Romania on TOP 10

Three more medals in event finals
Larisa Iordache – gold in floor, silver in balance beam, bronze in vault event.
Romania’s Larisa Iordache won the gold medal in the floor event of the European Gymnastics Championships in Sofia on Sunday, in a tie with Italy’s Vanessa Ferrari, while Diana Bulimar finished on fourth place. Larisa Iordache scored 14.800 points, in a tie with Italy’s Vanessa Ferrari, while Romania’s Diana Bulimar scored 14.400 points, in a tie with Poland’s Marta Pihan-Kulesza who finished third. Switzerland’s Giulia Steingruber won silver with 14.500 points.
In the first event finals on Sunday, Larisa Iordache won the bronze medal in the vault event (14.533 pts), the silver medal in the balance beam event (14.800 pts) and was 6th in the uneven bars event (14.533 pts).
Romania’s team won the gold medal at the European Championships in Sofia. Likewise, Romania’s juniors won bronze in the team event, and silver in the individual all-round and vault event (Laura Jurca), the balance beam and floor event (Andreea Iridon). Larisa Iordache won silver in the balance beam final. Larisa Iordache scored 14.800 points, winning the silver medal in the balance beam final. The event was won by Russia’s Maria Harenkova (14.933 pts). Russia’s Alia Mustafina was third (14.733 pts).
In the other finals she took part in on Sunday, Larisa Iordache won silver in the vault event (14.533 pts) and finished 6th in the uneven bars event, with the same score.

sources: | NINEOCLOCK |

DE CE IUBESC ROMÂNIA. Întâlnirea bancherului van Groningen cu inventivitatea românească: cum i-a vândut săptămânal ţăranul Vasile “ouă producţie proprie” luate de la supermarket

• “Ţară perfectă nu există şi evident că sunt lucruri care nu îmi plac sau pe care nu le înţeleg, poate. Eu mă uit de obicei la lucruri care necesită un efort minim, dar totuşi nu se fac. De exemplu, cât de greu este să nu arunci o sticlă goală?”, spune Steven van Groningen, preşedintele şi CEO-ul Raiffeisen Bank, a treia cea mai mare bancă din sistemul bancar din România.

Primul pas spre România l-a făcut la Olimpiada de la Los Angeles din 1984, când a făcut parte din echipa de canotaj a Olandei. Atunci a cunoscut-o pe cea care i-a devenit, în 1986, soţie: Valeria Răcilă, medaliată atunci cu aur la proba de “simplu vâsle”.

România, în persoana soţiei mele, m-a ales

Van Groningen mărturişeşte pe blogul personal că nu el a ales România, ci România l-a ales pe el, prin intermediul soţiei sale. A ajuns însă să se simtă ataşat de ţară şi “într-un fel”, poate să spună că o iubeşte.

“Sigur, sunt olandez, am plecat din Olanda de 20 de ani şi de atunci am trăit în Rusia, în Ungaria şi în România. Oamenii sunt foarte deschişi, flexibili, prietenoşi. Ţara are multe de oferit, e foarte frumoasă. E totuşi elementul ăsta că nu totul e perfect. Ai un amestec care e foarte interesant, aceste contraste”, a adăugat van Groningen, care deţin şi funcţia de preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini (CIS).

Promovează România în rândul prietenilor şi rudelor sale învintându-i să o viziteze pentru că, în opinia sa, aceasta este cea mai bună cale de a o prezenta: să o vadă cu ochii lor. “Toţi sunt suprinşi. Majoritatea revin”, explică el.

Limba română a învăţat-o relativ uşor atât pentru că a studiat latina şi franceza, cât, mai ales, pentru că a fost foarte motivat. “Dacă eşti motivat poţi să înveţi orice. Eu am fost foarte motivat fiindcă pentru mine era modalitatea în care puteam să îmbunătăţesc cumunicarea cu soţia mea”, ne-a explicat el, în cadrul interviului acordat exclusiv în limba română.

