tehnologii contemporane de manufacturare, serii mici sau unicate.

De asemenea, în cadrul târgului au loc demonstrații de lucru, workshop-uri, spectacole de teatru neconvențional, muzică, dans, precum și un târg internațional culinar.

Evenimentul se bucură de interes din partea publicului israelian, fiind vizitat, la fiecare ediție, de aproximativ 100.000 de persoane.

AGERPRES/(AS — autor: Daniel Popescu, editor: Cristina Tatu)

Foto: (c) CONSTANTIN DUMA / AGERPRES ARHIVA

Ziua internațională a grădinilor zoologice și parcurilor se sărbătorește la 9 august, marcând importanța conservării speciilor ca fiind una dintre priorități la nivel mondial.

Marcată anual, această zi este dovada interesului pe care comunitatea internațională îl acordă conservării biodiversității.

Lista rezervațiilor naturale din România cuprinde ariile protejate de interes național (rezervații naturale de tip științific, rezervații naturale declarate monumente ale naturii, rezervații naturale de tip geologic, floristic, faunistic, avifaunistic, peisagistic sau mixt și zone umede).

Parcurile joacă un rol deosebit de important în educația de mediu. Promovarea protejării parcurilor se face de multe ori în numele protejării calității vieții și conservarea biodiversității.

Grădinile zoologice furnizează informații asupra viețuitoarelor sălbatice și au rolul de a promova protecția mediului, a conservării naturii și a speciilor rare și pe cale de dispariție.

Interesul oamenilor pentru parcuri și grădinile zoologice este concretizat în numărul mare al acestora la nivel mondial.

Între cele mai vechi grădini zoologice din lume se află catalogate: Gradina Zoologică “Schonbrunner” din Viena, fondată în 1792, Grădina Zoologică din Berlin deschisă în 1844, dar și Grădina Zoologică din Frankfurt, care a fost înființată în 1858. La Frankfurt, grădina zoologică prezintă un total de 500 de specii diferite și mai mult de 4.500 de animale. Grădina Zoologică din Berlin, reconstruită după 1952, are, în prezent, cea mai reprezentativă colecție din lume de bovine sălbatice. Grădina Zoologică din Londra este cea mai veche grădină zoologică științifică din lume, deschisă în 1828 și axată pe studiul științific, apoi, în 1847, a fost deschisă publicului, iar, în prezent, adăpostește 755 de specii de animale. Deschisă în 1864, Grădina Zoologică din Moscova este una dintre cele mai vechi grădini zoologice din Europa, care adăpostește aproximativ 927 de specii.

Grădinile zoologice au evoluat în decursul ultimilor ani și au devenit mult mai sofisticate. Acestea au fost îmbunătățite de-a lungul timpului, în așa fel încât să copieze habitatele naturale ale fiecărui animal, care să le permită să se dezvolte și să perpetueze specia.

Vizitarea unei grădini zoologice este o experiență educațională și un mod interesant de a-ți petrece timpul liber.

AGERPRES/(Documentare-Daniela Dumitrescu, editor: Irina Andreea Cristea)

Foto: (c) Simion MECHNO / AGERPRES FOTO

Halep și-a adjudecat acest titlu cu un superioritate covârșitoare în fața contracandidatelor, obținând 82 la sută din voturi, față de 13 la sută ale ucrainencei Elina Svitolina și 5 la sută, cât a obținut nipona Kurumi Nara.

Simona Halep a participat și ea la un singur turneu în iulie, cel de la București, câștigat după ce a învins-o în finală pe italianca Roberta Vinci, acesta fiind al optulea titlu WTA pentru româncă și al doilea din 2014.

Svitolina (19 ani) a jucat la trei turnee luna trecută, reușind să își apere titlul de la Baku, în timp ce Kurumi Nara a ajuns până în finala turneului de la Washington.

În ancheta pentru cea mai bună jucătoare a lunii iulie în circuitul WTA, Halep nu a fost întrecută cu mult de Serena Williams, liderul mondial adunând 49 al sută din sufragii, față de cele 41 de procente ale Simonei. Daneza Caroline Wozniacki, a treia candidată, a adunat doar 10 la sută.

