November 18th, 2014 |
Foto: (c) EUGENIA PASCA/AGERPRES FLUX
Potrivit acestuia, sesiunea de depunere a unor astfel de proiecte a fost deschisă în septembrie 2014 și se va încheia în februarie 2015, iar obținerea finanțării proiectului de realizarea a platformei multimodale de la Galați este aproape o certitudine.
Proiectul are termen de execuție 36 de luni și este un parteneriat între portul Galați reprezentat de Administrația Porturilor Dunării Maritime(APDM) ca aplicant de stat și societățile private Port Bazinul Nou Galați și Metaltrade Galați și portul german Duisburg, terminalul de la Galați urmând să asigure transportul mărfurilor pe ruta Rhin—Dunăre-Asia. Duisburg este cel mai mare port interior din lume, tranzitând anual patru milioane de containere cu marfă pe rute lungi.
Din valoarea totală a bugetului acestui proiect, 85% reprezintă fonduri europene nerambursabile, restul de 15% reprezentând contribuție locală, repartizată astfel: 60% — contribuția partenerilor privați — Port Bazinul Nou și Metaltrade și 40%, contribuția statului român, prin APDM Galați.
Potrivit directorului SC Port Bazinul Nou, Corneliu Găvăneanu, la terminarea investiției de la Galați, prin platforma multimodală vor putea fi tranzitate circa 300.000 de containere, echivalentul a 5-6 milioane de tone de marfă pe an, în condițiile în care traficul maxim realizat prin Port Bazinul Nou a fost de un milion de tone, în perioada în care combinatul siderurgic Arcelor Mittal Galați era la capacitate maximă de producție.
AGERPRES / (AS — autor: Dan Paic, editor: Marius Frățilă)
Marea problemă dintotdeauna a fiecărei localităţi sau instituţii publice a fost sărăcia bugetului pentru investiţii. De câţiva ani există însă posibilitatea accesării banilor europeni pentru proiecte concrete. Aşa au fost alimentate comunele cu apă potabilă, s-au asfaltat sute de kilometri de drumuri sau au fost refăcute din ruine obiective turistice.
O altă investiție cu fonduri europene permite chirurgilor să facă intervenții care ar fi fost imposibile aici în urmă cu cinci ani.
De când s-a modernizat sala de operație, Jimbolia efectuează chiar și de nouă ori mai multe intervenții chirurgicale. Investiția se ridică la aproape un milion de euro.
„Putem, în momentul de față, efectua toate intervențiile chirurgicale cunoscute în cadrul ortopediei și traumatologiei. Absolut orice se poate rezolva direct, aici, la spitalul Jimbolia”,spune Nicolae Ferdean, medic specialist ortoped și traumatolog.
Ideea de a accesa fonduri europene le-a aparţinut medicilor şi autorităţilor din Jimbolia, convinse că nevoile spitalului nu pot fi susţinute numai cu fonduri de la Consiliul Local, în condiţiile subfinanţării de la Ministerul Sănătăţii.
„Nu se pot ocupa și de spitalele mai mici, cum suntem noi și atunci, nu ne rămâne decât să ne descurcăm pe cont propriu”, explică dr. Ștefan Costea, director medical al spitalului orășenesc „Karl Diel” din Jimbolia.
Un alt exemplu că fondurile europene fac minuni este la Cetatea Rupea. O ruină a renăscut din banii străinilor, iar acum atrage turişti din toată lumea.
„De la câțiva vizitatori pe zi care veneau când erau ruine, am ajuns să atingem în perioada de vârf, deci weekend și perioada de concedii până la 600 – 700 de vizitatori pe zi”, spuneAdrian Călbează, administrator cetate.
Proiectul de reabilitare al cetății Rupea a vizat refacerea fortăreței, dar au fost amenajate și drumurile de acces, parcările şi accesul pietonal.
„Valoarea investiției s-a ridicat undeva între șapte și opt milioane de euro, bani pe care de la bugetul local ar fi fost imposibil să îi obținem”, spune Pompiliu Comaniciu, viceprimar Rupea.
Fondurile europene şi voinţa aduc satele în era civilizaţiei. La Dudeştii Noi, în judeţul Timiş, s-a făcut canalizare, există iluminat public pe toate străzile, s-au creat sute de locuri de muncă iar acum autorităţile au în plan să facă şi un aqua park care să rivalizeze cu spa-urile din Ungaria.
Cel mai mare aqua park din sud-estul Europei va fi construit în Dudeştii Noi. Aici va fiamenajat un lac artificial, spaţii pentru distracţie şi pentru cumpărături, bazine pentru înot, iar toate acestea au rolul de a atrage mii de turişti în fiecare weekend.