“Ne uităm foarte mult la individ şi mai puţin la colectiv”

Deşi este fascinat de Delta Dunării, de exemplu, de mănăstirile din Bucovina, de peisajele din Transilvania şi Maramureş, van Groningen recunoaşte că mai sunt aspecte la care “trebuie de lucrat”. “Ne uităm foarte mult la individ şi mai puţin la colectiv în România şi cred că e nevoie şi de unul şi de celălat. Trebuie să fim dispuşi să facem ceva şi pentru colectiv”, explică el.

Primul exemplu care îi vine în minte este traficul. Deşi spune că acceptă faptul că, la ieşirea din Capitală, vineri după-masă, este aglomeraţie pentru că foarte mulţi bucureşteni pleacă în acelaşi timp în scurte excursii, van Groningen nu înţelege de ce “trebuie să ne comportăm aşa, ca atunci când un individ încearcă să beneficieze de orice lucru ca să ajungă cu 10 secunde mai devreme” la destinaţie. Un comportament mai cooperant ar fi mult mai folositor, adaugă el.

Este vorba despre aceleaşi lucruri mărunte care pot fi făcute fără niciun efort, dar care pot genera rezultate atât de importante, cum ar fi nearuncarea resturilor de la picnic în pădure, de exemplu.

“Nu cred că ne dăm seama de ce România este unică în Europa”

Tanti Baba, Vasile şi ouăle de supermarket

Printre experienţe personale mai puţin plăcute pe care van Groningen le-a avut în România se numără şi episodul “Tanti Baba”, după cum l-a intitulat pe blogul personal.

Când s-a mutat în România în 1993, alături de soţie şi cei doi băieţi, dintre care cel mai mic avea atunci mai puţin de un an, laptele proaspăt era destul de greu de găsit. Aşa a apărut “Tanti Baba”, respectiv Salomnia, o doamnă care a început prin a le furniza sticle cu lapte proaspăt pentru ajunge ulterior aproape un membru al familiei.

“Se juca cu copiii, le făcea felul lor de mâncare preferat (colţunaşi cu brânză) şi ajuta la treburile din casă, unde a spart mai multe pahare, ceşti şi farfurii decât îmi imaginasem că este posibil. Aşa se explică, probabil, doza mare de noroc din familia noastră”, precizează bancherul.

Ulterior familia s-a mutat într-o altă parte a oraşului şi apoi a plecat din România. La întoarcerea în ţară, în 2001, Groningenii i-au vizitat pe Salomnia şi pe soţul ei, Vasile, restabilind contactul pentru o scurtă perioadă de timp. În 2002, într-o noapte de decembrie, Salomnia s-a stins din viaţă în timpul somnului.

Nu după mult timp, Vasile a început să-i viziteze o dată pe săptămână pentru a le aduce ouă proaspete. “Găinile lui au devenit remarcabil de productive după moartea Salomniei. (…) Misterul biologic a fost rezolvat când am găsit o urmă de ştampilă, cu data respectivă, pe unul dintre ouă”, scrie van Groningen. Vasile cumpăra ouă de la supermarket, le ştergea urma de ştampilă cu şmirghel şi i le vindea drept ouă proaspete.

“E un, cum să spun, o poveste…realitatea din România, nu? Nu e niciun mesaj acolo… dar e totuşi un element un pic tragic, când încerci să ajuţi pe cineva care… şi printr-o modalitate în care arăţi că ai respect pentru el şi cumperi ouăle de la el ca să nu îi dai banii direct”, rememorează acum şeful Raiffeisen. “Dacă vrei să ajuţi pe cineva, dacă ajuţi pe cineva, principiul meu este că nu îmi place să fiu păcălit, mai ales nu de cineva pe care îl ajut”, a adăugat el.

Mecanicul român, mai bun decât service-ul olandez

Când vine vorba despre primele experienţe legate de România, el îşi aminteşte, zâmbind, de un episod petrecut înainte de ’89, după ce s-a căsătorit cu Valeria.

“Am avut odată probleme cu maşina şi cineva a zis <lasă, cunosc eu un mecanic bun> şi ne-am dus acolo. Într-o după masă am demontat o parte din maşină, am reparat motorul, am mâncat şi am băut şi mi-am dat seama că stilul de viaţă de aici e altceva. În Olanda m-aş fi dus la un garaj care mi-ar fi înlocuit piesa cu o piesă nouă şi care ar fi fost foarte scumpă”, povesteşte van Groningen.

