Romania on TOP 10

Corneliu Chisu, un sătmărean de 65 de ani, este singurul deputat de origine română din Parlamentul Canadei. El s-a aflat săptămâna aceasta la Satu Mare pentru a încerca să stabilească relații între firmele sătmărene și mediul de afaceri din Canada. Corneliu Chișu a vizitat mai multe companii sătmărene, cărora le-a promis sprijin pentru a intra pe piața canadiană.

Plecat de 38 de ani din România, deputatul canadian a ținut să viziteze fabrica Unio din Satu Mare, singurul ”brand” pe care și-l amintea de pe vremea când locuia în Satu Mare.

Corneliu Chișu a afirmat că va încerca să sprijine Unio să intre în relații cu companii miniere din Canada. Parlamentarul canadian s-a declarat surprins de lipsa sprijinului din partea autorităților pentru companiile din industrie, în condițiile în care în Canada există un interes major pentru a dezvolta în continuare industria.

Corneliu Chişu este originar din Satu Mare și s-a stabilit în Canada în anul 1981. A absolvit Institutul Politehnic Bucureşti în 1971, iar în perioada 1972-1976 a fost asistent la aceeaşi instituţie. Căsătorit cu o ita­lian­că, Corneliu Chişu părăseşte România în 1976, stabilindu-se mai întâi în Italia, de unde va emigra în Canada, în 1981.

Stabilit la Toronto, Corneliu Chişu lucrează la Delegaţia Comercială a Italiei, unde consiliază firmele italiene care vor să intre pe piaţa canadiană. Între 1985 şi 1988 face un masterat în inginerie la University of Toronto, după care activează timp de 19 ani ca ofiţer-inginer în cadrul forţelor armate canadiene. Participă la misiunile din Bosnia şi Afganistan şi primeşte mai multe distincţii, printre care Canadian Forces Decoration şi Commemorative Medal for the Golden Jubilee of Her Majesty Queen Elizabeth

II.

„Ca orice ardelean, tata s-a căsătorit cu o unguroaică”

Motivele plecării din România sunt „diverse”, însă se pierd undeva în memorie şi devin evazive. Cuvinte precum „morală”, „etică”, „legislaţie”, „toleranţă”, „rezistenţă” creionează cumva scena părăsirii ţării în 1976.

„Tatăl meu a fost secretarul general al mişcării de rezistenţă din Ardealul de Nord. Ca şi orice ardelean, s-a căsătorit cu o unguroaică. Deci, românul cu… o contradicţie. Deci, contradicţiile sunt la ordinea zilei în Ardeal”, a spus Chişu, râzând, evocând astfel frânturi de amintiri.

„Întâi a fost Italia”

Epopeea plecării spre Canada a avut o escală: Italia. Chişu ne mărturiseşte că s-a căsătorit cu o italiancă, fiica unui general italian, ceea ce a făcut ca prezenţa sa în România să fie privită cu circumspecţie.

„În 1986 am venit în ţară pentru câteva ore, la mormântul părinţilor”.

Chişu spune că a anticipat Revoluţia română, având în vedere situaţia internaţională existentă la acea vreme şi situaţia din ţară, care nu putea să mai continue pentru multă vreme.

„În 1986 am venit numai pentru câteva ore la Satu Mare, în oraşul meu natal, să vizitez mormântul părinţilor. Numai câteva ore, dar a fost o situaţie de şoc pe care am întâlnit-o. Am zis că nu va mai dura prea mult această situaţie”, ne spune Chişu.

„România a avut o dezvoltare exponenţială”

Deputatul canadian priveşte cu ochi buni evoluţia României plecând de la momentul 1989 şi consideră că societatea românească s-a apropiat de civilizaţia occidentală.

„Situaţia este înspre foarte bine. România a avut o dezvoltare exponenţială. Ceea ce văd azi în Bucureşti, unde am terminat facultatea, sau peste tot în România – oraşul meu natal nu l-am recunoscut aproape datorită construcţiilor, evoluţiilor şi apropierii cât mai rapide de civilizaţia occidentală”.

„În campanie am cheltuit 88.812 dolari, asta a fost limita”

Chişu vorbeşte dezinvolt, dar cu un pronunţat simţ al lucrului bine făcut, despre campania electorală foarte grea pe care a dus-o în Canada, în condiţii de vreme vitregă, fiind ninsoare, peste care s-au suprapus sărbătorile de Paşti.

