Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost inclus de cunoscutul portal turistic TripAdvisor între primele cinci destinaţii de vacanţă din România, poziţia ocupată fiind datorată voturilor primite din partea turiştilor care au vizitat acest monument istoric construit în perioada medievală. 

Castelul Corvinilor, Hunedoara
Foto: www.castelulcorvinilor.ro

Ca o recunoaştere a importanţei sale, castelul a primit din partea TripAdvisor un certificat de excelenţă pe anul 2014, fapt ce îl plasează automat pe harta atracţiilor turistice din România şi din lume.

‘Distincţia primită ne onorează şi ne dă încrederea că în acest fel Castelul Corvinilor şi municipiul Hunedoara se îndreaptă spre titulatura de atracţie turistică principală a Transilvaniei’, a declarat duminică, pentru AGERPRES, directorul Muzeului Castelul Corvinilor Hunedoara, Costin Tinca.

Ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara, castelul este o construcţie impunătoare, prevăzută cu turnuri, bastioane şi un donjon. De-a lungul timpului, castelul a avut mai mulţi proprietari şi a căzut pradă unui incendiu devastator în anul 1854. Prima restaurare a monumentului s-a încheiat în anul 1914, fiind urmată de o altă etapă, în perioada 1956-1968.

Din anul 1974, castelul a fost transformat în muzeu, în prezent acesta deţinând diverse colecţii de arheologie provenite din săpăturile sistematice efectuate în zona municipiului Hunedoara, dar şi expoziţii tematice.

Potrivit datelor oficiale, Castelul Corvinilor din Hunedoara a fost vizitat anul trecut de 300.000 de turişti, plătitori de bilete.

În general, utilizarea nămolurilor ca factor terapeutic are un efect cunoscut de mii de ani, fiind unul din cele mai vechi tratamente folosite încă din Egiptul antic și, apoi, tot mai mult în decursul vremii, iar unele metode de aplicare a nămolului s-au moștenit până în ziua de azi.

Proprietățile terapeutice ale nămolului de la Techirghiol sunt recunoscute în întreaga lume.

Potrivit unor documente, se pare că acestea au fost descoperite de legiunile romane staționate în regiunea Dobrogei. În zona lacului s-au descoperit monede romane și alte elemente care atestă activități economice pe malul Techirghiolului.

Lacul a fost consemnat în scrierile antice ca un popas pe drumul principal ce lega cetățile Tomis și Callatis. Primele atestări scrise privind utilizarea nămolului în scopuri curative aparțin însă armatei otomane, ai cărei comandanți obișnuiau să facă, la începutul anilor 1 800, împachetări cu nămol.

O legendă de prin partea locului, spune, însă, că beneficiile nămolului au fost descoperite de un bătrân olog și orb, pe nume Techir, care călătorea pe un măgar.Acesta ar fi ajuns, din greșeală, în mâlul lacului care îi poartă numele. Ore în șir s-a chinuit bătrânul să iasă din noroiul mirositor, iar când a reușit să scape, și-a dat seama că ochii săi puteau distinge o geană de lumină, iar picioarele sale, până atunci neputincioase, începuseră să îl asculte. Cât despre tovarășul său de călătorie, plăgile îi dispăruseră complet.

Prin așezarea sa geografică, România dispune de o mare bogăție de factori naturali (ape minerale, mofete, nămoluri, lacuri terapeutice) care sunt răspândiți aproape pe întreaga suprafață a țării.

Utilizarea nămolurilor în terapie a început în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, la Techirghiol (sapropelic) și Vatra Dornei (nămol de turbă de la Copăceni și Poiana Stampei). Apoi ea s-a extins la terapia practicată în diferite stațiuni balneo-climaterice de pe litoralul Mării Negre. La începutul secolului al XX-lea, echipe de specialiști români și străini au studiat beneficiile tratamentului cu nămol de Techirghiol. Astfel, în 1924, nămolul sapropelic de la Techirghiol a primit medalia de aur la Expoziția Universală de la Paris.

Lacul Techirghiol, situat pe țărmul Mării Negre, între localitățile Techirghiol, Eforie Nord și Eforie Sud, este cel mai întins lac salin din România, cu lungimea de 7.500 m, adâncimea de maximum 9 m și salinitatea de peste 90 g/l.

