Romani azi
Actrița și cântăreața Margareta Pâslaru și regizorul Marian Crișan s-au numărat printre premianții Galei Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF) ce a avut loc vineri, la București.
Ioan Cărmăzan, președintele UARF, discută cu Margareta Paslaru, la cea de-a a IV-a ediție a Galei U.A.R.F
“Suntem o entitate clară, suntem o entitate limpede iar în ultimii ani prezența noastră în peisajul cultural este destul de activă”, a spus președintele UARF, Ioan Cărmăzan, în deschiderea galei.
mai multe detalii pe agerpres
Pentru prima dată, Ada Milea va oferi publicului din România un concert inedit: primul concert Ada Milea, fără Ada Milea. Deja se repetă pentru spectacol care va fi, cum altfel, nu doar original, dar cu Ada Milea spectator la propriul concert. Într-un interviu acordat AGERPRES, artista își anunță fanii că, după cele două repetiții, din bucătărie și din natură, filmate și postate pe youtube, și-a dat seama că singurul personaj care o enervează este … chiar ea. Așa că, Ada Milea și prietenii ei lucrează deja să “elimine acest neajuns”.
Originală, cu un umor greu de egalat în muzică și teatru, Ada Milea recunoaște că la spectacolele și concertele ei, spectatorii care vin, ori o plac foarte tare, ori, cazuri izolate, se scoală și pleacă, pentru că nu o înțeleg.
Mai multe detalii pe agerpres
Regizorul Laurențiu Damian, președintele Uniunii Cineaștilor din România, s-a născut la 25 ianuarie 1956, la Giurgiu.
Președintele UCIN, regizorul Laurențiu Damian, susține o conferință de presă, la Cinema Studio, cu prilejul organizării unor evenimente în memoria regizorului Sergiu Nicolaescu. (23 ianuarie 2014).
Mai multe detalii agerpres
Ion Hobana, prozator, eseist și traducător, s-a născut în localitatea Sînnicolau Mare, județul Timiș, la 25 ianuarie 1931. A urmat Facultatea de Filologie a Universității din București (1949-1954).
Scriitorul Ion Hobana (13 noiembrie 1996)
A fost, pe rând, redactor la “Scînteia tineretului” (1950-1952), șef al redacției literare a revistei “Luminița” (1952-1956), șef al redacției de literatură pentru copii (1955-1961) și al redacției de literatură științifico-fantastică (1961-1968) ale Editurii Tineretului, șef al secției de știință la “Scînteia” (1968-1972). A fost, de asemenea, secretar al Uniunii Scriitorilor din România, între 1972-1989, și membru al Asociației pentru Studiul Fenomenelor Aero-spațiale Neidentificate (ASFAN), înființată în 1998.
Mai multe detalii agerpres
Viitorul României: Cum a început povestea Read Forward?
Paul Balogh: Cred că mai toate lucrurile bune pornesc dintr-o frustrare. Te apuci să faci ceva cu un elan uneori negativ în sensul că ai vrut să faci ceva anterior, nu a funcţionat aşa cum ai vrut din diferite condiţii şi la un moment dat îţi spui “La naiba, trebuie să fac lucrurile pe cont propriu!”. Asta depinde şi de cum sunt structurile individuale, dar funcţionează. Am văzut de multe ori că o echipă care este faţă în faţă unei adversităţi funcţionează mai bine decât o echipă care nu înfruntă o provocare.
Adică să fie unită împotriva a ceva?
Da. Am văzut sistemul acesta funcţionând foarte bine la Humanitas cu echipa de online. Cred că zilele trecute am văzut pe undeva zicala asta – dacă vrei să construieşti o barcă având la dispoziţie puţine resurse, nu trebuie să le spui foarte precis oamenilor ce fel de lemn să aibă sau cum să-l prelucreze, trebuie doar să le explici de ce trebuie să meargă pe mare.
Să-i motivezi.
