Scoasă la plimbare miercuri seara, la Auvelais, de stăpânul ei, Cannelle (Scorțișoară) a simțit că cineva este gata să se înece în râul Sambre. ‘Fiul meu, Vincent, o scosese afară seara’, spune Jasmine Cerfontaine, care a adoptat cățelușa de șapte luni din România. ‘Este foarte sperioasă, mereu atentă la ce se întâmplă în jur’, adaugă femeia, citată de sudinfo.be.

‘Deodată s-a oprit, ridicând lăbuța, și a fugit spre râul Sambre. Pentru că nu a răspuns când a fost chemată, fiul meu s-a dus după ea și a văzut că o persoană era gata să se înece. A dat alarma și un bărbat de pe un vas acostat a sărit în apă și a salvat femeia’, a povestit Cerfontaine. După ce a stat o noapte la spital, aceasta s-a întors acasă, fiind în afara oricărui pericol.

Cannelle i-a răsplătit cu minunatul ei gest pe cei care au luat-o din România, unde o lege autorizează eutanasierea câinilor comunitari, scrie sursa. ‘Cățelușa este în Belgia de o lună, iar la noi se află doar de trei săptămâni’, spune Jasmine Cerfontaine. ‘Membrii asociației +Opriți masacrarea câinilor din România+ au de ce să fie mândri’, a încheiat ea. (Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Sursa: financiarul

Misterul în care este învăluită coaserea unei ii noi datează din vremea vechilor bordeie (case săpate în pământ) și este întreținut de orgoliul artizanilor care vor să creeze, fiecare, o deosebită cămașă tradițională și de aceea n-ar risca să le fie furat modelul numai de ei gândit.

Tradiția păstrării secretului privind iile aflate în lucru este explicată de primarul comunei Cezieni, Dănuț Gușatu, a cărui familie respectă, de asemenea, obiceiul.

“Pe vremuri, când se locuia în bordeie, din cauza spațiului foarte strâmt, se săpau niște gropi speciale, o cămăruță numită argea, pentru războiul de țesut. Și fetele cuseau iile în argele, departe de ochii celorlalți. Nu ieșeau cu iile la lumină în timp ce le lucrau să le vadă cineva modelul pentru că doreau să fie deosebite de altele. (…) Bordeiele au dispărut, dar obiceiul coaserii iei în secret a rămas. Și acum, iile mai sunt cusute noaptea. Cusutul unei ii este ca un secret profesional. Persoanele care creează iile, fie mai vârstnice sau tinere, nu-și spun între ele că lucrează o ie. Întâlnim la sate femei mai în vârstă care ies la poartă și stau de vorbă, uneori și lucrează obiecte de artizanat, dar niciodată la Cezieni n-au fost văzute, la poartă, femei care să lucreze o ie”, a declarat Gușatu.

El spune că de câțiva ani există totuși în Cezieni o persoană care știe permanent cine a început să coasă o nouă ie, ce model va decora cămașa și câte ii vor intra în concurs. Este vorba de Olga Filip, instructor al Școlii Populare de Arte și Meserii, care verifică fazele de lucru ale iilor ce sunt pregătite pentru concurs, dar și autenticitatea modelelor, cusăturilor, materialelor pentru că altfel ar putea apărea dificultăți la jurizare în concursul de ii noi.

“Acest obicei al cusutului iilor în taină se păstrează și acum și ne putea pune probleme pentru că iile sunt greu de deosebit dacă sunt noi sau au fost cusute în anii anteriori. De aceea, doamna Filip trebuie anunțată când cineva începe să coasă o ie nouă dacă vrea să participe la concurs. Olga Filip este singura persoană care știe cine coase ii noi și știe și modelul, dar păstrează secretul până în ziua sărbătorii, când iile sunt prezentate în horă. Fără să fie văzută de Olga Filip atunci când a început lucrul la ea, o ie nu poate intra concurs”, susține Dănuț Gușatu.

El menționează că a fost informat în privința numărului de ii noi ce vor participa la concurs pentru că trebuie să pregătească sărbătoarea și bugetul pentru premii. Edilul afirmă că premierea atât a iilor noi, cât și a tuturor celor care vin la sărbătoare purtând o cămașă tradițională este o modalitate eficientă de a stimula păstrarea și continuarea tradiției. Primarul susține că anual crește numărul iilor noi ce intră în competiție.

“Anul trecut am avut 400 de ii la festival. Se cos tot mai multe ii, anul trecut am avut 30, acum sunt în lucru 40, le premiem pe toate cu diferite sume de bani, mai consistente pentru iile de pe primele locuri și mai mici pe cele care obțin mențiune. E dificil să stabilești care sunt cele mai frumoase, pentru că toate sunt frumoase, dar este un juriu format din specialiști care premiază numai iile de Romanați, cusute pe pânză de casă. Premiem în fiecare an iile, și pe cele vechi, și pe cele noi, pentru că avem două secțiuni. Sunt acordate premii în bani și pentru cei care vin la festival purtând o cămașă țărănească, o ie. Dacă sunt 400, 500 persoane care poartă ii la horă, tot atâtea premii de participare acordăm. Sumele sunt mici, dar stimulăm în acest fel purtarea iilor, a costumelor populare și imaginea oferită de sărbătoare este spectaculoasă”, a mai spus primarul comunei Cezieni.

Anul acesta sărbătoarea iilor de la Cezieni a ajuns la ediția a XXX-a și urmează să aibă loc pe 29 iunie sau pe 4 iulie, nefiind încă stabilită cu certitudine ziua din cauza unor probleme de ordin organizatoric, conform afirmațiilor primarului, care precizează că evenimentul va fi special și unul de amploare față de anii precedenți.