„Eu locuiesc aici de foarte mult timp şi ştiu cum erau în primul rând drumurile, ştiu cum arătau străzile, nu puteai să intri niciodată cu o maşină acasă, era foarte foarte rău”,spune un localnic.
Localitatea a atras peste 10 milioane de euro. Şi nu duce lipsă nici de angajatori. Printre cei mai importanţi, un mare producător de mobilă. Însă planurile nu se opresc aici.
„Dorim de asemenea să facem un bazin olimpic, dorim să amenajăm o sală de sport şi multifuncţională în care să se desfăşoare diferite activităţi, conferinţe, activităţi sportive, dar şi concerte”, spune Alin Nica, primarul comunei Dudeştii Noi.
Dezvoltarea comunei a atras tot mai multe persoane aici. Dacă la recensământul din anul 2002 erau aproape 2.400 de locuitori, la cel din 2011, au fost înregistrate aproape 3.200 de persoane.
Sursa: digi24
December 16th, 2013 |
Ministrul Transporturilor Ramona Manescu (foto) afirma ca exista mai multe proiecte care si-ar dori sa intre in istorie, iar unul dintre acestea, pe care spera sa-l finalizeze in perioada mandatului, vizeaza modernizarea porturilor de pe Dunare, care beneficiaza de fonduri europene de 750 milioane euro. “Sunt foarte multe proiecte care mi-as dori sa intre in istorie, dar unul dintre ele, pe care sper sa-l pot duce la bun sfarsit, este cel care se refera la coridorul Dunare – Main – Rin, si proiectul integrat prin care nu numai ca facem Dunarea navigabila si cu potential foarte mare din punct de vedere economic, dar putem sa modernizam toate porturile care sunt la Dunare, in sensul in care facem centre multimodale, intermodale, logistice”, a declarat ministrul Transporturilor, conform Mediafax. Manescu a afirmat, raspunzand unor intrebari, ca nu doreste sa cedeze portul Constanta, care este un obiectiv strategic. “Eu nu vreau sa dau portul si domnul Mazare (Radu Mazare, primarul Constantei, n.r.) stie lucrul acesta, chiar daca se supara pe mine, asta este. Porturile au proiecte in derulare, pe fonduri europene, odata ce schimbi administratorul, se incheie contractul, pierzi fondurile europene, sunt proiecte care au fost finalizate dar nu a trecut perioada de gratie de 5 ani, deci orice modificare presupune returnarea fondurilor care au fost investite. Apoi, avem un proiect integrat, acesta de care va spuneam, pe care vrem sa-l incepem in 2014. Ar fi fost pus in pericol, pentru ca un proiect integrat trebuie gestionat intr-un mod integrat si nu faramitat in mii de bucatele”, a spus ministrul.
Sursa: Daily Business
November 9th, 2013 |
România va demara anul viitor construcţia unui pod rutier de mare trafic peste râul Tisa, care va face legătura cu Ucraina, investiţia fiind estimată la aproximativ 10 milioane de euro.
Podul va fi construit printr-un grant european în dreptul localităţii Tepliţa şi va ajunge pe malul ucrainean în vecinătatea localităţii Biserica Albă.
“Podul e unul dintre proiectele de anvergură ale judeţului şi va face conexiunea cu regiunea Transcarpatia, localităţile din zona de frontieră, dar în acelaşi timp investiţia va da plus valoare relaţiilor dintre România şi Ucraina. E una dintre investiţiile preconizate de peste 20 de ani ce în sfârşit va intra în lucru”, a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă, prefectul judeţului Maramureş, Anton Rohian.
La rândul său, prefectul Administraţiei de Stat din Rahiv, Ucraina, Andrjiuk Demetro Demetrovici, a susţinut că podul ce urmează a fi construit e un punct de legătură rutieră accesibilă între două zone transfrontaliere aflate în relaţii excelente.
“E una dintre construcţiile foarte importante ce vor cimenta relaţiile dintre România şi Ucraina. Pe noi ne leagă nu doar relaţiile comerciale, ci şi cele familiale şi credem că această investiţie va schimba radical relaţiile noastre de bună vecinătate printr-o şi mai bună înţelegere”, a spus acesta.
Primarul din Baia Mare, Cătălin Cherecheş, speră ca podul să deschidă un alt ritm al relaţiilor comerciale dintre cele două părţi.
“După mai bine de 20 de ani, construcţia podului devine o realitate. Eu nu doresc ca această investiţie să deservească numai transportului de ţigări ascunse prin portbagajele maşinilor, ci să deschidă un alt ritm al relaţiilor comerciale dintre noi şi vecinii din Ucraina. Cred că Maramureş, dar şi municipiul Baia Mare au acest potenţial”, a subliniat Cherecheş.
Prefectul Administraţiei de Stat din Rahiv a precizat că podul peste râul Tisa scurtează legăturile rutiere cu Rusia, Ţările Baltice, Polonia, Ungaria şi Slovacia.