Mda, deşi “a motiva” e un cuvânt cu multe înţelesuri. Spre exemplu, poţi să motivezi pe cineva financiar, dar… Adică, dacă vrei să faci micromanagement până în pânzele albe, trebuie să ai un scop comun. Şi, uneori, un scop comun poate să însemne un inamic comun, adică să fiu mai tare decât “ăia”, mereu te lupţi cu cineva. Ce vreau să spun este că poţi să construieşti lucruri pozitive pe un fond de negativitate. Spre exemplu, eu şi oamenii cu care lucrez nu prea suntem produsul sistemului educaţional din România. Suntem oarecum împotriva sistemului educaţional de aici. Dacă sistemele au intenţii, adică sunt gândite în aşa fel încât să producă un anumit tip de oameni la final, dacă te uiţi cum era educaţia făcută în perioada noastră de şcolarizare (anii 1990 şi începutul anilor 2000), rezultatul pe care sistemul educaţional îl dorea era să producă copii obedienţi, care nu ies din norma lor, care ascultă de profesori (adică nu pun întrebări) etc. Noi nu suntem produsul acestui sistem, suntem produsul unor profesori absolut excepţionali. Îmi este limpede acum că ei sunt accidente biografice, s-au întâmplat să fie în şcoli, nu este pentru că un sistem i-a promovat sau i-a pus unde sunt.
Uitându-te acum în urmă, ce ai vrea să schimbi la sistemul de educaţie?
În 2012, când, împreună cu Dinu (Cristian Dinu, cofondator Read Forward – n.r.), am zis hai să facem Read Forward, povestea a pornit dintr-o frustrare destul de adâncă. Ceea ce vedem în jur în domeniile culturii şi educaţiei nu se potrivește cu tehnologia din zilele noastre, care a avansat foarte mult într-un timp foarte scurt. Am pornit la drum cu gândul să construim un pod între aria culturii şi a educaţiei şi aria tehnologiei. Produsele educaţionale nu sunt tocmai compatibile cu tehnologia de astăzi.
Dacă te uiţi la cum este construită organizarea într-un liceu, o să observi că sistemul este gândit să producă copii obedienţi, care nu pun întrebări, practic nu au o minte proprie. Printre primele lucruri care se duce naibii este instinctul de a te întreba, de a pune întrebări.
Şi voi ce vreţi să faceţi pentru a îndrepta asta?
Ne e clar că nu putem avea decât o contribuţie mică, nu facem reforme educaţionale. Sincer, nu ştiu dacă România ar putea supravieţui unei alte reforme educaţionale. Contribuţia noastră este în zona conţinutului educaţional. În România, asta înseamnă manuale, iar în Marea Britanie, lecţiile făcute de profesori pentru studenţi.
De ce aţi plecat din România şi aţi rebranduit firma din Read Forward în Learn Forward?
Sunt două motive. În România, dacă vrei să te ocupi de o nişă precum manuale digitale rişti să mori sufocat fiindcă nu ai destule proiecte ca să poţi supravieţui financiar. În zona educaţională, sistemul este centralizat, drept urmare orice ai vrea să faci, trebuie să treci pe la minister. Uşile sunt cumva tot timpul închise. Chiar dacă sunt edituri foarte faine, ele nu pot avea impact la nivel naţional fără să treacă pe la Ministerul Educaţiei. Asta ne-a făcut să căutăm activ o soluţie de investiţie sau de relocare într-o altă ţară, să ieşim cumva la nivel european. Am avut orgoliul să credem că totuşi ceea ce avem este un produs competitiv nu doar la nivelul României, ci la nivel european. Pornind de la asta, uitându-ne ce alte idei mai sunt pe piaţă în privinţa manualelor digitale, am văzut că stăm destul de bine, adică avem o şansă egală cu ceilalţi pe piaţa europeană. Aşa că anul trecut, am început să căutăm colaboratori în Marea Britanie, mai ales în Scoţia. Între timp, s-a întâmplat un accident. În noiembrie 2014 am primit un mail de la un accelerator de business (Emerge Education) din Londra, nici nu ştiam că există acceleratoare de business specializate pe educaţie, care ne-au invitat să aplicăm la proiectul lor. Aşa că am aplicat, eram 150 de firme în competiţie. Evident, nu credeam că avem vreo şansă reală pentru că na, e Londra, competiţia este enormă, şi dacă vrei să faci ceva semnificativ pe piaţa europeană, Londra e locul cel mai bun unde să mergi, e şi poarta spre America. Londra e o oportunitate extraordinară. Ne-a fost teamă, nu am crezut că o să luăm. Am primit răspunsul final pe 13 decembrie 2014. Câştigasem.