Principesa, care avea un conac în comuna Cezieni, ar fi urmărit prin inițierea sărbătorii iilor să-i ajute pe copiii rămași orfani în urma războiului, îndrumându-i către activități pe care le răsplătea cu bunuri de care aceștia aveau nevoie. Băieții mergeau la muncile câmpului și fetele lucrau iarna ii și costume populare. Efortul tinerilor era răsplătit în a treia zi de Paște, când premia și cele mai frumoase ii.

Ana-Maria Brânză, Simona Pop, Maria Udrea și Simona Gherman (medaliată cu bronz în proba individuală la Strasbourg) au trecut sferturi de reprezentantele Ucrainei, cu 45-31, iar în semifinale au învins Italia cu 29-24. Echipa Rusiei le-a avut în componență pe spadasinele Violetta Kolobova, Iana Zvereva, Liubov Șutova și Tatiana Gudkova.

Victoria echipei noastre a fost adusă de Simona Gherman, după ce tricolorele au fost conduse în marea majoritate a timpului, egalând la 13 (Brânză), 19 (Gherman) și 26 (Brânză).

Pentru Rusia au intrat pe plansa Tatiana Gudkova, Violetta Kolobova si Liubov Sutova, in timp ce Iana Zvereva a fost rezerva.

Romania a invins in semifinale echipa Italiei, scor 29-24, dupa ce anterior trecuse de Ucraina, scor 45-31.

In finala mica, echipa Italiei a invins, cu scorul de 45-42, reprezentativa Estoniei.

In 2013, Romania a obtinut argintul la CE si bronzul la Campionatele Mondiale. In semifinalele CM, Romania a fost invinsa de Rusia, cu 44-33, ajungand astfel sa lupte pentru locul 3.

Sursa: bucharest Herald

Superstiţii de Rusalii

RUSALII 2014. In noapte de Rusalii nu este bine sa dormi sub cerul liber sau sa te duci la fantana, deoarece pot sa cazi prada farmecelor acestor fapturi, in caz ca le surprinzi dansul (Hora Ielelor).

Superstitii de Rusalii 2014. De asemenea, nu este bine ca noaptea sa te prinda la rascruci de drumuri, la marginea padurii, in munti si pe malul apelor, pentru ca exista sanse mari sa surprinzi dansul Ielelor.

Superstitii de Rusalii 2014. Nu te urca in pomi, nu te duce in locuri inalte si nu calatori departe de casa. Superstitiile spun ca cei care fac acest lucru ar trebui sa poarte pelin la brau sau in san, pentru a se proteja de mania Ielelor.

Superstitii de Rusalii 2014. Nu te certa cu nimeni, pentru ca poti atrage atentia Ielelor asupra ta, ceea ce iti va provoca necaz.

Superstitii de Rusalii 2014. De la Duminica Rusaliilor, timp de noua saptamani, nu este bine sa culegi plante tamaduitoare.

Superstitii de Rusalii 2014. Rusaliile sunt zane ale apelor, astfel ca nu este bine sa inoti sau sa te speli.

Superstitii de Rusalii 2014. Alte superstitii si obiceiuri de Rusalii spun ca nu este bine sa muncesti in aceasta perioada, pentru ca zanele se infurie pe cei ce nu le respecta si nu sarbatoresc aceasta ocazie.

Superstitii de Rusalii 2014. Teama pe care au inspirat-o aceste fapturi in popor a luat forma unor superstitii si obiceiuri de Rusalii ce nu vor fi uitate prea curand de oameni, in special de catre cei care locuiesc in mediul rural.

RUSALII 2014: tradiţii şi obiceiuri

– Oamenii isi impdobesc case si gospodaria cu ramuri de tei, plop, stejar;

– Tot de Rusalii in unele regiuni se danseaza Jocul Calusarilor. Dansul calusarilor, in general, are scopul de a apara oamenii, vitele si recoltele de influentele negative;

– Se spune ca leacul cel mai folosit pentru cei atinsi de Rusalii, este jocul calusarilor;

– E un moment in care crestiinii sfintesc ramuri de tei, soc, mure, pe care le folosesc apoi ca leacuri tot restul anului. In traditia populara se zice ca numai pana la Sanziene plantele au puteri vindecatoare;

– Ramurile de tei au o simbolistica aparte in aceasta sarbatoare. Se crede ca teiul fereste gospodariile de grindina sau de duhurile rele ale zanelor si de aceea flacaii le aduc din paduri dupa care se sfintesc la Biserica, iar credinciosii le iau acasa si le pun la icoane;

– Tinerii si tinerele ce urmeaza sa se casatoareasca impletesc coronite din spice de grau si flori de camp pe care le poarta in ziua cununiei;

– Spiritele rele se alunga prin ritualuri galagioase si pocnituri cu ramuri de tei;

– In gospodarii se prepara unsori cu care se vor unge ungerele vacilor pentru a spori laptele;

– Tot acum femeile fac descantece impotriva Ielelor;

– Se ung usile cu usturoi pentru ca asa casa va fi pazita de rele si ghinion tot restul anului;

RUSALII 2014. La zece zile dupa Inaltarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Invierea Sa, praznuim Rusaliile – Pogorarea Sfantului Duh, cunoscuta si sub denumirea de Cincizecime. Anul acesta praznuim Pogorarea Sfantului Duh pe 8 iunie. Ca vechime, Rusaliile coboara pana in veacul apostolic. In primele secole crestine, praznicul Cincizecimii era o dubla sarbatoare: a Pogorarii Duhului Sfant si a Inaltarii lui Hristos. In jurul anului 400, cele 2 sarbatori s-au despartit una de cealalta.

