Palatul Mogoșoaia, 2006.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES ARHIVĂ

Palatul Mogoșoaia este ctitoria domnului Țării Românești Constantin Brâncoveanu (1688-1714) și a fost unul dintre locurile cele mai dragi acestuia. Nu se cunoaște data începerii construcției Palatului din Mogoșoaia, ci doar data terminării ei — anul 1702, conform pisaniei existente în foișorul de pe latura de răsărit a palatului. Istoricii cred că denumirea Palatului este dată de numele văduvei boierului Mogoș, proprietara pământului pe care imobilul a fost ridicat.

Palatul este structurat pe trei nivele: subsol (pivniță), parter și etaj. Parterul palatului cuprindea opt încăperi destinate slujitorilor voievodului. Etajul era ocupat în întregime de familia Brâncoveanu, fiind format din apartamentul Domnului (cuprinzând două încăperi și marea sală a spătăriei, loc de desfășurare a ceremoniilor și a Divanului domnesc), apartamentul soției acestuia, Maria Brâncoveanu, și un alt apartament mai mic.

La etaj se află și splendida loggie de pe fațada dinspre lac, inspirată după modelele venețiene.

Loggia de la Mogoșoaia, cu cele șase coloane din piatră care sprijină cinci arcade în acoladă, este încadrată de două foișoare (adăugate la renovarea din 1860-1880), care se remarcă prin coloanele lor cu bogate capiteluri sculptate în piatră. Fațada de răsărit a palatului are și ea un element particular, anume foișorul, sprijinit pe opt coloane de piatră și cu o balustradă bogat decorată, la care se accede din exterior printr-o scară monumentală. Curtea vastă era destinată petrecerilor fastuoase.

Palatul Mogoșoaia, 2013.
Foto: (c) ALEX TUDOR/AGERPRES ARHIVĂ

La Palatul de la Mogoșoaia au fost executate în timpul lui Brâncoveanu și numeroase picturi. Spre exemplu, bolta foișorului de pe latura de răsărit a palatului a fost acoperită cu pictură murală cu motive geometrice și vegetale, din care se mai păstrează câteva fragmente. De asemenea, în anul 1703 Constantin Brâncoveanu a poruncit să se picteze pe bolțile salonului scene din călătoria lui la Constantinopol.

Palatul a aparținut lui Constantin Brâncoveanu și descendenților săi timp de 120 de ani. După execuția lui Brâncoveanu, în 1714, palatul a fost transformat în han. Ștefan Cantacuzino a răscumpărat apoi proprietatea de la Mogoșoaia, care a revenit ulterior marelui ban Constantin Brâncoveanu, nepotul domnitorului, ai cărui urmași au stăpânit complexul de clădiri până la începutul secolului al XIX-lea. Ultimul proprietar în linie directă din familia Brâncoveanu care a stăpânit Palatul de la Mogoșoaia a fost Grigore Brâncoveanu (1767—1832).

Palatul Brâncovenesc de la Mogoșoaia a fost devastat în mai multe rânduri, precum în timpul războiului ruso-turc din 1768-1774 și în vremea Revoluției din 1821, dar a rezistat de-a lungul vremurilor, având ziduri puternice.

Din 1832, palatul a trecut în proprietatea familiei Bibescu, prin căsătoria lui Zoe Mavrocordat (fiica adoptivă a lui Grigore Brâncoveanu) cu domnitorul Gheorghe Bibescu. Palatul va rămâne în proprietatea familiei Bibescu până în 1947, timp în care imobilul a fost supus mai multor lucrări de renovare, inițiate de Nicolae Bibescu și continuate de Martha Bibescu.

Palatul Mogoșoaia, 2005.
Foto: (c) CRISTIAN NISTOR/AGERPRES ARHIVĂ

Martha Bibescu a început în 1912 lucrările de restaurare a palatului, apelând la o echipă de meșteri italieni, condusă de arhitectul venețian Domenico Rupolo. De la Veneția au fost aduse și materialele necesare decorării interioarelor palatului.

Lucrările de restaurare au fost întrerupte în timpul Primului Război Mondial, iar în noiembrie 1916 palatul a fost bombardat de aviația germană.

În 1920, Martha Bibescu a reluat lucrările de restaurare, sub conducerea aceluiași arhitect venețian Rupolo, apoi sub conducerea arhitectului George M. Cantacuzino. Lucrările de amenajare a interioarelor au continuat și între 1930-1935, sub conducerea lui George M. Cantacuzino. Martha Bibescu a strâns în încăperile palatului obiecte de artă dintre cele mai valoroase legate de familiile Brâncoveanu, Bibescu, Mavrocordat.

Domeniul de la Mogoșoaia a fost naționalizat de comuniști în anul 1949.

AGERPRES/ (Documentare — Ruxandra Bratu; editor — Horia Plugaru)