Cum aţi reacţionat când aţi aflat că aţi câştigat?
Ştii care e senzaţia? E extraordinar de stranie. Hmm, când ne uităm în viitor la viaţa noastră ne facem planuri, ştim că vom face asta sau aia peste o zi, peste o săptămână, peste o lună, ai un orizont de timp în faţă cât de cât clar. În momentul în care am primit răspunsul, am realizat că se va schimba tot acest orizont, că ni se va schimba viaţa, că ne vom muta în alt oraş, într-o altă ţară cu o cultură diferită, că vom interacţiona cu alţi oameni într-un teritoriu total nou. Te trezeşti practic că nu mai ştii cum arată teritoriul din faţa ta şi tu eşti ca într-o super expediţie. Habar nu ai ce se va întâmpla. Senzaţia… e foarte multă adrenalină, m-a făcut să înţeleg de ce nu toată lumea vrea să fie antreprenor, e momentul în care îţi pui întrebarea “Și acum ce?“.
E frumos la Londra?
Ah, e foarte fain. Când ajungi acolo, după ce te obişnuieşti cu oamenii, cu locul, cu stilul de lucru, ai senzaţia că aşa trebuie să fie lucrurile, ai senzaţia de normalitate. Şi da, la început ţi se pare extraordinar.
Dar în România?
Suntem o societate europeană, în special la nivel uman, suntem foarte comparabili cu occidentalii. Avem diferenţe care ţin de educaţie, spre exemplu noi nu ştim să facem prezentări, ei ştiu, fiindcă au învăţat la şcoală. Compatibilitatea noastră cu ei este mult mai mare decât incompatibilitatea. Dacă este să ne ia cineva de aici şi să ne planteze în Anglia, nu am avea nicio problemă de acomodare. Lor li se pare interesant acest haos balcanic din zonă, e diferit de ce e la ei.
Unde apar diferenţele?
La nivel macro, de mecanisme generale administrative. Aici este paralizia: faptul că în România mersul autobuzelor este imprevizibi, că poţi să stai blocat ore întregi, că metrourile sunt subdimensionate, faptul că banca îţi ia bani ca să-ţi verifici soldul, lucru fundamental absurd.
Dar ce e bun la noi şi nu găsim la ei?
Ah, viteza internetului! E o eternă frustrare acolo.
Ne mai mișcăm și noi, lucrurile au început să se mai miște…
Da, au început. Aud de iniţiative, de start–upuri, de acceleratoare de business. Sunt paşi către ceva, dar suntem încă departe. La ei, oamenii investesc tot timpul, la ei a apărut cultura asta astart-upurilor şi statul îi încurajează prin legi care generează o super cultură a investiţiei. Aşa se face că la ei există 150 de site-uri de crowdfunding, ceea ce e şocant pentru o insulă de dimensiunea Marii Britanii. Întorcându-ne la România, am văzut că în utimul timp s-a mai schimbat ceva în societatea românească, civismul, lumea participă mai mult la problemele cetăţii.
Ce sfat ai pentru tineri?
Să se ducă până la maximum de pontenţial şi să nu se limiteze la România, să intre în competiţia de pe piaţa mondială. Give it a try! E posibil să ai o idee absolut fantastică, care are în ea potenţialul să schimbe ceva la nivel internaţional.