El se deosebește fundamental de celelalte lacuri prin aspectele sale fizico-geografice cu toate că geneza este aceeași (liman fluvio-marin). Temperatura medie a apei este în general apropiată de cea a aerului. Datorită mineralizării ridicate, temperatura apei lacului Techirghiol poate scădea sub 0°C fără să înghețe.

Fauna nevertebratelor ce populează lacul Techirghiol este dominată de crustaceul Artemia salina, care împreună cu alga Cladophora cristalina furnizează materia primă pentru producerea nămolului sapropelic cu componenți minerali activi care îi dau o valoare terapeutică deosebită.

Foto: (c) orasulsuceava.ro

Totul e zămislit din lemn ca mărturie a căldurii și nobleței sufletului localnicilor, a meșterilor autentici, înzestrați cu însușiri artistice, ce ridică la tipic străvechiul meșteșug al lemnului” așa cum scria Grațian Jucan în lucrarea “Câmpulungul Moldovenesc — vatră folclorică”.

Foto: (c) orasulsuceava.ro


Înființat ca Muzeu de etnografie și științele naturii în iunie 1936, a fost reprofilat, în 1967, ca Muzeu al lemnului și amplasat zona centrală a municipiului Câmpulung Moldovenesc (jud. Suceava), centru al civilizației lemnului, relevând varietatea ocupațiilor localnicilor de pe plaiurile Rarăului și Giumalăului.

Adăpostit de o clădire monument de arhitectură, construită în 1904, muzeul deține un bogat patrimoniu ce cuprinde peste 15.000 piese din lemn având la bază colecțiile etnografice alcătuite de Ion Ștefureac și Constantin Brăescu.

Foto: (c) orasulsuceava.ro

Deține colecții organizate tematic pe ocupații și meșteșuguri, în peste 20 de săli, din care, două de expoziții temporare, pe o suprafață de peste 1.800 mp. Pornind de la prelucrarea lemnului până la operele marelui maestru Gheorghe Apostu, exponatele transmit pasiunea, emoția artistică, o anumită sensibilitate înscrisă în diferite esențe lemnoase de meșterii acestei arte.

Foto: (c) orasulsuceava.ro


Prima sală a muzeului captează atenția vizitatorilor prin uneltele de prelucrare a lemnului expuse, dar și prin măiestria creatorului anonim, care se perpetuează pe tot parcursul expoziției de bază, dovedindu-se împletirea artei cu utilitatea obiectelor.

Pot fi văzute aici o multitudine de obiecte din secolele XVIII — XX — unelte destinate tăiatului lemnului în pădure și prelucrării lui — dar, și tehnici de ornamentare, forme și motive decorative, însoțite de hărți, desene, fotografii și planșe, care prezintă tradiția meșterilor în prelucrarea lemnului.

De asemenea, sunt expuse piese utilizate la culesul și transportul fructelor de pădure, precum coșurile împletite din coajă de brad, din crengi de alun sau din rădăcină de molid, alături de hreabănul folosit la recoltarea afinelor.

Foto: (c) orasulsuceava.ro

Cea mai mare parte a pieselor prezentate în circuitul muzeului sunt realizate din lemn de molid, din brad și foioase, majoritatea fiind datate în secolele XIX și începutul secolului XX.

Un spațiu generos este destinat ocupației principale a locuitorilor din ținutul Câmpulung — păstoritul — unde sunt expuse obiecte precum găleata pentru mulsul oilor, cupa și donița pentru muls vacile, cofe, bote ciobănești și linguri de diferite mărimi, un inventar de vase și unelte pentru prepararea brânzei din care nu lipsesc budacile, tăugerul, lopățelele de urdit, hârzobul, chiagornicerele.

Foto: (c) orasulsuceava.ro

Sala cea mai impunătoare a muzeului este rezervată transporturilor. Aici sunt expuse carul din lemn pentru transportul vinului, săniile pentru ocazii ce se foloseau în zilele de sărbătoare, la vizitele familiale, ocazionate de sărbători sau la nunți.