Daca prin lucrarea Duhului Sfant, Dumnezeu Fiul S-a pogorat din ceruri si S-a intrupat, tot prin Duhul Sfant ni se impartaseste viata dumnezeiasca si omeneasca a lui Hristos. Pogorarea Sfantului Duh este actul de trecere a lucrarii mantuitoare a lui Hristos, din umanitatea Sa in oameni. Astfel, Biserica se constituie prin aceasta extindere a vietii lui Hristos in noi.

Evenimentul Pogorarii Duhului Sfant este descris in cartea “Faptele Apostolilor” (F.A. 2,4). Aici se spune ca Duhul Sfant Se pogoara din cer ca un vuiet mare de vant si Se imparte deasupra capului fiecaruia din cei prezenti, in chip de limbi de foc.

Textul “Cand a sosit ziua Cincizecimii, erau toti impreuna in acelasi loc” (FA. 2, 1), a dat nastere la multe nedumeriri, pentru ca nu se precizeaza cine sunt acei “toti”. Din dorinta de a aduce mai multa lumina in acest caz, versiunea romana a Noului Testament a introdus termenul de “Apostoli”.

Insa, daca se omite cuvantul “Apostoli”, poate rezulta ca in acea zi se gaseau laolalta nu numai cei doisprezece, ci toti cei o suta douazeci de frati care s-au aflat impreuna cu Apostolii alaturi de Iisus, incepand cu Botezul savarsit de Ioan si pana la Inaltare (F.A. 1, 22). Sfantul Ioan Gura de Aur, Teofilact si alti exegeti, afirma ca la Cincizecime au fost prezenti nu numai apostolii, ci si alti frati. De aici reiese ca Sfantul Duh s-a revarsat peste toti membrii Bisericii, si nu numai peste ierarhia reprezentata de apostoli. Exegeza ortodoxa, precum si cea romano-catolica, bazate pe Traditie, afirma ca la Cincizecime era de fata si Maica Domnului.

Faptul ca limbile apar “impartite”, denota ca fiecare persoana se invredniceste in mod propriu de primirea Duhului. Acest Duh sfinteste pe fiecare om in parte si pe toti laolalta, adica sfinteste persoane in comuniune sau pentru comuniune.

RUSALII 2014. Momentul in care Apostolii incep sa graiasca in limbi necunoscute

Dupa Pogorarea Sfantului Duh, Apostolii au primit puterea de a grai in limbi necunoscute de ei pana atunci. Au descoperit invatatura Mantuitorului si altor neamuri, in diferite limbi. Inceputul a avut loc chiar in aceasta zi, a Pogorarii Duhului Sfant, cand s-au facut intelesi de toti iudeii veniti la Ierusalim din tot Orientul. Pelerinii neputand sa-si explice cum de puteau predica in graiuri diferite, unul dintre ei ii acuza ca ar fi “plini de must”, adica beti (F.A. 2, 13). Atunci Sfantul Petru a luat cuvantul pentru a-i apara pe Apostoli de o asemenea invinuire, dar si pentru a vorbi multimilor despre Hristos. El le-a descoperit ca se implinise profetia lui Ioil: “Iar in zilele din urma, zice Domnul, voi turna din Duhul Meu peste tot trupul” (F.A. 2, 17, Ioil 3, 1). In urma cuvantarii lui Petru, trei mii de persoane au primit botezul.

RUSALII 2014. Se obisnuieste sa se vorbeasca de trimiterea Sfantului Duh in lume, ca despre un act prin care Duhul ar lua locul lucrarii lui Hristos. In acest caz, Biserica ar fi numai opera Sfantului Duh. In realitate insa, Duhul trebuie vazut intotdeauna ca Duhul lui Hristos, deci, nu trebuie vazut sau conceput ca despartit de Hristos.

Exista obieiul ca in ziua de Rusalii, sa se aduca in biserica frunze de nuc sau de tei, simbol al limbilor ca de foc, ca semne ale coborarii Sfantului Duh. Ele sunt binecuvantate si impartite credinciosilor.

Niro Investment Group și Hua Yu Industrial Group vor dezvolta proiecte integrate de agricultură bio, în acest sens fiind semnat vineri, la București, primul acord comun de investiții și cooperare în domeniul agriculturii integrate, informează, vineri, un comunicat al Niro Investment Group.

Acordul prevede investiții în România din partea companiilor chineze în domeniul culturilor agricole, producerea de biomasă și biocombustibili, creșterea animalelor, prelucrarea laptelui și a cărnii. Complexul integrat va include și sere pentru producția de legume și o unitate de prelucrare a acestora.

În același timp, Niro Investment Group va investi în China pentru a dezvolta împreună cu partenerul chinez o fabrică de fertilizatori bio și ferme de creștere a vacilor de reproducere și a vacilor de lapte.

Acordul a fost semnat cu ocazia vizitei în România a ministrului Agriculturii din Republica Populară Chineză, Han Changfu.

Hua Yu Industrial Group activează de 14 ani în domeniul agriculturii integrate și creșterii animalelor și deține certificate pentru culturi de orez și porumb bio, precum și certificări europene pentru hrană bio. Certificatele emise de autoritățile din Uniunea Europeană și de Guvernul Chinei sunt reînnoite în fiecare an, prin inspecția anuală a terenurilor. Grupul de firme din China are o puternică ramură de cercetare și dezvoltare în domeniul culturilor agricole bio și al dezvoltării de soiuri de plante industriale de înalt randament.

Hua Yu Industrial Group cultivă, în prezent, o suprafață agricolă de peste 500.000 hectare din care 10.000 hectare pentru culturi organice. Grupul chinez exploatează cele mai mari culturi de orez organic din China.