„Există un sistem extrem de riguros în felul în care e finanţată campania. Fiecare constituent poate să contribuie la nivel federal cu 1.100 de dolari. Asta e limita contribuţiei pe care o poate face fiecare, individual. La nivel de companii sunt complet interzise contribuţiile politice din partea acestora. Ai o limită în circumscripţia ta electorală de câţi bani poţi să cheltuieşti în campanie. Limita în circumscripţia mea electorală a fost de 88.812 dolari”, ne-a mărturisit Chişu. „Am scris un cec de zece cenţi în plus, ca donaţie. Nu a fost acceptat”

Deputatul canadian de origine română ne-a spus că şi el, personal, a contribuit cu 1.100 dolari pentru campania sa, la care a mai adăugat zece cenţi, deşi ştia că aceştia nu vor fi acceptaţi.

„Am scris un cec de zece cenţi pe care l-am întors pentru că nu putea să fie acceptată ca o donaţie şi aveai o problemă dacă încălcai legea electorală”, ne-a spus Chişu.

„Mesajul în campanie trebuie să fie precis şi inteligibil”

El a vorbit detaliat despre cât este de greu să duci o campanie electorală în Canada. Campania, în afară de lipitul afişelor, care este treaba voluntarilor, constă în a da telefoane alegătorilor şi în a merge din uşă în uşă, cu un mesaj „precis şi inteligibil”.

„Trebuie să-ţi asiguri voluntarii, care te ajută să-ţi pui afişele. Trebuie să dai telefoane să convingi electoratul să te voteze pe tine şi nu pe altul. Baţi la uşi, te duci din uşă în uşă şi ai cât mai mult contact cu constituenţii. A nins în campanie, dar trebuia să fii cu zâmbetul pe buze, trebuia să spui care este politica şi platforma partidului şi ce poţi să oferi constituenţilor. E foarte important, nu poţi să stai la fiecare uşă mult timp, trebuie să ai un mesaj precis şi inteligibil”, a spus Chişu.

„Nu există mită electorală”

Corneliu Chișu a explicat că, în sistemul electoral canadian, unele persoane donează pentru că ele cred în partidul respectiv, dar nu cer altceva în schimb, ulterior.

„Crezi într-o anumită doctrină, donezi bani ca partidul să fie ales. Nu există mită electorală. Nu cunosc cum e situaţia în România, dar nu există mită electorală în Canada, cel puţin în alegerile federale”, a subliniat Chişu.

„Biciul face prezenţa în Parlamentul canadian”

El a precizat că în Legisaltivul canadian există parlamentari care lipsesc, dar motivele sunt împărtăşite şi sunt mai mult sau mai puţin justificate. Potrivit lui Chişu, există o persoană care se numeşte „whip” (biciul – n.r.) care ţine prezenţa.

„Când am fost în Parlament, m-am trezit că după 62 de ani din nou sunt în şcoala elementară, cu o bancă, cu un scaun, cu un pupitru, cum era în şcoală. Acest whip se uită, ţine prezenţa, se uită dacă eşti prezent. Avem o anumită ordine, nu trebuie să fie toată lumea, avem un ordin de serviciu, adică un anumit număr de parlamentari trebuie să fie în sală tot timpul. În timpul dezbaterii din timpul zilei este un anumit număr de parlamentari care sunt de serviciu şi oficiul whip-ului circulă, ţine prezenţa”, a spus Chişu, care a arătat că, dacă un parlamentar absentează, acest lucru este transmis premierului şi respectivul nu mai are posibilitatea de a fi promovat şef al unei comisii, asistent parlamentar sau ministru.

Mai mult, Chişu ne-a mărturisit că, în calitate de parlamentar canadian, trebuie ca, în timpul sesiunii parlamentare, să ceară oficiului whip-ului acordul pentru a lipsi de la sesiune, iar în timpul concediului trebuie să informeze whip-ul despre locul în care va merge pentru a putea fi contactat acolo în caz de urgenţă.

„Ce înseamnă traseişti? Nu am înţeles!”

„Nu avem traseiști în Canada. Rar se întâmplă ca un membru al partidului să treacă de cealaltă parte, extrem de rar. Nu cunosc ca cineva care a trecut dintr-un partid în altul să fie vreodată revotat în Parlament. Alegătorul te alege pe o platformă a partidului respectiv. În momentul în care treci la alt partid, nu mai poţi fi reales”, a spus Chişu.

El a menţionat că atitudinea alegătorului vine din simţul civic care are tradiţii în sistemul de fondare a Canadei, la baza căreia stau două naţiuni – engleză şi franceză.