Printre atracțiile muzeului se numără donițele, cupele în chip de pasăre, brâiele pentru bătut brânza, dar și mobilerul casnic țărănesc și uneltele tradiționale — plugul, grapa, lopata — toate din lemn. De asemenea, lăzile de zestre, punctul de maximă atenție în spațiul ceremonial de primire, impresionează prin mărime și conținutul, dar și prin decorațiile lor.

Foto: (c) orasulsuceava.ro

Mai pot fi văzute, în acest muzeu, Păscărițele — obiecte destinate adusului alimentelor, la sfințit, de Paști; Corneciurile pentru praf de pușcă pirogravate, utilizate la vânătoare, dar și instrumente populare specifice zonei — buciumul și cornul de vânătoare — cioplite din lemn rezonant și învelite în coajă de mesteacăn.

În afara expozițiilor de bază, muzeul are în patrimoniu și o secție în aer liber cuprinzând nouă monumente de arhitectură, între care se fac remarcate Casa ”Latis” din Câmpulung Moldovenesc, veche de 360 de ani, și Casa ”Huțula” din Ciumarna construită din lemn masiv. Un punct de atracție în curtea muzeului îl constituie o placă de șah întinsă pe o suprafață de 100 mp cu piese reprezentând figuri din basmele românești.

Muzeul mai deține o secție în comuna Fundu Moldovei, o donație a familiei Andronicescu. Aceasta cuprinde în afară de casa propriu-zisă, făcută special pentru Muzeu, și o impresionantă colecție de obiecte, de la istorice până la portul popular.

Muzeul Arta Lemnului Câmpulung Moldovenesc rămâne un valoros depozitar de unicate, așa cum erau fiecare dintre obiectele pe care țăranii, cu talent și îndemânare, le realizau pentru trebuințele de fiecare zi.

Sursa: AGERPRES/(Documentare-Cerasela Bădiță; editor: Irina Andreea Cristea)

Persoanele interesate de istorie sau cele dornice să descopere locuri inedite pot găsi la Drăgănești-Olt, în curtea Muzeului Câmpiei Boianului, un obiectiv unic în țară și chiar în Europa – după cum susține artizanul lui, profesorul Traian Zorozoliu – respectiv un parc arheologic ce reconstituie în aer liber o așezare neolitică specifică pentru cultura Gumelnița.

O punte îngustă din lemn deschide calea în arheoparc, unde cele câteva căsuțe mici, acoperite cu trestie și parcă ținute laolaltă de un gard de nuiele, îți ademenesc ușor gândurile și imaginația spre vremuri îndepărtate, când comunitățile erau atât de puțin numeroase încât încăpeau în trei, patru sau cinci colibe, ridicate rapid, din trestie împletită și pământ, pe insule din zone inundabile. Cuptorul, vatra, lavița și patul înalt de numai o palmă, din pământ, acoperit cu rogojini și piei de animale vorbesc și ele despre un alt mod de viață.

“Este fascinant pentru oricare om din țara asta, iubitor de istorie sau nu, să poată păși într-un sat de acum 4.500 de ani. Este singurul sat din țară de acest fel și singurul din Europa. La inaugurarea lui au venit 96 de arheologi din 24 de țări din Europa care au avizat că este cea mai reușită — să zicem așa — reconstituire. (…) N-am avut spații mari, că puteam să fac mai multe.

Și este frumos, poți intra să vezi o altă lume, un alt mod de organizare a spațiilor interioare, un alt mod de viață”, vorbește însuflețit profesorul Zorzoliu, director al Muzeului Câmpiei Boianului din Drăgănești-Olt, despre arheoparcul pe care l-a realizat în urmă cu patru ani.

Arheoparcul de tip neolitic din cadrul complexului muzeal al orașului Drăgănești-Olt a fost inaugurat în 2010 și a fost realizat de profesorul muzeograf Traian Zorzoliu, care a reconstituit în parcul arheologic un sat după tipul așezărilor neolitice specifice culturii Gumelnița, ale cărei urme au fost descoperite la Drăgănești.

Satul neolitic este format din șase colibe de mărime naturală ridicate în aer liber, pe un teren împrejmuit cu un șanț de apărare și gard din nuiele împletite, iar accesul se face pe o punte din lemn. În interiorul colibelor sunt prezentate și uneltele folosite pentru ocupațiile neolitice, de pescar, agricultor, olar, vânător.