“Micul Paris” va dispărea dacă se continuă demolarea monumentelor

Întrebat ce crede despre supranumele dat Bucureştiului interbelic, de “Micul Paris”, respectiv dacă se mai potriveşte acum, bancherul în vârstă de 53 de ani, spune că Bucureştiul are şarm, dar că nu există unitatea în ceea ce înseamnă aspectele legate de urbanism.

Centrul istoric al Capitalei. Sursă Foto: blogul lui Steven van Groningen

“Singuri îl distrugem. Dărâmăm clădiri vechi care trebuie să fie considerate monumente şi care chiar sunt momente în anumite cazuri şi le înlocuim cu clădiri mari care nu se potrivesc în zona respectivă”, spune el. Comparaţia care îi vine cea mai la îndemână este cea cu o pădure: “La un moment dat ai tăiat toţi copacii şi nu mai este pădure. Aşa este cu Micul Paris. La un moment dat nu va mai rămâne nimic”.

Sportivi de performanţă

Soţii Steven şi Valeria Răcila van Groningen sunt, în continuare, foarte apropiaţi de sport, atât prin contribuţia la organizarea Maratonului Internaţional de la Bucureşti, cât şi în viaţa de zi cu zi. Astfel, Raiffeisen a fost anul acesta sponsorul principal al competiţiei, care a fost organizată cu ajutorul Asociaţiei Bucharest Running Club, al cărei preşedinte este Valeria Răcilă van Groningen.

Steven van Groningen a participat recent la concursul Ironman Frankfurt, unde, în 11 ore şi 44 de minute a înotat 3,8 kilometri, a pedalat 180 de kilometri şi a alergat alţi 42,2 kilometri, la finalul competiţiei situându-se în jumătatea superioară a clasamentului final. La competiţie au participat circa 3.000 de concurenţi din 55 de state.

de Victor Rotariu

Sursa: gandul

Corespondentul AGERPRES, Florin Ștefan, transmite: Expoziția “Radu Bălescu – Omul și savantul” a fost vernisată marți la Universitatea Liberă din Bruxelles, unde personalitatea omului de știință belgian de origine română a fost evocată de membri ai Academiei Regale din Belgia și ai Academiei române și de foști colaboratori apropiați.

Foto: (c) SORIN LUPSA/ AGERPRES ARHIVA

Printre cei care au vorbit despre savantul și omul Radu Bălescu s-au aflat Paul Vandenplas, membru al Academiei Regale din Belgia și prieten apropiat al omului de știință, Marius Sala, vicepreședinte al Academiei române, foștii colaboratori Boris Weyssow și Daniele Carati, în prezent profesori la ULB, dar și ambasadorul României în Belgia, Ștefan Tinca, și directorul Institutului Cultural Român de la Bruxelles, Robert Adam.

Boris Weyssow a declarat că a lucrat cu Radu Bălescu timp de peste 20 de ani și a precizat că ecuațiile omului de știință român sunt folosite în mod curent în prezent.

“Merg cu regularitate în România de patru ori pe an. Am învățat să iubesc România pentru că el mergea acolo și eu îl însoțeam și mi-am dat seama că este o țară cu adevărat incredibilă. Deci la nivelul educației aveți tineri care sunt formați de o manieră superioară față de ceea ce avem aici de multe ori și este o plăcere să întâlnesc oameni acolo, în România, pentru că sunt atenți și vor să facă lucrurile bine”, a povestit fostul colaborator al lui Radu Bălescu.

El a adăugat că ULB colaborează în prezent cu oameni de știință de la Universitatea din Craiova, dar a precizat că este implicat împreună cu soția sa și în schimburi culturale. “Am adus copii din România în Belgia și copii din Belgia în România. Au plecat cu spectacole de teatru, muzicale, deci am făcut destule lucruri în 15-20 de ani”, a mai spus Boris Weyssow.

Jean-Pierre Devroey, director al arhivelor la ULB, a afirmat la rândul său că pentru Universitatea din Bruxelles este o onoare să găzduiască o expoziție a Academiei române dedicată unui “mare savant și profesor care toată cariera a lucrat în universitate”.