„Ca parlamentar, lucrez de la opt dimineaţa până la şapte seara”

Chişu a descris şi o zi din viaţa sa de parlamentar: dezbateri, cuvântări, elaborarea de legi, comisii, circumscripţia electorală, toate acestea culminând cu o viaţă personală deschisă precum o carte.

„În fiecare zi am activitate de la opt dimineaţa până la ora şapte seara. Trebuie să participi la dezbateri, la cuvântări, în elaboarea de legi, moţiuni. Este foarte stresant şi pentru că trebuie să participi la comisii, care se intersectează cu sesiunea. În fiecare lună ai o săptămână în care poţi să te duci să lucrezi în circumscripţia electorală, dar sâmbăta şi duminica trebuie să participi la evenimente din comunitate. Viaţa personală este deschisă: afacerile tale personale, finanţare, salariu, absolut tot se cunoaşte”, a spus Chişu.

Sursa: voceatransilvaniei

INVITATION

The Embassy of Greece in Bucharest – Office for Economic and Commercial Affairs in cooperation with the Hellenic-Romanian Bilateral Chamber of Commerce and with the support of the Chamber of Commerce and Industry of Romania have the honour to invite you to:

“Hellenic-Romanian Parteneriat – Business Meeting”

Bucharest, 23th June 2016, 13:00 to 18:00

“Camera de Comert si Industrie a Romaniei“, Bd. Octavian Goga nr.2,

Hall Banatul & Protocol, 3^rd floor

This event is organised in the context of the official visit of the Deputy Minister of Foreign Affairs, Mr. Dimitrios Mardas, in Romania.

The purpose of the event is the enhancement of the bilateral trade and exchanges as well as the creation and development of business opportunities. As you will notice from the link list, the Hellenic delegation consists of  41 companies active in the following fields: (1) food & beverages, (2) tourism, (3) cosmetics and pharmaceutical products, (4) building materials.

The B2B meetings will take place on Thursday, 23^rd of June 2016, at the Halls Banatul & Protocol of the Chamber of Commerce and Industry of Romania (Camera de Comert si Industrie a Romaniei, Bd. Octavian Goga nr.2, Sector 3, Bucureşti), between 13:00 and 18:00.

We invite you to download and study the lists in order to spot the Greek companies you wish to discuss with. After you complete  the following registration form, please send it to our Office until 16th June by e-mail: ecocom-bucharest@mfa.gr & xbs.international@gmail.com or fax: 021 211 98 93.

                                                          The Head of the Office

                                                          Ioannis Markos

                                                          Minister Plenipotentiary

                                                                   for Economic and Commercial Affairs

INVITATIE

Ambasada Republicii Elene la Bucuresti – Biroul pentru Afaceri Economice si Comerciale alaturi de Camera de Comert Bilaterala Eleno-Romana si cu sprijinul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei au deosebita placere de a va invita sa participati la:

“Parteneriatul Eleno-Roman –  intalniri de afaceri”

Bucuresti, 23 iunie 2016, orele 13:00 – 18:00

“Camera de Comert si Industrie a Romaniei“, Bd. Octavian Goga nr.2,

Sala Banatul & Protocol, etaj 3

Evenimentul va fi organizat in contextul vizitei oficiale in Romania a Dlui Dimitrios Mardas, Secretar de Stat in cadrul Ministerului Elen al Afacerilor Externe.

Scopul evenimentului il reprezinta dezvoltarea relatiilor si a schimburilor comerciale bilaterale, precum si crearea si valorificarea oportunitatilor de afaceri. Potrivit listelor accesand fiecare link, delegatia din Grecia va fi compusa din 41 de companii care isi desfasoara activitate in sectoare precum: (1) alimente si bauturi, (2) agentii de turism, (3) cosmetice si produse farmaceutice, (4) materiale de constructii.

Intalnirile de afaceri se vor desfasura joi, 23 iunie 2016 in salile Banatul si Protocol, din cadrul Camerei de Comert si Industrie a Romaniei (Bd. Octavian Goga nr.2, Sector 3, Bucuresti), intre orele 13:00-18:00.

Va invitam sa analizati lista transmisa alaturat pentru a identifica firmele grecesti al caror domeniu de activitate va intereseaza si sa ne transmiteti completat formularul de participare corespunzator (registration form) pana la data de 16 iunie 2016 prin e-mail: ecocom-bucharest@mfa.gr & xbs.international@gmail.com sau fax: 021 211 98 93.