Găsim agățate de pereți sau de acoperiș, pe vatră, sau pe altarul de cult și alte obiecte specifice perioadei neolitice, vase, opaițe, obiecte de cult, ce se foloseau în gospodărie având diferite utilități.

Una dintre colibe este o locuință lacustră, ce servea drept depozit pentru provizii, pentru că în urmă cu peste 4.000 de ani insulele pe care erau ridicate așezările erau situate în zone inundabile.

Reconstituirea unei așezări de tip neolitic la Drăgănești a fost posibilă, potrivit lui Traian Zorzoliu, datorită campaniilor de cercetări arheologice din zonă la care a participat, deoarece în timpul acestor cercetări materialul arheologic descoperit a dat posibilitatea reconstituirii modului de viață al populației neolitice gumelnițene.

“Câmpia Boianului este plină de istorie. Și am vrut și doresc din toată inima să deschid o linie turistică — Câmpia Boianului. (…) Există undeva în țara asta ce există în Câmpia Boianului, în județul Olt? (…) Și aș vrea să știe toți turiștii ce înseamnă istoria țării. Și avem așa: Muzeul Câmpiei Boianului care are opt pavilioane expoziționale, organizând șase expoziții permanente în 26 de încăperi.

Avem arheoparcul Gumelnița, care cuprinde șase colibe și o uliță de sat, împrejmuite cu un șanț de apărare. (…) La Stoicănești, singura biserică reconstituită în pământ din Europa. Oltenii noștri au avut 23 de biserici construite în pământ. Eu am vrut să reconstitui o biserică în pământ la Stoicănești, pentru că există biserica nouă, pictată de celebrul Tătărăscu, foarte bine conservată, la catapeteasmă a lucrat Constantin Brâncuși când era ucenic și e semnat”, a mai declarat Traian Zorzoliu.

Un alt punct pe un viitor traseul turistic din zona Drăgănești ar putea fi, potrivit profesorului Zorzoliu, comuna Văleni, cu cea mai mare biserică ortodoxă din mediul rural din județ. În turnul acestei biserici se află un ceas elvețian cu o vechime de peste un secol care funcționează și în prezent. În continuarea circuitului este Casa Titulescu din comuna cu același nume.

Profesorul Zorzoliu consideră că și în comuna Șerbănești ar putea fi creat un obiectiv de interes turistic, respectiv ar putea fi reconstituit hanul medieval al poștalionului de odinioară.

Acum, Traian Zorzoliu este ocupat de aproape un an cu un alt proiect inedit, reconstituirea unei cetăți getice în Drăgănești, după modelul unei cetăți ale cărei urme au fost descoperite la Sprâncenata. Zorzoliu a lucrat timp de peste un an la Sprâncenata pentru a reconstitui acolo cetatea după modelul uneia din vremea lui Burebista, dar proiectul nu a fost finalizat din cauza unor divergențe cu autoritățile locale.

“Vom fi singurii oameni care au îndrăznit să pună piatră pe piatră pe temeliile vechilor noștri strămoși și să putem să arătăm că și ei au fost niște viteji destoinici ai lumiivechi și să arătăm turiștilor cum era o cazarmă. Eu, acolo, am o așezare mică, nu am o cetate imensă, însă practic e cetatea de la Sprâncenata, unde a existat cetate getică în secolul I înaintea erei noastre. (…)

Cred că o terminăm în doi ani. Cetatea getică de la Drăgănești va fi închiriată pentru turiști, casele soldaților, cazarma respectivă”, a afirmat muzeograful.

Director Muzeului Câmpiei Boianului, artistul plastic Traian Zorzoliu, a fost distins în anul 2011 de către Consiliul Județean Olt cu titlul de “Cetățean de onoare al județului”, la împlinirea a 75 de ani de viață și 48 de ani de activitate artistică și științifică.

Zorzoliu a fondat zece muzee din județ și din țară, a lucrat ca profesor, dar și ca muzeograf și arheolog, iar în 1980, prin donarea unor obiecte estimate la peste un milion de lei, a pus bazele muzeului din Drăgănești-Olt pe care îl conduce de la înființare. Muzeul fondat de Zorzoliu la Drăgănești a devenit complex muzeal, în care este cuprins arheoparcul, o biserică bordei reconstituită tot de fondator, precum și o biserică din lemn, tot reconstituită.