El a precizat că un element important pe care expoziția îl ilustrează este dorința savantului de a ajuta România după 1989. “Ceea ce este extraordinar la Radu Bălescu este că, după momentul de cotitură din 1989, a putut să dea înapoi ceea ce ținea în inimă pentru țara lui de origine, să facă legătura între țara de adopție, pentru că era naturalizat belgian, și locul în care era născut”, a spus Jean-Pierre Devroey.

“Sunt legături foarte speciale între România și Belgia și Academia Regală din Belgia și Academia română pentru că, atunci când ne uităm spre Est, România este sora noastră latină, asta se simțea în accentul muzical al lui Radu Bălescu, în căldura lui, care cred că este una dintre caracteristicile poporului român”, a mai spus directorul arhivelor de la ULB.

Mihaela Dragu, una dintre cele două reprezentante ale Bibliotecii Academiei române implicate în realizarea expoziției, a explicat că evenimentul de la Bruxelles este o reiterare a unei expoziții organizate la București în 2012, la 80 de ani de la nașterea savantului, în cadrul unui eveniment mai amplu care a inclus o sesiune omagială și un workshop la care au participat și colaboratori apropiați ai lui Radu Bălescu.

“Expoziția cuprinde o serie de documente și fotografii pe care Academia Regală a Belgiei ni le-a oferit. De asemenea, o bună parte din materialul expozițional este legat de familia Bălescu, care totodată a avut generozitatea de a ne oferi o serie de fotografii, documente, dar și obiecte personale care practic emoționează și care încălzesc foarte mult expoziția, pentru că, așa cum s-a spus și în cadrul prezentărilor, Radu Bălescu nu a fost numai un fizician, nu a fost numai un om de știință, ci a fost un umanist, un om extrem de legat de tot ceea ce înseamnă artă”, a declarat Mihaela Dragu.

“Spiritul lui a fost foarte complex și până la urmă Radu Bălescu lasă în urmă impresii extraordinare. Colaboratorii lui apropiați sunt astăzi nume cunoscute în întreaga lume. Radu Bălescu a obținut distincții foarte prețioase care îl situează chiar la un pas de premiul Nobel”, a mai spus ea.

Radu Bălescu (1932-2006) și-a început cariera universitară la ULB în 1957, ca asistent al savantului Ilya Prigogine, laureat al Premiului Nobel pentru chimie (1977). Omul de știință belgian de origine română a fost membru al Academiei Regale din Belgia și membru de onoare al Academiei române. Radu Bălescu a primit în 1970 premiul Francqui, echivalentul belgian al premiului Nobelul pentru activitatea sa în domeniul fizicii statistice a particulelor încărcate și contribuțiile la teoria transportului plasmelor izolate magnetic.

Expoziția concepută de Biblioteca Academiei române și organizată cu sprijinul ULB, al ambasadei României în Belgia și al ICR Bruxelles, va fi deschisă publicului până la 20 mai.

Sursa: AGERPRES/(editor: Gabriela Ionescu)

 Cetatenii romani pot sustine propunerile europene de initiativa cetateneasca in doar cateva minute, prin internet. Pentru a reglementa aceasta situatie, in ultimii ani au fost emise mai multe acte normative dintre care cel mai recent a intrat in vigoare la mijlocul lunii aprilie.

Conform HG nr. 717/2012, cetatenii romani au dreptul sa sustina initiativele europene, incepand cu 25 iulie 2012.

Astfel, prin hotararea din iulie 2012, Executivul a stabilit masurile necesare pentru aplicarea in tara noastra a urmatoarelor doua reglementari europene:

• Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 februarie 2011 privind initiativa cetateneasca, care a intrat in vigoare pe 1 aprilie 2012,
• Regulamentul de punere in aplicare (UE) nr. 1.179/2011 al Comisiei din 17 noiembrie 2011 de stabilire a unor specificatii tehnice pentru sistemele de colectare online in conformitate cu Regulamentul (UE) nr. 211/2011 al Parlamentului European si al Consiliului privind initiativa cetateneasca.

Cu toate acestea, cetatenii romani isi pot exercita acest drept de-abia de pe 14 aprilie 2014, cand a intrat in vigoare Ordinului MSI nr. 141/2014. Mai exact, acest ordin aproba Normele metodologice privind elementele tehnice si de securitate ale sistemului de colectare online a declaratiilor de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca.