În prezent, compania Hua Yu Industrial Group dezvoltă în China, la 160 de km de orașul Changchun, capitala provinciei Ji Lin un parc industrial de integrare a agriculturii și de creștere a animalelor pe o suprafață de 13 kmp, ce include producție de hrană și fertilizatori bio obținute prin utilizarea teoriei ecologice.

Niro Investment Group care conține în structura sa 20 companii distincte este recunoscută în plan internațional în special pentru relațiile comerciale și de parteneriat pe care le-a dezvoltat de 20 ani cu companii din Republica Populară Chineză.

AGERPRES

 Cum arata doua probleme de matematica de 1 milion de euro fiecare? Raspunsul vine de la Dan Suciu, matematician roman premiat in SUA, medaliat la Olimpiada Internationala de Matematica, astazi profesor de Computer Science la University of Washington. Intr-un interviu acordat HotNews.ro, Dan Suciu i-a sfatuit pe studenti ce sa invete ca sa fie cu adevarat buni in informatica, a explicat cum arata o problema matematica in Romania si cum este formulata ea de americani si a dezvaluit cine poate fi cu succes un “role model” pentru un elev: profesorul din scoala sau parintele?

• Anul acesta, se implinesc 55 de ani de la prima olimpiada internationala de matematica din istorie, organizata la Brasov
• ​HotNews.ro si The Group au lansat cu aceasta ocazie sectiunea Prima Olimpiada Internationala de Matematica, Romania, 1959, cu sprijinul Societatii de Stiinte Matematice din Romania

Dan Suciu a obtinut medalie de argint la Olimpiada Internationala de Matematica din 1976 si cel mai bun rezultat din lotul Romaniei in acel an. A absolvit Universitatea Politehnica din Bucuresti, in 1995 si-a obtinut doctoratul in Computer Science la University of Pennsylvania. Din 2000 este profesor la University of Washington, unde preda Computer Science.Este co-autor a doua carti – Data on the Web: from Relations to Semistructured Data and XML, 1999 – si – Probabilistic Databases, 2011. Detine 12 patente inregistrate in Statele Unite ale Americii, este Fellow al ACM (Association for Computing Machinery) si a primit numeroase premii pentru lucrarile pe care le-a realizat. Vezi aici CV-ul lui Dan Suciu.

Citeste interviul integral acordat HotNews.ro de catre matematicianul Dan Suciu, la implinirea a 55 de ani de la prima Olimpiada Internationala de Matematica

Rep: Cum a inceput pasiunea pentru matematica: a fost o constrangere sau o placere inca de la inceput?
Dan Suciu: Greu de spus, dar in nici un caz constrangere. Pasiunea vine printr-o reactie pozitiva: daca copilul face bine la matematica, cei din jur il incurajeaza si atunci el/ea face si mai bine.

Rep: Care sunt primele dumneavoastra amintiri despre matematica?
Dan Suciu: Tin minte o problema naiva, la care am fost expus in clasa a IV-a. Problema este: avem un peste, corpul cantareste cat coada si capul impreuna, iar capul cantareste jumatate din greutatea corpului; daca coada are 4kg, cat cantareste pestele? Parintii mei si prieteni de-ai lor (parintii altor copii) erau interesati sa explice problema asta la nivelul unui elev de clasa a IV-a, probabil ca sa ajute pe unul dintre copiii din grupul nostru de prieteni, dar singura lor abordare folosea algebra. Eu am reusit sa “explic” problema in mod elementar si asta m-a facut eroul zilei si mi-a dat un prim stimulent pentru matematica.

Rep: Care a fost atmosfera la olimpiada internationala din 1976 la care ati participat?
Dan Suciu: 1976 a fost primul an cand olimpiada internationala s-a organizat intr-o tara din afara blocului comunist: in Austria. Incepand cu anii ’70 era aproape imposibil sa calatoresti din Romania intr-o tara occidentala, dar, bineinteles, guvernul comunist a trebuit sa lase echipa sa calatoreasca in Austria ca sa participe la olimpiada. Pentru noi, cei 8 elevi, experienta a fost o aventura de nedescris. A trebuit sa obtinem pasapoarte, sa calatorim cu avionul, apoi cu autocarul pe autostrazile austriece si sa fim expusi la avansul tehnologic al societatii austriece.

Nu imi prea amintesc multe despre olimpiada propriu-zisa: pentru mine, socul cultural a dominat concursul propriu-zis. Am avut noroc si am facut suficient de bine la olimpiada (am obtinut medalia de argint), dar tin minte ca cel putin un coleg din echipa noastra pe care il consideram mult mai bun decit mine a suferit de emotiile concursului, poate si afectat de socul cultural.

Din perioada aceea imi amintesc cu mare placere de olimpiadele nationale de matematica din Romania. Competitia era foarte corecta, problemele erau elegante si le discutam indelung cu prietenii din clasa, iar profesorii care organizau olimpiadele erau oameni foarte competenti si de foarte buna calitate. Asta era in mare contrast cu directia generala in care mergea societatea romana, care se degrada rapid si unde factorii de decizie erau treptat inlocuiti cu incompetenti.

Rep: Cum ati reusit sa faceti fata emotiilor olimpiadei?
Dan Suciu: Eu am norocul sa am performanta maxima in conditii concurs. Dar cunosc oameni foarte talentati care nu fac bine in conditii de examen/concurs.

Rep: Care este relatia dumneavoastra cu matematica – este dragoste pura sau sunt si momente de furie?
Dan Suciu: Dragoste pura.