Complexul de la Drăgănești are și un muzeu al vinului, singurul din județ, un muzeu al pompierilor, o casă țărănească din lemn și pământ.

Ca artist plastic, pictor și sculptor, Zorzoliu a participat la peste 30 de expoziții de pictură de grup și 21 de expoziții personale. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Prima ediție a competiției ‘Cheile Turzii Race’ este programată pentru finalul acestei luni și va conține mai multe probe.

La proba de bike race sunt acceptați iubitorii mersului pe bicicletă cu orice tip de vehicul pe două roți, deși organizatorii recomandă folosirea celor de timp mountain-bike. Pentru proba de cross running a fost ales un trase de 11 kilometri care trebuie parcurs de două ori, însumând astfel 22 de kilometri și o diferență de nivel de 1.640 de metri. Proba de escaladă va dura 12 ore și se va desfășura în regim de maraton.

Din concurs mai face parte și proba de triatlon care se adresează atleților care pot stăpâni tehnicile celor trei sporturi montane prezentate anterior. La această probă pot participa doar echipe de câte două persoane care timp de 12 ore trebuie să obțină cele mai bune rezultate la toate cele trei sporturi.

Potrivit lui Vlad Căpușan, unul dintre organizatorii concursului, proba de triatlon, care cuprinde escalada, proba de mountain-bike și alergarea, este unică în România.

‘Cheile Turzii este una dintre cele mai frumoase zone din România și până acum nu a mai fost organizată o astfel de competiție, până la urmă este un fenomen pe care noi vrem să îl promovăm în Transilvania, să facem cunoscute astfel de locuri unice, de legendă’, a explicat Vlad Căpușan.

Pentru proba de triatlon s-au înscris deja cinci echipe, iar pentru celelalte probe alți 50 de concurenți, printre care un sportiv italian și o alergătoare din Japonia.

Organizatorii își doresc ca prin acest eveniment, care va avea loc între 27 și 29 iunie, să promoveze rezervația naturală Cheile Turzii altfel decât ca loc de picnic. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Sursa: financiarul

Românii aflați la orice vârstă, care nu au mai avut anterior o afacere proprie, pot înființa gratuit o microîntreprindere, grație legii pentru stimularea înființării și dezvoltării microîntreprinderilor, adoptată, miercuri, de Camera Deputaților, informează, miercuri, Departamentul pentru IMM-uri, Mediu de afaceri și Turism.

Conform noului act normativ, este eliminată condiția de vârstă maximă de 35 de ani pentru a permite accesul la facilitățile acordate tuturor persoanelor aflate la prima afacere. Totodată, legea prevede scutirea de la plata contribuțiilor de asigurări sociale datorate de angajatori pentru veniturile aferente timpului lucrat de cel mult patru salariați, angajați pe perioadă nedeterminată, precum și scutirea de la plata taxelor pentru operațiunile de înmatriculare efectuate la Oficiile Registrului Comerțului.

“Am eliminat restricția de vârstă pentru întreprinzătorii debutanți. Încurajarea întreprinzătorilor autohtoni este nu numai o promisiune, ci și o datorie a actualei guvernări, un mijloc direct de susținere a dezvoltării economiei’, a declarat ministrul delegat pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Mediul de Afaceri și Turism, Florin Jianu.

Departamentul pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism poate acorda întreprinzătorului o alocație financiară nerambursabilă reprezentând cel mult 50%, dar nu mai mult de 10.000 euro (echivalentul în lei), din valoarea totală a cheltuielilor eligibile aferente planului de afaceri, pentru care acesta face dovada surselor de cofinanțare. Alocațiile financiare nerambursabile se acordă în limita sumelor aprobate cu această destinație în bugetul Departamentului pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism.

Noua lege prevede și acordarea de garanții de către Fondul Național de Garantare al Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM), pentru creditele contractate de ‘SRL-D’, în vederea realizării planurilor de afaceri acceptate de Departamentului pentru IMM-uri, Mediul de Afaceri și Turism. Trebuie respectate condițiile prevăzute în normele și procedurile interne ale instituțiilor de credit și ale FNGCIMM, până la cel mult 80% din valoarea creditului solicitat, în limita sumei de 80.000 euro, echivalentul în lei.