CITAT: “Tinerii români trebuie să încerce să intre în competiţie pe piaţa mondială, pot veni cu idei fantastice”. Paul Balogh, cofondator Read Forward
Foto: Arhiva personală
Sursa: viitorulromaniei
Au castigat premiul pentru cel mai bun film strain, la “US Hollywood International Film Festival”, unde au concurat cu alte 700 de pelicule din intreaga lume. Regizorul Alecs Nastoiu si producatorul Ovidiu Vasu se afla la primul lor lungmetraj si au pornit proiectul cand stateau la o bere.
Totul parea o joaca, atunci cand Alecs Nastoiu si Ovidiu Vasu, si-au propus sa faca un film care sa ajunga la Hollywood, cu 2.000 de lei in buzunar. Patru ani au umblat din usa in usa dupa bani pana cand au reusit sa stranga 400.000 de euro, apoi au lansat provocarea unor actori de teatru din Targu Mures.
Si iata-i in “Mocanita”, trenul care strabate vaile din judetele Bistrita si Mures si unde se desfasoara o buna parte din actiunea tragicomediei. E vorba de intalnirea a trei personaje diferite: un afemeiat, o victima a abuzurilor sexuale si un vagabond care are grija de copiii sarmani. Cei trei se cunosc in tren si isi povestesc vietile.
Alecs Nastoiu, regizorul filmului: “Subiectul a venit din noi cumva, filmul spune cam tot ce credem noi despre lume in general si despre cum ne imaginam noi, desi nu suntem, oameni ai strazii.. Cum vad oamenii simpli viata de astazi si cum poti sa te descurci in ea.”
Ovidiu Vasu, producatorul filmului: “E un mesaj principal: haideti sa fim niste oameni mai buni, nu e greu sa fii om bun, totul este sa constientizezi ca principala valoare pentru prezent si viitor este fiinta umana.”
Succesul este uluitor cu atat mai mult cu cat Ovidiu Vasu n-a facut in viata lui un film – a fost seful finantelor din Targu Mures, apoi s-a lansat in afaceri. Alecs Nastoiu a regizat doar scurt metraje, dar visa din adolescenta la acest scenariu. Acum vorbeste cu zambetul pe buze despre greutatile intampinate la filmare. La un moment dat, s-a stricat mocanita si au ramas blocati in padure, fara provizii la ei.
Alecs Nastoiu, regizorul filmului: “Am stat 24 de ore, s-a mai lungit programul cu 12 ore si am fost foarte departe de sursa de apa si hrana si totusi ne-am descurcat.”
Dan Radulescu, actor: “Prima data cand s-a pus problema difuzarii acestui film ne gandeam cum se face un film de lungmetraj cap coada la Targu Mures mi se parea o utopie de-a dreptul. Pentru noi a fost dificil pentru ca totul se facea in ritm alert, trebuia sa prinzi cat mai mult ziua.”
Billion Star Hotel va aparea in cinematografe din 27 februarie.
Sursa: protv
Un cercetător din Cluj a lansat o aplicaţie care măsoară stresul, depresia, anxietatea, furia şi nevoia de ajutor la bolnavii de cancer. Invenţia, disponibilă de pe orice smartphone, funcţionează ca un termometru emoţional.
Dégi L. Csaba, un cercetător şi conferenţiar la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială a UBB, a lansat o aplicaţie numită APSCO care uşurează viaţa bolnavilor de cancer. Aplicaţia, disponibilă gratuit pe orice smartphone, este deja pe piaţă de mai bine de o săptămână şi zilnic are circa 100 de utilizări, fie din partea pacienţilor, a aparţinătorilor, fie a specialiştilor (medici, psihologi, sociologi, oncologi).