Important! Normelor metodologice privind elementele tehnice si de securitate ale sistemului de colectare online a declaratiilor de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca trebuiau sa fie aprobate, prin ordin al ministrului comunicatiilor si societatii informationale, pana pe 23 august 2012, adica in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a HG nr. 717/2012, insa acestea au intarziat aproximativ un an si opt luni.

Ce conditii trebuie sa indepliniti pentru a sustine o initiativa cetateneasca?

Potrivit prevederilor Tratatului privind Uniunea Europeana, cetatenii romani, la fel ca oricare alt stat european, pot sustine orice initiativa prezentata Comisiei Europene.

In plus, initiativa cetateneasca prezentata CE trebuie sa fie sustinuta de cel putin un milion de semnatari eligibili, provenind din cel putin un sfert dintre toate statele membre. Mai mult, pentru ca voturile din tara noastra sa conteze, initiativa europeana trebuie votata de minimum 24.750 de romani.

Totodata, prin initiativa depusa, Comisia este invitata sa prezinte, in limitele atributiilor sale, orice propunere corespunzatoare privind chestiuni pentru care cetatenii europeni considera ca este necesar un act juridic al Uniunii Europene in vederea punerii in aplicare a tratatelor.

Pentru a putea vota o initiativa europeana, cetatenii romani trebuie sa aiba minimum 18 ani, conform Regulamentului european din februarie 2011.

In plus, ei trebuie sa treaca in declaratiile de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca:

• numele;
• prenumele;
• domiciliul/adresa de rezidenta declarata pe teritoriul Romaniei;
• data nasterii;
• cetatenia;
• codul numeric personal/seria si numarul cartii de identitate sau, dupa caz, ale pasaportului, certificatului de inregistrare ori ale cartii de rezidenta permanenta pentru cetatenii altor state membre ale Uniunii Europene;
• data completarii declaratiei.

In cazul, declaratiilor pe suport hartie, cetatenii trebuie sa le si semneze.

Organizatorii initiativei trebuie sa fie din sapte state europene

Comitetul care prezinta initiativa cetateneasca trebuie sa fie alcatuit din persoane fizice de minimum 18 ani, care provin din cel putin sapte state membre diferite, pentru a incuraja promovarea unor chestiuni de anvergura europeana si a stimula reflectia asupra acestora, se precizeaza in Regulamentul UE nr. 211/2011.

“Pentru a se asigura coerenta si transparenta in legatura cu initiativele propuse de cetateni si pentru a se evita colectarea de semnaturi pentru o propunere de initiativa cetateneasca ce nu indeplineste conditiile prevazute de prezentul regulament, ar trebui sa fie obligatorie inregistrarea unor astfel de initiative pe o pagina de internet pusa la dispozitie de Comisie inainte de colectarea de la cetateni a declaratiilor de sustinere necesare. Toate propunerile de initiative cetatenesti ce indeplinesc conditiile stabilite in prezentul regulament ar trebui inregistrate de Comisie. Dupa inregistrarea propunerii de initiativa cetateneasca, organizatorii pot colecta declaratiile de sustinere din partea cetatenilor“, se subliniaza in Regulamentul european in vigoare din aprilie 2012.

Potrivit reglementarilor europene, pentru a inregistra o propunere de initiativa cetateneasca in registrul online al CE, organizatorii trebuie sa furnizeze urmatoarele informatii:

• titlul initiativei cetatenesti propuse, in cel mult 100 de caractere;
• obiectul initiativei, in cel mult 200 de caractere;
• o descriere a obiectivelor propunerii de initiativa cetateneasca pe baza careia Comisia este invitata sa actioneze, in cel mult 500 de caractere;
• dispozitiile tratatelor considerate relevante de catre organizatori pentru actiunea propusa;
• numele complete, adresele postale, cetateniile si datele de nastere ale celor sapte membri ai comitetului cetatenilor, precizand reprezentantul si supleantul sau, precum si adresele lor de e-mail;
• toate sursele de sprijin si de finantare ale propunerii de initiativa cetateneasca la momentul inregistrarii.