“Podul va permite accesul în Ucraina cu mai multă rapiditate, dar va scurta cu câteva sute de kilometri destinaţiile transportatorilor spre ţările baltice, Polonia, Rusia, Slovacia şi Ucraina. Permite accesul la alte căi de comunicaţie rutieră spre Kiev, Sankt Petersburg, dar şi la un coridor european ce traversează Ucraina pentru a ajunge la Moscova”, a declarat, pentru AGERPRES, prefectul din Ucraina.
Deocamdată, nu a fost stabilită varianta finală de construcţie a podului, proiectul fiind în studiu laCNADNR. O primă variantă prevede un pod cu două benzi de circulaţie şi patru benzi laterale. În apropiere construcţiei va funcţiona punctul de trecere a frontierei şi vama.
Delegaţia ucraineană care-l însoţeşte pe prefectul din Rahiv urmează să aibă în cursul zilei de duminică întâlniri cu oameni de afaceri şi să participe la un târg expoziţional agricol şi la un festival al comunităţii ucrainene din comuna Remeţi.
Sursa: economica.net
May 26th, 2013 |
Fondurile provin atat din finantare nerambursabila in valoare de 25 de milioane de lei, cat si din contributia beneficiarului, asigurata prin finantare EximBank.
Implementarea proiectului ”Parc acvatic AquaStar – atractia turismului de agrement satmarean”, cofinantat de UE s-a derulat in perioada februarie 2011 – mai 2013.
AquaStar ofera servicii turistice de agrement, divertisment, recreere, wellness si SPA, prin valorificarea in mod eficient a resurselor naturale de apa geotermala.
“Potentialul economic al acestei investitii este foarte mare mai ales ca parcul acvatic devine o <ancora> ce va determina dezvoltarea economica a zonei pe mai multe planuri si mai ales pe termen lung”, a declarat Nagy Karoly, proprietarul Solarex.
El a adaugat ca proiectul a generat pentru inceput peste 35 de noi locuri de munca.
AquaStar este un parc acvatic cu bai termale care va reprezenta una dintre atractiile turistice de mare anvergura ale regiunii Satmarului, destinata sa raspunda cerintelor populatiei locale, precum si a celei din judetele invecinate, respectiv regiunile transfrontaliere. AquaStar – primul complex acvatic al regiunii – va fi deschis tot timpul anului. Capacitatea parcului este de 2.000 de persoane/zi in sezonul estival si circa 500 persoane/zi in extra sezon, suprafata totala a terenului pe care este dezvoltat fiind de aproape 12.500 mp.
AquaStar are cinci piscine exterioare – piscina de relaxare si distractie, piscina termala seniori, piscina semiolimpica, piscina pentru copii, iar pentru aventurieri – piscina cu tobogane (Anakonda, Kamikaze si Family), precum si patru piscine interioare cu destinatii diferite (650 mp) – de la bazine de copii, la bazine de relaxare si hidromasaj, bazin cu apa termala si de inot.
Pentru alimentarea celor doua piscine termale este utilizata apa obtinuta de la o adancime de 1.300 m, respectiv 600 m, din puturi proprii. – de wellness si spa – pe acest segment complexul propune un concept variat de programe de imbunatatire si pastrare a sanatatii fiind amenajate sapte tipuri de saune (2 finlandeze, 2 cu aburi – Hammam, 2 cu infrarosu si una salina, construita cu pereti din cuburi de sare de Himalaya).
Pentru a alterna efectele saunei sunt puse la dispozitie fantana de gheata si baia cu apa rece. La acestea se adauga o zona pentru hidroterapie, kinetoterapie si masaj, o zona de divertisment sportiv (tenis de masa, aerobic, etc.) si spatii de joaca pentru copii (interior si exterior).
Suprafata cladirii principale (care include cele patru piscine si zona de wellness) este de peste 5.000 mp – la care se adauga aproape 1.000 mp, suprafata piscinelor exterioare. Complexul va fi deschis publicului din 01.06.2013 in intervalul orar 09:00 – 20:00.
Pretul unui bilet de intrare este de 30 lei/adult, 20 lei/studenti si pensionari, 15 lei/copii intre 3-14 ani, 10 lei tarif saune. Copiii pana la 3 ani au acces gratuit. Programul de functionare si tarifele mentionate sunt valabile pentru sezonul estival.
EximBank detine o retea de 13 unitati in Bucuresti, Bacau, Brasov, Buzau, Constanta, Cluj, Craiova, Deva, Galati, Iasi, Oradea, Sibiu si Timisoara.
May 18th, 2013 |
Contractul dintre CFR SA şi asocierea de firme are ca termen de execuţie 30 de luni, la care se adaugă perioada de garanţie a lucrării, de 24 de luni. Proiectul cuprinde lucrări de reabilitare/modernizare a infrastructurii feroviare, care să asigure viteze maxime de 160 km/h pentru trenurile de călători şi 120 km/h pentru cele de marfă.