Rep: De ce credeti ca majoritatea copiilor antipatizeaza matematica?
Dan Suciu: Cultura noastra moderna glorifica alte calitati decat matematica. Intrebarea pe care mi-o pun eu este daca asta este un fenomen nou in societate (nu numai societatea romaneasca, ci in majoritatea tarilor) si daca ar trebui sa fim ingrijorati de directia in care evoluam. Dar eu nu cred ca in trecut (sa zicem, in prima jumatate a secolului XX) majoritatea populatiei invata mai multa matematica decat invata astazi; nu am date, dar as face ipoteza ca procentul de populatie care ajunge sa inteleaga matematica bine este la fel de mic azi ca si in trecut. Asa ca eu nu sunt ingrijorat de antipatia fata de matematica, nu cred ca este un fenomen nou, ci nou este doar modul in care il percepem. Pe de alta parte, ca parinte, sunt foarte preocupat de cum percep copiii mei matematica!

Rep: Care este, in opinia dvs, frumusetea matematicii?
Dan Suciu: Matematica este absoluta. Orice alta stiinta depinde de observatii si experimente, care se schimba in timp. Dar in matematica adevarul este absolut. Un aspect care este si mai fascinant este cum concepte abstracte din matematica apar in mod fundamental in locuri suprinzator de diverse.

In 1960, Eugene Wigner a scris un articol celebru intitulat “The Unreasonable Effectiveness of Mathematics in the Natural Sciences” (“Efectul Nerezonabil al Matematicii in Stiintele Naturale”), care incepe cu o poveste adevarata. Doi fosti colegi de liceu se reintilnesc dupa citiva ani. Unul este statistician; ca sa-i explice fostului coleg ce inseamna un statistician, ii arata un articol recent pe care l-a scris despre niste tendinte statistice ale populatiei. Articolul incepe cu formula distributiei Gaussiene, apoi face diverse analize ale populatiei. Prietenul nu-l crede: “Ce este simbolul asta?” “Este Pi”. “Cum asa?” “Pi este raportul dintre lungimea si diametrul cercului”. “Iti bati joc de mine: analiza populatiei nu poate avea nici o legatura cu lungimea cercului!”.

Tocmai asta este frumusetea matematicii: concepte, cum ar fi Pi, apar unde nu te astepti, cum ar fi in formula distributiei Gaussiene, folosita in multe locuri in statistica si in multe alte stiinte. Ce cauta Pi in integrala lui e la puterea -x^2, care este distributia Gaussiana? Raspunsul e si mai fascinant, integrala acestei functii se calculeaza foarte usor folosind numere complexe si functii trigonometrice!

In matematica, toate se leaga: Pi, cu e, cu i, cu teoria probabilitatii si cu analiza statistica a populatiei. Povestea asta, descrisa de Wigner in articol, trebuie sa se fi intimplat prin anii ’50, mult inaintea calculatoarelor. Astazi, cu explozia de date si analiza de date cu calculatorul, fenomenul descris de Wigner se repeta de mii de ori: matematica “apare” unde te astepti mai putin si are un efect “nerezonabil” (in sensul de neasteptat de mare) asupra societatii in ansamblu.

Rep: Ati trecut printr-o perioada in care ati respins matematica? 
Dan Suciu: Nu. Dar am fost atras in egala masura de calculatoare/programare/informatica. Toata viata am incercat sa gasesc punti intre cele doua. In 1976, matematica si programarea pareau divergente si eu a trebuit sa aleg intre facultatea de Matematica si facultatea de Automatica/Calculatoare (am ales calculatoare). Mai tirziu am invatat ca legaturile dintre matematica si programare sint foarte adinci.

Teorema lui Cook-Levin-Karp despre P si NP a fost publicata abia in 1971-72 (eu am aflat despre aceasta teorema tarziu, abia prin anii ’80) si au trebuit multi ani ca matematicienii sa realizeze cat de profunda este conjectura “P diferit de NP” din acea teorema.

Institutul Clay de Matematica ofera un premiu de cate $1,000,000 pentru 7 probleme in matematica, alese cu grija dintre cele mai importante si dificile probleme din matematica, de exemplu ipoteza lui Riemann. Problema “P diferit de NP” este una din cele 7, desi, la origine, aceasta problema nu a fost formulata ca o problema de matematica, ci ca intrebare despre ce pot si ce nu pot sa faca calculatoarele.

Multi sustin ca problema “P diferit de NP” este cel mai usor de inteles dintre cele 7 probleme in lista Clay. Pentru cititorii curiosi, problema poate fi descrisa astfel: sunt date n orase, impreuna cu distantele intre oricare doua orase. Problema este sa calculam “eficient” (in timp polinomial in n) un traseu prin care sa vizitam toate cele n orase, dar sa parcurgem o distanta minima. Bineinteles, putem incerca toate cele n! posibilitati de a traversa orasele si alegem cel mai scurt traseu, dar asta nu este eficient (n! e mai mare decit orice polinom in n).

Cele mai luminate minti din lume nu au reusit sa gaseasca un mod eficient de a calcula cum sa vizitam cele n orase, dar nici nu au reusit sa demonstreze ca nu este posibil sa calculam asta in mod eficient.

Rep: Ce v-a motivat in evolutia dvs?
Dan Suciu: Am crezut tot timpul ca putem folosi rezultate adanci din matematica pentru a scrie programe pe calculator mult mai bune. Asta m-a motivat in anii ’70 si asta ma motiveaza si azi.

Rep: Cum vedeati matematica in momentul in care ati fost dvs la olimpiada si ce s-a schimbat fundamental in modalitatea in care abordati astazi aceasta disciplina?
Dan Suciu: Centrul de greutate in matematica/informatica/programare/calculatoare s-a schimbat radical in anii ’70. Pe vremea aceea, subiectul la moda erau automatele si gramaticile formale; asta a dus la o teorie frumoasa, care azi formeaza baza compilatoarelor moderne pentru limbajele ca Java, Python, C++, dar nu mai este demult un subiect de cercetare.