In plus, organizatorii pot furniza, intr-o anexa, informatii mai detaliate privind obiectul, obiectivele si contextul propunerii de initiativa cetateneasca, precum si un proiect de act juridic, daca doresc, se mentioneaza in Regulamentul UE nr. 211/2011.

Sistemul de colectare online a declaratiilor de sustinere trebuie certificat

Daca baza de date a sistemului de colectare se afla intr-o locatie aflata pe teritoriul Romaniei, organizatorii initiativei trebuie sa solicite MSI certificarea sistemului de colectare online a declaratiilor de sustinere, conform Ordinului MSI nr. 141/2014.

In plus, sistemul de colectare online utilizat pentru o initiativa cetateneasca ce contine declaratii de sustinere din mai multe state membre va fi certificat doar de statul membru in care vor fi stocate datele obtinute prin sistemul de colectare online.

“Organizatorii vor solicita Ministerului certificarea conformitatii sistemului de colectare online cu 30 de zile inainte de inceperea colectarii declaratiilor de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca. Organizatorii au responsabilitatea intocmirii planului de securitate al sistemului utilizat si sunt obligati sa solicite Autoritatii certificarea sistemului chiar daca utilizeaza solutia software pusa la dispozitie de catre Comisie. In cazul in care software-ul nu este modificat, se va verifica doar siguranta infrastructurii – aspectele legate de partea hardware, mediul de gazduire etc. Autoritatea recunoaste certificatele eliberate de celelalte autoritati competente din alte state membre“, se precizeaza in recentul act normativ.

Astfel, Normele aplicabile din 14 aprilie vizeaza declaratiile de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca colectate printr-un sistem de colectare online, a carui baza de date este stocata intr-o locatie aflata pe teritoriul Romaniei.

Concret, sistemul de colectare online trebuie sa indeplineasca urmatoarele cerinte:

• formularele de declaratie de sustinere online sa fie depuse doar de catre persoanele fizice;
• datele furnizate online sa fie colectate si stocate astfel incat sa se asigure, printre altele, ca acestea nu pot fi modificate sau utilizate in orice alt scop decat cel indicat, si anume sustinerea unei anumite initiative cetatenesti, si vor fi protejate datele cu caracter personal;
• sa fie asigurat impotriva distrugerii accidentale sau ilegale, pierderii accidentale, modificarii, divulgarii neautorizate sau accesului neautorizat;
• sa genereze formulare de declaratii de sustinere intr-o forma care sa respecte modelele prevazute in anexa III la Regulamentul (UE) nr. 211/2011.

In cazul in care sistemul informatic respecta conditiile de mai sus, atunci Ministerul Informatiei elibereaza un certificat de confirmare a conformitatii sistemelor de colectare online a declaratiilor de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca, conform modelului prezentat in Regulamentul (UE) nr. 211/2011.

“Un sistem poate fi certificat doar pentru o singura initiativa cetateneasca. In cazul in care organizatorii doresc sa utilizeze acelasi sistem pentru o noua initiativa, ei au obligatia de a-si certifica sistemul inca o data pentru aceasta initiativa“, conform Ordinul MSI nr 141/2014.

In plus, pentru a se asigura securitatea, sistemul de colectare online a declaratiilor de sustinere trebuie:

• sa asigure confidentialitatea si integritatea comunicatiilor electronice;
• sa asigure securitatea bazei de date si a integritatii datelor;
• sa asigure autenticitatea datelor;
• sa asigure protectia datelor cu caracter personal;
• sa detecteze, monitorizeze si impiedice accesul neautorizat in sistem;
• sa restaureze informatiile gestionate de sistem in cazul unor calamitati naturale si evenimente imprevizibile;
• sa gestioneze si sa administreze sistemul informatic;
• sa includa orice alte activitati sau masuri tehnice intreprinse pentru operarea in siguranta a sistemului.

Pe langa indeplinirea acestor conditii, sistemul va fi auditat de catre o persoana certificata ca auditor de sisteme informatice.