Cititi mai mult pe adevarul
de Romulus Cristea
Un dispozitiv brevetat pentru arderea biomasei stă la baza unei afaceri cu centrale termice dezvoltate de doi fraţi. Cu un randament superior, centralele produse de Aurel și Iuliean Horneţ au ajuns la mare căutare chiar şi în Germania. Fermierii care le-au instalat în sere și solarii se declară mulțumiți de economia făcută în anotimpul rece.
Ideea de a construi o centrală termică eficientă de uz casnic, care să coste puţin, să aibă un randament foarte mare şi să utilizeze un combustibil banal le-a venit fraţilor Iuliean şi Aurel Horneţ în anul 1994. Retras la casa de la ţară, de lângă Brăila, fostul inginer metalurg de la Institutul de Cercetări Metalurgice (ICM) Aurel Horneţ a căutat o soluţie pentru a-şi incălzi locuinţa. După o perioadă în care a experimentat posibilităţi de încălzire a casei fie electric, fie cu brichete de rumeguş, Aurel Horneţ împreună cu fratele său Iuliean (fost cadru militar şi fost angajat la ICM) s-au gândit cum ar trebui să fie o centrală termică care să doteze o locuinţă: să nu scoată fum, să aibă randament foarte mare, să fie automatizată. Apoi, şi-au fixat ca obiectiv să construiască o instalaţie termică care să fie atât de eficientă, încât lumea să stea la coadă pentru a o cumpăra.
Gigacalorie ieftină din deşeuri
„Am avut nişte ţinte clare şi am pornit să găsim o soluţie deosebită de producere a energiei termice într-o perioadă în care nu existau multe alternative. După sute de încercări, verificări, investiţii, am obţinut în 2008 un brevet de invenţie şi am omologat un arzător gravitaţional. Energia termică se obţine din arderea biomasei granulare sub formă de peleţi (deşeu lemnos deshidratat şi comprimat). Cercetarea şi dezvoltarea proiectului pentru centrală au necesitat o investiţie de un milion de euro, dar rezultatele nu s-au lăsat aşteptate”, ne-a declarat Iuliean Horneţ.
“După ce ne-am luat certificările a venit și prima comandă mare: 800 de centrale pentru un distribuitor din Germania. Omul a venit personal să vadă centrală pentru că nu îi venea să creadă ce specificații tehnice avem”; Iuliean Horneţ, inventator.
Pentru că nu au întârziat să apară comenzile, cei doi fraţi au deschis ulterior şi o unitate de producţie lângă Bucureşti, la Chiajna.
Bune și-n gospodăria fermierului
”Pentru fermieri și nu numai, ecoHORNET propune o nouă abordare în dezvoltarea durabilă a zonelor rurale și urbane prin conversia biomasei: gunoaie, resturi și deșeuri vegetale, agricole, forestiere, silvice, agrozootehnice, selecție de deșeuri menajere, plante energetice, tocătură lemnoasă, în special a lemnului degradat și uscat din pădurile și terenurile necultivate, rumeguș de lemn sau în amestec. Această biomasă, compactată și granulată sub formă de peleți este transformată de centralele noastre în cea mai ieftină și curată energie termică și electrică. toate echipamentele ecoHornet sunt produse în România de către compania noastră”, ne-a declarat Iuliean Horneț, inventatorul sistemelor.
Centrale accesibile pentru sere sau crescătorii de animale
Din oferta de toamnă a companiei fac parte centrale termice pe peleți cu puteri între 20 și 350 kw, ce pot fi folosite pentru încălzirea locuințelor, a blocurilor, a serelor, a crescătoriilor de animale sau oricărui spațiu ce necesită un regim de temperatură și apă caldă.”94 – 97% randamentul centralei și peste 98 % randamentul arderii, situează centralele ecoHORNET printre cele mai eficiente din lume, așa cum rezultă din testele efectuate de laboratoare de specialitate fiind încadrate în clasa 3, clasa care indică o eficiență maximă, cu emisii minime și deplină siguranță în exploatare”, asigură oficialii companiei.