Mai tirziu, prin anii ’80, domeniul a fost dominat de teoria complexitatii, in dorinta de a rezolva problema “P diferit de NP”. Problema asta continua sa fascineze pe toata lumea, dar progresul pare efemer.

Astazi, domeniul nostru este dominat de marile succese din “Machine Learning”, care, pe scurt, extrage informatii utile din cantitati foarte mari de date. Bazele matematice ale acestui domeniu sint Algebra Lineara: matrici, sisteme lineare, eigenvalue, descompuneri. Sfatul meu pentru orice student in calculatoare sau informatica este sa invete bine algebra lineara. Marile descoperiri in machine learning din ultimii 10-15 ani se bazeaza pe tehnici care sint usor de inteles de oricine a luat un curs avansat de algebra lineara.

Rep: Cat timp reusiti sa fiti 100% concentrat pe o problema de matematica?
Dan Suciu: Ma concentrez multe ore pe o problema de matematica, dar pe masura ce inaintez in varsta timpul petrecut in concentrare devine din ce in ce mai ineficient. Rezultatul este ca trebuie sa ma concentrez un timp si mai lung… Nu-mi fuge gandul, dar am problema in sens invers: cand trebuie sa fac altceva (sa predau un curs sau sa discut o alta problema cu un doctorand) imi vine greu sa ma rup de la problema la care ma gandesc.

Rep: Ati avut caderi in evolutia dvs. de matematician?
Dan Suciu: Nu.

Rep: Ati avut vreodata sentimentul ca ar trebui sa faceti altceva?
Dan Suciu: Nu. Ma consider foarte, foarte norocos sa am o cariera bazata pe matematica.

Rep: Maximum, cat v-ati chinuit sa rezolvati o problema? 
Dan Suciu: Recordul meu este o problema la care am lucrat 4 ani. Nu sint mandru deloc ca mi-a trebuit atit de mult, dar sint foarte bucuros ca am rezolvat-o. Nu am lasat vreo problema majora nerezolvata, dar asta este un defect, nu e o virtute: la inceputul carierei m-am ocupat mai mult de programare decit de matematica, iar acum sint prea prudent ca sa abordez probleme cu adevarat dificile. Raspunderea mea principala este fata de doctoranzii mei, ca sa aiba succes, si pentru asta trebuie sa aleg probleme care sint rezolvabile si care au impact, ceea ce exclude probleme dificile din punct de vedere matematic.

Rep: Care ar fi sfatul dumneavoastra pentru un copil caruia ii este teama ca pasiunea pentru matematica sa nu il transforme intr-un outsider, in timp ce toti ceilalti colegi se distreaza?
Dan Suciu: Nonsense! Matematicienii au castigat si astazi domina planeta! Cine are pasiune si talent pentru matematica astazi, maine va schimba lumea! Cititorii dumneavoatra beneficiaze zilnic de matematica, de cate ori fac o cautare pe google. De peste 20 de ani companii private pe Wall Street castiga miliarde de dolari folosind analize matematice sofisticate. 

Majoritatea stiintelor astazi se bazeaza pe analize sofisticate de date, care, in ultima instanta, inseamna matematica aplicata: Large Hadron Collider (Acceleratorul Mare de Hadron) a produs 25Peta Bytes in 2012, iar telescopul de noua generatie LSST (Large Synoptic Survey) va produce 9PB pe an.

Nu e nici o rusine sa ai pasiune pentru matematica! Ca matematician aplicat (in special legat de calculatoare), ai astazi foarte multe optiuni pentru o cariera care sa te satisfaca deplin atat material, cit si intelectual. Daca ai ambitia sa rezolvi problemele mari ale omenirii, matematica este absolut indispensabila: de exemplu, daca am sti sa calculam eficient (pe calculator) cum se pliaza proteinele (“protein folding”), atunci am avea o unealta formidabila pentru a produce medicamente avansate, cu efecte dramatice pentru intreaga omenire. Plierea proteinelor este, in ultima instanta, o problema matematica care asteapta sa fie rezolvata si pe care, in mod ironic, natura a rezolvat-o demult, de cand a creat viata.

Ca fapt interesant, frustrati de inabilitatea noastra de a calcula plierea proteinelor cu calculatorul, colegii mei de la Universitatea din Washington au creat un joc pe calculatorprin care au recrutat mii de participanti pentru a calcula plierea proteinelor: oamenii s-au dovedit mai buni decit programele pe calculator si chiar au contribuit la o noua descoperire despre virusul care produce AIDS. Asta nu are sens.

Programul Deep Blue a “batut” campionul de sah in 1997 si, recent, programul Watson a batut campionii de Jeopardy! E timpul ca un matematician ambitios sa rezolve problema plierii proteinelor si sa bata atit natura, cat si pe campionii umani de la jocul fold-it.

Folosesc ocazia asta pentru o promovare. Departamentul nostru de la Universitatea Washington recruteaza activ doctoranzi talentati din toata lumea. As vrea incurajez studentii talentati din Romania sa ia in considerare un doctorat in calculatoare. Cine este interesat ma poate gasi usor cu o cautare pe google si ma poate contacta prin email. Absolventii nostri au cariere stralucite, la companii majore (google, twitter, facebook, microsoft) sau cariere academice la universitati de varf.

Rep: Cum arata cosmarul unui matematician? 
Dan Suciu: Paul Erdos spunea urmatorul banc. Primul semn de imbatrinire pentru un matematician este cand isi uita teoremele. Al doilea semn este cand uita sa-si traga fermoarul in sus. Al treilea semn este cand uita sa-si traga fermoarul in jos.