Serena, la primul său turneu de la participarea la Wimbledon, s-a impus la Stanford, eliminând în drumul spre trofeu trei jucătoare de top 20, Ana Ivanovic, Andrea Petkovic și Angelique Kerber.

Wozniacki a câștigat singurul turneu jucat în iulie, la Istanbul, tot după o finală cu Roberta Vinci. Pentru daneză a fost titlul cu numărul 22, dar primul din acest an.

Simona Halep a fost favorita fanilor în ancheta pentru cea mai bună jucătoare de tenis a lunii mai, cu nu mai puțin de 95 la sută din voturile acordate de iubitorii tenisului, dar titlul a fost acordat rusoaicei Maria Șarapova, cea care a învins-o în luna respectivă în finala turneului de la Madrid.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Cu acest mare succes, Dumitrescu și Mihalachi, care cuceriseră medalia de argint sâmbătă, în proba de 500 m, își completează un palmares excepțional — 6 medalii la campionatele mondiale, dintre care 4 de aur, 1 de argint și 1 de bronz, și 10 la Europene — 3 de aur, 3 de argint și 4 de bronz.

În cursa de duminică, Dumitrescu și Mihalachi au plecat ca din pușcă, având cea mai bună reacție de start, trecând primii detașat la toate reperele de distanță, 250 m, 500 m, 750 m (cu o barcă avans), pentru a rezista pe zona balizelor roșii asaltului ungurilor Henrik Vasbanyai-Robert Mike, terminând cu pagaele sus, în semn de victorie.

După 2 ore de la această extraordinară victorie, cei doi români mai au de disputat o finală, cea de la canoe-2 200 m.

Pe același canal rusesc, în urmă cu 34 de ani, obțineau aurul cuplul Patzaichin – Simionov, la 1000 m,  moment de referință în istoria acestui sport care, în România ultimilor ani, începuse să pălească.

L. Iordache, AMPress

O producţie marca Bollywood, “Să ne bucurăm de viaţă”, se filmează în România (Imagine: Lucian Muntean/Mediafax Foto)

“După Salman Khan, o nouă producţie marca Bollywood se toarnă în România. J.P. Dutta, autorul celui mai de succes film de război indian, este producătorul filmului care îi are în rolurile principale pe Nidhi Dutta şi Sodhi Ajit Ahmed”, se spune în comunicat.

Filmările se desfăşoară în Bucureşti şi Braşov, pe parcursul a trei săptămâni. “Filmările au început în data de 28 iulie şi se desfăşoară până în data de 15 august”, a declarat pentru MEDIAFAX directorul de producţie Iana Opran.

Aceasta a precizat că, în Bucureşti, filmările vor avea loc în mai multe spaţii, între care Aeroportul Otopeni, Centrul Vechi, restaurantul Carul cu Bere şi parcul Herăstrău.

Potrivit Ianei Opran, regizorul Binoy Gandhi a ales România pentru filmarea acestei pelicule atât “pentru frumuseţea şi unicitatea locaţiilor oferite, precum şi datorită profesionalismului echipelor de filmare româneşti”. “Un alt factor important au fost şi preţurile competitive”, a spus Iana Opran.

Ea a mai spus că Family Film este firma de producţie românească a peliculei “Să ne bucurăm de viaţă”, precizând că din distribuţia filmului fac parte doar actori indieni.

“Regizorul şi directorul de imagine sunt indieni, restul echipei tehnice şi de producţie este locală. Filmul are în distribuţie actori debutanţi indieni şi ca atare bugetul nu este unul foarte mare, dar, pentru noi, ca şi casă de producţie din România, oferă ocazia de a promova România în industria cinematografică din India, precum şi pe plan turistic, la un nivel înalt”, a mai spus Iana Opran.

Ea a mai spus că mulţumeşte Centrului Naţional al Cinematografiei, Primăriei Municipiului Bucuresti şi reprezentanţilor spaţiilor de filmare, pentru că i-au ajutat să poată prezenta România publicului indian.

Potrivit site-ului bollywoodtrade.com, filmul “Jee Bhar Ke Jee Lee” prezintă aventurile a trei prieteni, care fac totul pentru a fi fericiţi.

Family Film a produs şi lungmetrajul “Condamnat la viaţă”, cu actorul Gérard Depardieu în rolul principal.

de Madalina Cerban – Mediafax Sursa: mediafax