Reabilitarea tronsonului Vinţu de Jos – Simeria, parte a tronsonului Coşlariu – Simeria, va avea un impact pozitiv asupra dezvoltării economice pe plan regional pentru judeţele Alba şi Hunedoara, prin legături directe şi rapide pe cale ferată, menţionează CFR SA.
Sursa de finanţare este asigurată în proporţie de 85% de către Comisia Europeană prin Fondul de Coeziune şi 15% fonduri de la bugetul de stat.
Potrivit sursei citate, ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu, a asigurat firmele implicate în reabilitare că vor fi întreprinse toate demersurile pentru rezolvarea exproprierilor din zonă, astfel încât lucrările de reabilitare să poată fi lansate în scurt timp.
Sursa Curierul National
February 12th, 2013 |
Primăria municipiului Drobeta Turnu Severin a promovat o hotărâre privind acordarea de facilităţi fiscale la plata impozitelor pe clădiri şi terenuri persoanelor juridice, a declarat luni viceprimarul Daniel Cîrjan. Potrivit sursei citate, decizia respectivă a fost iniţiată şi aprobată de consilierii locali în vederea atragerii de investitori, a dezvoltării economice a localităţii şi a creării de noi locuri de muncă.
“De aceste facilităţi vor beneficia, în special IMM-urile, dacă vor realiza investiţii profitabile. Dacă acestea au o valoare mai mare de 500.000 de euro echivalent în lei şi sunt înfiinţate cel puţin 50 de noi locuri de muncă, se va acorda o reducere de 30% la plata impozitului pe clădiri şi scutirea de la plata impozitului pe terenul aferent. Pentru cei care investesc peste 1.000.000 de euro şi creează cel puţin 100 de noi locuri de muncă, se acordă o reducere de 40% la plata impozitului pe clădiri şi scutirea de la plata impozitului pe terenul aferent investiţiei, iar pentru cei ce realizează o investiţie cu o valoare mai mare de 3.000.000 de euro şi creează peste 150 de noi locuri de muncă, plata impozitului pe clădiri şi a terenului aferent investiţiei va fi de 50%”, a precizat Cîrjan.
Reprezentantul administraţiei locale a mai spus că entităţile economice care vor realiza o investiţie mai mare de 5.000.000 de euro şi vor crea cel puţin 200 de noi locuri de muncă, vor fi scutiţi de plata impozitului pe clădiri şi pe teren cu 70%. În context, Cîrjan a apreciat că hotărârea adoptată va contribui considerabil la scăderea şomajului. AGERPRES
February 12th, 2013 |
Primăria Timişoara a decis luni lansarea unui concurs de soluţii internaţional pentru proiectarea noului stadion al Timişoarei, care va avea circa 45 de mii de locuri.
“Aşteptăm un proiect ultramodern, cuprinzând stadionul în sine, cu toate funcţionalităţile aferente unui stadion modern, inclusiv cu spaţii comerciale înglobate, dar şi o parcare adecvată. Ne dorim un stadion cu o capacitate între 40 de mii şi 45 de mii de locuri, care să poată găzdui evenimente sportive şi artistice de prim rang”, a declarat luni primarulNicolae Robu. Edilul-şef şi-ar dori ca, în măsura în care programele europene în perioada 2014-2020 o vor permite, finanţarea principală să fie asigurată din fonduri europene.
Fosta administraţie judeţeană vorbea despre un proiect asemănător, dar cu o capacitate de doar 30 de mii de locuri, la standarde UEFA şi FIFA, ale cărui costuri porneau de la 50 de milioane de euro şi ajungeau la 90 de milioane de euro, în funcţie de variante şi dotări.
Nicolae Robu spune că acum este vorba despre un nou proiect, pe care-l doreşte performant, în perspectiva dezvoltării Timişoarei ca viitoare metropolă cu peste 2 milioane de locuitori în următorii 20 de ani. Cum, un astfel de stadion nu se construieşte prea des, Robu vrea unul pe măsura anului 2030. AGERPRES
January 27th, 2013 |
Dragnea i-a raspuns ca un astfel de proiect este prins in planul de dezvoltare.
“Este prins in planul de dezvoltare. Tara a avut multi mineri, domnule presedinte, numai ca in ultimii 23 de ani de zile s-au cam risipit banii si nu a fost o dezvoltare bazata pe planuri strategice, ceea ce stiti foarte bine. Daca Dumnezeu ne ajuta si ramanem sanatosi si la minte si la trup, o sa facem si ce spuneti dumneavoastra”, l-a asigurat Dragnea pe seful CJ Prahova.
Articol din 