Rep: Privind in urma, vi s-au implinit planurile pe care le aveati in 1976, cand ati urcat pe podiumul IMO cu medalie de argint?
Dan Suciu: Absolut: am avut norocul sa am o cariera in care am folosit deplin matematica pentru care am avut pasiune din liceu.

Rep: Care sunt diferentele fundamentale in predarea matematicii intre Romania si SUA sau statele cu performante in acest domeniu?
Dan Suciu: Asta este un subiect care ma preocupa intens, pentru ca amindoi copiii mei merg la scoli in SUA si, bineinteles, ma preocupa educatia lor. Raspunsul nu e simplu si va fi lung (scuze…).

In Romania, exista o traditie lunga si adanca de apreciere a matematicii. Cand copilul arata cele mai mici semne de aptitudini matematice este incurajat si laudat; profesorii (cei buni) au gust si aleg probleme “frumoase”. Traditia asta este foarte frumos descrisa in autobiografia profesorului Octavian Stanasila (“Intersectii si paralelisme (matematician printre ingineri)”), care mi-a fost profesor si mentor in facultate. Stanasila descrie o atmosfera in liceele bucurestene in anii ‘50 unde elita elevilor si profesorilor era permanent preocupata de matematica.

Prin comparatie, societatea americana este foarte, foarte pragmatica si matematica aici se abordeaza la fel ca toate celelalte domenii: cu competenta si energie, dar cu un puternic accent pentru aplicatii. Opinia dominanta in SUA este ca matematica trebuie predata in context de aplicatii si nu exista loc pentru matematica de dragul matematicii.

Opinia mea este opusa: eu cred ca matematica este cu adevarat frumoasa doar atunci cand este pura. Ca sa dau un exemplu simplu, o problema de geometrie in scolile din SUA suna cam asa: o cladire de 2 etaje are 7.8m inaltime si un om este pe cealalta parte a strazii la 3.1m de baza cladirii. La ce distanta este omul de varful cladirii? Numerele sint alese cu grija sa reprezinte realitatea: inaltimea unui etaj, latimea drumului.

Un elev bun aplica teorema lui Pitagora, foloseste calculatorul, obtine un rezultat plictisitor de 8.39m, probabil corect, si reflecteaza asupra diverselor inaltimi de cladiri si latimi de drumuri.

Aceeasi problema in Romania suna asa: cladirea are 12m, omul este la 5m de baza, elevul aplica Pitagora, nu are nevoie de calculator pentru ca rezultatul este simplu, 13m, care ii da satisfactia ca a obtinut rezultatul corect, si elevul reflecteaza asupra faptului ca uneori radicalul rezulta, surprinzator, intr-un numar intreg.  

Amandoi elevii sint stimulati, indirect, sa gandeasca la ceva nou: pentru elevul din SUA urmatorul pas este sa descopere ca distantele se pot masura cu laser si nu mai e nevoie de Pitagora, pentru elevul din Romania urmatorul pas e sa descopere numere Pitagoreice, (5,12,13), (3,4,5), (9,40,41), si alte proprietati fascinante in teoria numerelor.  

Abordarea este foarte, foarte diferita si, desi am tendinta sa favorizez traditia romaneasca, nu ar fi corect sa judec. Ca profesor universitar si indrumator de doctorat in SUA am avut ocazia sa lucrez cu doctoranzi americani foarte talentati. Pregatirea lor matematica este buna dupa standardul american, dar nici unul nu s-ar fi comparat din start cu un fost olimpic roman.

Dar calitatea majora pe care o au studentii educati in SUA este capacitatea de a absorbi o cantitate mare de informatie si de a o organiza intr-o poveste clara, coerenta si relevanta. Cu riscul de a generaliza, asta este calitatea esentiala unde educatia americana exceleaza si domina orice alt sistem de educatie in lume. Pentru majoritatea proiectelor de cercetare, asta este formula de succes.

Dezavantajul pe care studentul american il are fata de un olimpic roman in abilitatea de a rezolva probleme matematice este, in ultima instanta, minor, si la nevoie poate compensa prin studiu individual, adesea cu rezultate excelente.

Pe de alta parte, intotdeauna solutia matematica eleganta si definitiva este binevenita, si aici un cercetator talentat la matematica are o ocazie unica sa contribuie.

Romanii sint prezenti si activi in comunitatea de cercetare in calculatoare/informatica. Ca un exemplu, departamentul nostru de calculatoare este unul din primele 5-6 departamente din lume, si, ca urmare, in fiecare an invitam pe cei mai buni 10-12 proaspeti doctori in calculatoare din toata lumea sa dea o prelegere despre teza lor de doctorat in departamentul nostru.

In ultimii doi ani, la varful acestui esalon de elita au fost un roman (anul trecut), si o romanca (anul acesta): ambii si-au luat doctoratul la universitati de varf din SUA, dar eu cred ca traditia veche de educatie matematica din Romania trebuie sa fi avut un efect, fie el si indirect.

Rep: Care sunt secretele unei educatii reusite?
Dan Suciu: As dori sa stiu si eu! Convingerea mea este ca, in educatie, de departe cel mai mare impact il are profesorul, iar pe locul doi colegii/prietenii. “Role model” este termenul englezesc. Daca profesorul cel mai iubit din liceu e cel de matematica, atunci sansele sa-i placa elevului matematica sunt foarte mari; si invers, daca profesorul “cool” este cel de muzica, atunci toata clasa iubeste muzica, iar matematica e plictisitoare.

Influenta colegilor/prietenilor este la fel de importanta. Observatia mea (nestiintifica) este caparintii au adesea un efect contrar, pentru ca un adolescent vrea sa se diferentieze de parinti si sa-si gaseasca singur(a) chemarea in viata.