Conform recentului Ordin al Ministerului Informatiei, documentele necesare pentru certificarea sistemului utilizat sunt intocmite intr-un singur exemplar, in limba romana:

• cererea adresata in acest scop MSI;
• dovada calitatii de operator de date cu caracter personal;
• copia de pe inregistrarea propunerii de initiativa cetateneasca in registrul Comisiei;
• descrierea functionala a sistemului informatic;
• planul de securitate al sistemului informatic, semnat de catre organizator;
• opinia de audit asupra planului de securitate prevazut la art. 8 si a solutiei informatice prin intermediul careia este oferit sistemul de colectare online a declaratiilor de sustinere;
• o declaratie in care este exprimata independenta auditorului fata de sistemul informatic auditat.

Daca sistemul indeplineste conditiile legale, Ministerul Informatiei elibereaza un certificat de confirmare a conformitatii sistemului de colectare online a declaratiilor de sustinere in termen de 30 de zile de la data la care organizatorii initiativei cetatenesti au solicitat certificarea acestuia si au prezentat toate documentele necesare pentru certificare, potrivit recentului act normativ.

Organizatorul va primi acest certificat in termen de 3 zile calendaristice, se mentioneaza in Ordinul MSI nr 141/2014.

“Certificatul de confirmare a conformitatii este valabil pe o perioada de 12 luni de la data emiterii sale. Certificatul de confirmare a conformitatii eliberat nu este transmisibil“, se subliniaza in actul normativ intrat in vigoare la 14 aprilie 2014.

Ministerul de Interne trebuie sa verifice daca declaratiile de sustinere respecta reglementarile   

Conform Regulamentului european 211/2011, in termen de cel mult trei luni de la primirea cererii, autoritatile competente verifica declaratiile de sustinere depuse prin efectuarea unor controale corespunzatoare, in conformitate cu dreptul si practicile interne, dupa caz.

In Romania, aceasta verificare o face Ministerul Administratiei si Internelor, prin intermediul Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date (DEPABD) si al Inspectoratului General pentru Imigrari. In plus, dupa verificare, aceste autoritati elibereaza organizatorilor un certificat, in care consemneaza numarul de declaratii de sustinere valabile in Romania.

Pentru a verifica declaratiile de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca prezentate de organizator, reprezentantii MAI vor analiza, daca sunt indeplinite conditiile de colectare si de validitate a datelor din Regulamentul european din 2011, conform Ordinului MAI nr. 234/2012, care a intrat in vigoare pe 8 octombrie 2012.

“Nu se solicita autentificarea semnaturilor in scopul verificarii declaratiilor de sustinere“, se subliniaza in Regulamentul UE 211/2011.

In plus, pentru colectarea acestor date, organizatorii trebuie sa respecte Legea nr. 677/2001 pentru protectia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal si libera circulatie a acestor date si Instructiunile ministrului administratiei si internelor nr. 27/2010 privind masurile de natura organizatorica si tehnica pentru asigurarea securitatii prelucrarilor de date cu caracter personal efectuate de catre structurile/unitatile MAI, se mai scrie in Ordinul MAI din octombrie 2012.

“Certificatul de confirmare a numarului de declaratii de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca valabile pentru Romania se elibereaza in termen de 3 luni de la data primirii cererii de verificare a declaratiilor, in forma prezentata in anexa VI la Regulamentul (UE) nr. 211/2011, sub semnatura ministrului administratiei si internelor“, se mentioneaza in Ordinul MAI nr. 234/2012.

Dupa eliberarea certificatului de confirmare, autoritatile din MAI trebuie sa distruga declaratiile de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca sau eventualele copii ale acestora, conform Regulamentul (UE) nr. 211/2011.

Pentru a se verifica datele, declaratiile de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca colectate de catre organizatori trebuie transmise DEPABD, in urmatoarele modalitati:

• pe suport hartie, prin formularul de declaratie de sustinere a propunerilor de initiativa cetateneasca, completat;
• in format electronic, interoperabil, sub forma unui fisier de tip. csv/.xml, extras pentru Romania din sistemul de colectare online utilizat de organizatori.

Sursa: avocatnet

Minivacanța de la începutul lunii mai a prilejuit organizarea, la Ciclova Montană, a sărbătorii liliacului. Chiar dacă vremea nu a ținut cu organizatorii, oamenii din zonă au venit să vadă spectacolele pregătite special pentru această sărbătoare.