În perioada 2011 — 2014, numărul mediu anual de beneficiari de alocații financiare nerambursabile în valoare de 10.000 de euro a fost de 500 de microîntreprinderi. În aceeași perioadă, un număr de 14.000 de microîntreprinderi nou înființate au beneficiat de facilitățile fiscale acordate conform OUG nr. 6/2011.

“Am abandonat statul la stat, că se stă prea mult și se stă pe loc”, spune tânărul care s-a apucat să facă case în miniatură.

Primele căsuțe de ceramică au fost cele sub formă de magnet de pus pe frigider. O ocazie bună de a face niște bani. Cu mai puțin de un euro, oricine poate să își așeze o căsuță inspirată din cele tradiționale, românești, acasă în bucătărie pe frigider.

“Am făcut sute de căsuțe. M-am apucat de anul trecut. Până atunci am lucrat la Universitatea din Târgoviște, într-un centru de cercetare, în arheologie. Inițial am început să fac ceramică inspirată din culturile neolitice și am făcut mult timp asta. La un moment dat, am început să fac căsuțe din astea, magnet pentru frigider, dar nu din ceramică, făceam din altceva. Până la urmă am găsit o modalitate să fac și din ceramică, să fac mai multe la un preț foarte bun, adică la patru lei bucata. Am început cu căsuțele tradiționale. O căsuță tradițională se poate pune pe frigider, o poți lua în buzunar, e portabilă”, povestește zâmbind Florin.

După ce a încercat să reconstituie la mici dimensiuni casa bunicilor de la țară, Florin Dumitru a văzut câteva fotografii cu Sibiul și atât de mult i-a plăcut arhitectura nemțească, încât s-a apucat de modelat căsuțe din centrul istoric al vechiului burg nemțesc.

“Inițial am început să fac căsuțe după fotografii din Piața Mare. Spre exemplu, asta e o replică după o casă, nu știu cum se numește, lângă Casa Artelor din Piața Mică, undeva mai în dreapta, pe colț. Asta e tot din Piața Mică, de lângă Casa Luxemburg. Asta e din Piața Mare, dar nu știu cum se numește. Am făcut și Turnul Sfatului”, așa descrie Florin casele din zonele istorice ale Sibiului.

Nu știe exact ce istorie ascunde fiecare casă pe care o reproduce la scară foarte mică, însă e fascinat de casele cu ochi în acoperiș ale Sibiului, un element de arhitectură numit de specialiști lucarne.

Concursul a fost organizat de Asociația Pizzaiuoli Europei și a avut ca obiectiv promovarea profesioniștilor în ale pizzei, atât a celor cu premii deja obținute, dar și a celor care au dorit să-și etaleze arta culinară la acest eveniment. Concursul a luat naștere tocmai datorită cererii masive venite chiar din rândul pizzetarilor de a se întrece în această artă, scrie sursa citată.

Juriul, compus din arbitri recunoscuți internațional și maeștri pizzetari, a avut trei criterii de punctaj: tehnica, gustul și coptura. Formarea profesională, dar și câștigarea premiilor duc la obținerea recunoașterii ca instructori și maeștri pizzetari, așa că, cine dorește să învețe cum se face o pizza italiană adevărată, nu are decât să treacă prin Colleferro și să învețe această artă de la maestrul Silviu Munteanu la pizzeria-trattoria pe care o gestionează, potrivit site-ului menționat.

Un împătimit al artei culinare, dar și un participant frecvent la concursuri, de unde nu pleacă fără un premiu, Silviu Munteanu s-a clasat anul trecut la Campionatul Mondial de Pizza de la Ciampino (Roma) pe locul cinci, din peste 500 de participanți.

Întrebat dacă este mulțumit de rezultat, Silviu Munteanu a declarat pentru Emigrantul că ‘satisfacția de a câștiga în fața giganților pizzetari cu experiență și tradiție istorică în spate, poate demonstra că românii pot atinge succesul în tot ce își propun. Îndrăzneala, munca, perseverența și seriozitatea sunt ingredientele care fac ca aluatul succesului să crească’. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Sursa: financiarul