                                                         Ioannis Markos

                                                         Ministru Plenipotentiar

                                                          pentru Afaceri Economice si Comerciale

Surname :

Position :

Company / Organization : Tel :

Fax : E-mail :

Field of activity:

Company you wish to have B2B meetings with:

                              Please reply until 16 June 2016  

Etnografi de la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“ au reprezintat România la celebrul Carnaval de la Veneţia, ce a debutat la 31 ianuarie. Ţara noastră a participat la secţiunea „Costume istorice“, unde modele au fost chiar specialiştii de la muzeu, care au defilat la parada din Piaţa San Marco.

Îmbrăcaţi în superbele costume populare tradiţionale din principalele regiuni ale ţării, etnografii au făcut astfel cunoscut lumii mândrul port românesc.

„De data asta nu am fost spectatori, ci actori. Delegaţia României a fost prezentă la parada costumelor istorice şi a fost bine cotată alături de cea a Germaniei. A fost un moment minunat şi emoţionant să auzi numele Muzeului Satului din Bucureşti pronunţat cu simpatie de pe scena Carnavalului din Piaţa San Marco. Şi tot acolo, pentru zecile de mii de oameni care umpleau piaţa până la refuz, s-a anunţat expoziţia de la Centrul cultural San Salvador. Feminitate şi împodobire din Romania. Costumele noastre au făcut senzaţie“, a relatat dr. Paula Popoiu, directoarea Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti“.

Mai multe detalii pe adevarul

Mai înainte de a fi pictor în România, neamţul Marcel Thiele a fost un om de afaceri de succes, ocupând, timp de 12 ani, funcţii de conducere în mai multe firme importante de retail, atât la noi în ţară, cât şi în Franţa sau Italia. Şi totuşi, a rămas cu gândul la România, unde s-a întors şi s-a apucat de pictură.

În prezent, are peste 400 de tablouri, iar lucrările sale se găsesc în colecţii private din mai multe ţări europene, dar şi în Brazilia sau Statele Unite. În 2014, a expus câteva lucrări la “Atelierul de producţie” din Bucureşti, odată cu lansarea colecţiei “One” a creatoarei de modă Ana Novic, iar în decembrie 2015 a avut loc o a doua expoziţie personală, de data aceasta la Dental One, o clinică dentară de lux din Capitală.

Mai multe detalii pe adevarul

Anul acesta, Statul Israel sărbătorește Ziua Națională la 12 mai. Ziua Independenței (Yom Ha’Atzmaut) reprezintă aniversarea proclamării independenței Statului Israel, la 14 mai 1948. Această dată variază în fiecare an, în funcție de calendarul religios ebraic, fiind a 5-a zi a lunii Iyar, a 6-a lună a anului religios, potrivit ”Enciclopediei statelor lumii” (2005).

Imagine din Tel Aviv

Situat în Orientul Mijlociu, Statul Israel ocupă o fâșie îngustă de teritoriu pe malul estic al Mării Mediterane. Se învecinează la nord cu Libanul, la nord-est cu Siria, la est cu Cisiordania și Iordania, la sud cu Egiptul, la sud-vest cu Fâșia Gaza, și are ieșire la Marea Roșie, după cum arată site-ul www.mae.ro.

Mai multe detalii pe agerpres

Tutta le bellezza della Romania in un Blog!

http://www.blogromania.it/

Conferința Statelor Părți a Organizației pentru Interzicerea Armelor Chimice (OIAC) la cea de-a zecea sesiune (din 11 noiembrie 2005) a decis instituirea unei zile internaționale de comemorare a tuturor victimelor războiului chimic.

Sursa foto: www.opcw.org

Potrivit acestei hotărâri, la data de 29 aprilie a fiecărui an se marchează Ziua internațională de comemorare a tuturor victimelor războiului chimic. În această zi, în 1997, a intrat în vigoare convenția privind interzicerea armelor chimice.

Mai multe detalii pe agerpres

Camera Internațională de Comerț (International Chamber of Commerce – ICC) este cea mai mare și mai reprezentativă organizație de afaceri din lume, singura instituție care reprezintă cu autoritate, pe plan mondial, întreprinderi din toate sectoarele de activitate.

Captură Foto: (c) International Chamber of Commerce (ICC) / YouTube

Camera Internațională de Comerț, care are în prezent sute de mii de membri (companii și asociații) din peste 130 de țări, promovează un comerț internațional și un sistem investițional deschis, cu accent pe economia de piață. Camera de Comerț și Industrie a României a devenit membru direct al ICC în anul 1990, conform site-ului ccir.ro .

Mai multe detalii pe agerpres