Rep: Care sunt sfaturile pe care le-ati da unui copil si pe care ati vrea sa le urmeze, ca sa devina un profesionist in orice domeniu si-ar alege?
Dan Suciu: Fa orice doresti, dar alege un lucru pe care sa-l faci foarte, foarte bine.

Rep: Ne puteti da un exemplu de intamplare amuzanta pe care am putea-o incadra la rubrica de “Stiati ca…?” 
Dan Suciu: Primul care imi vine in minte este celebrul premiu Netflix. In urma cu vreo zece ani, compania Netflix avea urmatoarea problema: ce filme sa le recomande clientilor? In vremea aceea compania inchiria discuri DVD si voia sa recomande clientilor filme bazat pe ce filme le-a placut altor clienti cu gusturi similare.

Netflix avea un algoritm privat, dar nu foarte bun, si a lansat o competitie publica, cu un premiu de $1,000,000 pentru cine reuseste sa imbunatateasca scorul algoritmului lor cu 10%. A durat mai multi ani pana cand o echipa de matematicieni si programatori a reusit sa cistige premiul.

Partea “picanta” este ca ideea care a dus la noul algoritmul este, in ultima instanta, o simpla problema de matematica: descompune o matrice uriasa intr-un produs de doua matrici cu rang mic. Daca descompunerea in factori aduce $1,000,000, plus glorie si faima, plus face fericiti milioane de oameni care vad filme interesante, atunci poate matematica merita un pic de atentie, nu?

In mod ironic, Netflix nu a folosit niciodata algoritmul cel nou, pentru ca intre timp s-a schimbat problema: acum clientii comanda filmele pe internet, adesea incep un film apoi schimba la alt film, isi schimba gustul rapid in functie de momentul zilei sau de ce membru al familiei comanda filmul, si sistemul vechi de recomandare nu se mai potriveste.

Traim intr-o perioada plina de “picanterii” din acestea: google a facut o avere pornind de la algoritmul “Page-rank” pentru ordonarea rezultatelor de cautare, care este o aplicatie simpla si directa a teoremei Perron-Frobenius; toate tranzactiile criptografice pe Web se bazeaza, in ultima instanta, pe algoritmul de cifrare RSA, inventat in anii ‘70 si care este o simpla aplicatie a teoremei lui Fermat-Euler.

Astazi, daca stii matematica bine, poti sa cuceresti lumea.

Dar picanteria cea mai mare, dupa parerea mea, este “cum s-au inventat calculatoarele?” (si telefoanele mobile, si tabletele, tot ce este o extensie a calculatoarelor). Raspunsul, in ultima instanta, este: le-au inventat logicienii!

Matematicianul german David Hilbert a propus urmatoarea problema (numita “Entscheidungsproblem” sau “problema de decizie”): descrie o metoda (algoritm) care sa demonstreze automat orice teorema in matematica.

Trebuie sa-l intelegem pe Hilbert: daca am avea o astfel de metoda, viata matematicienilor ar fi mult mai usoara. Cand are de rezolvat o noua teorema, tot ce ar avea de facut matematicianul ar fi sa urmeze pas cu pas instructiunile “metodei” si teorema e demonstrata. Dar, din pacate, ar fi prea frumos sa fie adevarat: o astfel de metoda nu parea sa existe, si atunci matematicienii au incercat sa demonstreze ca nu exista. Insa au avut o problema: ce inseamna exact “o metoda” sau “un algoritm”? Ca sa demonstrezi ca ceva nu exista, trebuie sa ai o definitie riguroasa a acelui “ceva”.

Matematicianul britanic Alan Turing a dat raspunsul definitiv la inceputul anilor ‘30, cind a descris o masina simpla de calculat. Privita din 2014, masina lui Turing pare azi foarte simplista, dar atunci a fost prima definitie a unui “algoritm”.

Mai mult, Turing a demonstrat o teorema fascinanta si revolutionara pentru vremea aceea: a demonstrat ca se poate construi o masina Turing “universala”, care poate calcula orice alta masina Turing. Asta sugereaza ca orice alta “masina” pe care cineva ar putea sa o construiasca este echivalenta cu masina Turing, pentru ca una poate sa o simuleze pe cealalta, asa cum masina Turing universala simuleaza orice alta masina Turing.

Cu alte cuvinte, definitia de “algoritm” este robusta – si ramane neschimbat daca inlocuim masina Turing cu un calculator modern (mult mai complicat). Bineinteles, in plus Turing a demonstrat ca nu exista o masina Turing care sa rezole problema lui Hilbert.

Inventia masinii Turing a fost un mare moment Evrika! in matematica, si pentru omenire in general, pentru ca a dus in citiva ani la constructia calculatoarelor si la tot ce avem astazi: telefoane mobile, tablete, inclusiv masinile moderne care au usor 7-10 procesoare. Totul datoram unor logicieni si unor teoreme!

Pentru cititorii interesati de legatura profunda intre logica si calculatoare, recomand cu caldura cartea fascinanta Logicomix, scrisa de Christos Papadimitriou (profesor la Berkeley): e o lectura de doua ore, minunata.

Rep: Ce i-ati raspunde unui elev care va intreaba: De ce sa invat eu matematica?
Dan Suciu: Este singura materie la care nota nu depinde de cum interpreteaza profesorul raspunsul: daca raspunsul corect este 13 si tu ai scris 13, atunci profesorul nu are de ales decat sa-ti dea nota maxima! Asta se extrapoleaza in restul vietii: matematica nu depinde de deciziile managerului, de partidul politic la putere, de nationalitate si limba, si, credem noi, de sistemul solar de origine al formei de viata care o practica!

de Raluca Pantazi

Sursa: HotNews.ro