Pentru încălzirea spațiilor înainte, precum sunt halele, bisericile, sălile de sport, hangarele sau centrele expoziționale, compania propune un sistem unic:arzătoarele cu peleți pentru tuburi radiante 20-60kw. ”Încălzirea cu tuburi radiante este cea mai eficientă variantă pentru spațiile înalte deoarece se obține încălzirea obiectelor, a persoanelor aflate în aria de acoperire a radiațiilor infraroșii transmise de tuburile radiante, identică cu încălzirea produsă de razele solare, și nu a unui volum de aer imens. Arzatoarele ecoHORNET cu peleți pentru tuburi radiante oferă acestor mari consumatori posibilitatea obținerii unei energii termice ieftine, ecologică și eficientă”, mai spune Iuliean Horneț.
Tot în oferta ecoHORNET se află și arzătoarele cu peleți tip injector care înlocuiesc injectoarele pe gaz, motorină, păcură sau GPL. Acestea se utilizează la cetrale termice, generatoare de aer cald, generatoare de abur, cuptoare de pâine, uscătoare de cereale sau chiar pentru producția de energie electrică prin aplicarea la cazane de abur cu turbine.
Costul de încălzire în sere, redus cu 20 – 80%
Montarea centralelor ecoHORNET în cadrul serelor de plante și legume reprezintă un avantaj foarte mare pentru agricultori care pierd foarte mult din producție, deoarece legumicultura românească stagnează pe timp de iarnă datorită costurilor ridicate cu încălzirea. Reducerea costurilor nu se realizează doar din producerea energiei, ci și din distribuția acesteia, arzătoarele ecoHORNET reducând foarte mult pierderile. În această situație, agricultorul nu întrerupe activitate, aceasta putând fi continuată și pe perioada iernii la costuri minime.
Recomandată legumicultorilor, centrala ecoHORNET face minuni pentru buzunarul acestora. În cazul unei sere moderne, construită după standardele europene, cu o suprafață de 3.000 mp2, aceasta are nevoie de un necesar de căldură de circa un MW. Proprietarii ecoHORNET au realizat, acum doi ani, un experiment, încălzind sera atât cu gaz, cât și cu peleți. Într-o primă fază a fost montată o centrală de 60 KW, acoperind doar o parte din necesarul de încălzire unei sere de dimensiuni foarte mari. Mulțumit de rezultatele pe care le-a obținut și de reducerea costurilor, proprietarul serei dorește să renunțe la încălzirea pe gaz, alegând încălzirea pe bază de peleți. Totodată, acesta a achiziționat și o instalaţie de fabricat de peleți din resturile și deșeuri vegetale, tulpini de flori, pe care le are la dispoziție de pe terenul propriu. ,,Așadar, costul de încălzire se va reduce cu până la 80%”, a explicat administratorul SC Ecohornet SRL pentru eco-ferma.ro.
Avantajele utilizarii centralei termice pe peleți ecoHORNET:
– eliminerea spatiului vitrat (obligatoriu la centralele pe gaze);
– diminuarea poluării și a încălzirii globale;
– eliminarea pericolului de explozie;
– eliminarea costisitorului coș de fum ( functionare cu tiraj forțat);
– poate fi montată în toate zonele unde exista o sursă de curent electric de minim 200 wați;
– economii financiare de la 30% până la 80% în raport cu alți combustibili;
– produce cel mai ieftin kilowat;
– perioada de exploatare îndelungată.
Foto: adevarul.ro
sursa: agrointel
Naționala masculină de polo pe apă a României a învins formația Maltei cu scorul de 12-7 (4-2, 5-2, 1-1, 2-2), luni dimineața, într-un meci pentru locurile 9-16 la Campionatul European de la Belgrad.
Tricolorii au câștigat la pas acest meci și vor evolua pentru locurile 9-12, cu învingătoarea dintre Slovacia și Germania.
Mai mlte detalii pe agerpres