Sursa foto: Freedigitalphotos.net

Alex Crăciun, de 30 de ani, este cel ales de chef-ul și patronul de restaurante Jason Atherton pentru a conduce bucătăria de la “Sosharu”, local ce se va deschide la Clerkenwell, în Londra, la 7 martie. Responsabilitatea va fi mare pentru Alex Crăciun. Jason Atherton este un chef celebru care și-a deschis recent un restaurant la Sydney și care deține un veritabil imperiu culinar cu locații în New York, Dubai, Shanghai, Singapore și Hong Kong. La Londra, el are cinci restaurante, printre care și cunoscutele “Pollen Street Social” și “Berners Tavern”. “Sosharu” va fi cel de-al șaselea său local din Londra, iar Atherton își face deja planuri pentru un al șaptelea restaurant.

Mai multe detalii pe agerpres

Restaurantul Salad Box deschis vineri este situat în Centrul Vechi, fiind parte a francizei lansate în 2012 la Cluj-Napoca şi rezultatul unei investiţii de 70.000 euro.

Lanţul de restaurante Salad Box numără în prezent 37 de unităţi, iar veniturile în 2015 au totalizat 14 milioane de euro. Brand-ul românesc este prezent şi în Germania, cu un restaurant, şi în Ungaria, cu două restaurante şi alte trei în curs de amenajare.

Anul trecut, compania a deschis 11 restaurante, iar în 2016 vor fi deschise 15 noi unităţi. La finalul anului, Salad Box ar putea depăşi astfel KFC, ca număr de restaurante, devenind al doilea lanţ de restaurante fast-food din România.

Compania românească este în negocieri cu cel mai mare food-operator din Marea Britanie pentru a deschide restaurante în Londra, iar în Algeria sunt în lucru trei restaurante Salad Box, în zona aeroportului şi în mall-uri din Alger. De asemenea, Salad Box se numără printre brand-urile internaţionale selectate de guvernul japonez pentru a fi implementate pe piaţa niponă.

În următoarele două luni vor fi multe deschideri de restaurante Salad Box, iar pentru 2016 cifra de afaceri este estimată la 20-22 milioane euro, a declarat Dan Isai, unul dintre cei mai tineri şi de succes antreprenori români, cel care anul trecut a primit titlul de Emerging Entrepreneur Of The Year.

O tânără a renunţat la locul de muncă din Bucureşti şi s-a întors acasă, în Cluj, unde a dezvoltat spectaculos afacerea începută de tatăl său cu 16 ani în urmă. 

Alice Constantin se numără printre cei peste zece mii de români cu vârste până în 40 de ani care au accesat bani europeni prin Măsura 112 – Instalarea tinerilor fermieri, scrie agrointel.ro

Cu cei 25.000 de euro primiţi în 2010, ea a pornit o afacere legumicolă în Fierbinţi, Ialomiţa, şi astăzi, la patru ani de la intrarea pe piaţă, este furnizorul unuia dintre liderii de retail din România.

Ceea ce a convins-o pe Alice ca, la doar 19 ani, să înceapă un business în agricultură a fost ”microbul” luat din familie.

”Provin dintr-o familie de fermieri, aşa că am fost implicată de mică în actvitatea agricolă. Mi-am dorit mult să încep o afacere proprie în domeniu, iar când am aflat că există şi oportunitatea de a beneficia de bani europeni pentru a demara producţia, nu am mai stat pe gânduri”, a povestit Alice în cadrul seminarului ”Mic producător, caut finanţare!”, organizat sâmbăta trecută de către Asociaţia Mici Producători şi în care tânăra fermieră este şi vicepreşedinte.

Alice recunoaşte că, deşi accesarea finanţării europene prin Măsura 112 nu a fost dificilă cu ajutorul unui consultant specializat, suma obţinută, de 25.000 de euro, nu a fost suficientă pentru proiectul pe care îl avea în gând.

”Totalul investiţiei a fost de 50.000 de euro, bani ce au fost recuperaţi la finele celui de-al doilea an de producţie”, a mărturisit tânăra care a început cu teren arendat.

”Acum avem 5,2 hectare de suprafaţă lucrată. Plantăm în spaţii protejate şi în câmp, pe un total de 5,2 hectare. În această iarnă am investit şi într-un sistem de încălzire pentru a avea producţie tot anul: roşii, castraveţi, varză, ardei gras, ardei capia sau vinete. Acum, spre exemplu, avem pe rod castraveţii şi ne aşteptăm la o producţie de circa 15 tone. Preţul de vânzare este, în prezent, de 8-9 lei pe kilogramul de catraveţi proaspeţi”, vorbeşte Alice despre afacerea sa în legumicultură.

Priceperea şi reuşitele ei au atras deja atenţia furnizorilor de seminţe şi echipamente, care i-au propus să testeze produsele lor, iar în mai şi în august, la exploataţia sa, Alice va organiza simpozioane ce vor include şi prezentarea legumelor rezultate din colaboarea cu firmele respective.

• Yahoo News/Iulia Oprea – Cei doi romani in magazinul lor din Franta

“TOTUL A FOST ÎNTÂMPLĂTOR. PĂRINŢII MEI AU EMIGRAT ÎN AUSTRIA ATUNCI CÂND EU ERAM FOARTE TÂNAR, PRACTIC M-AM TREZIT ACOLO. După liceu am avut un job de scurtă durată pentru ca apoi să ajung la VA Intertrading. La început am fost pe partea de execuţie a contractelor, iar din 2008 am intrat în trading desk (biroul de tranzacţionare – n.red.)”, îşi începe povestea Mihai Csabai.

Austriecii de la VA Intertrading, companie ce are în acţionariat grupul Voest Alpine şi Raiffeisen, i-au dat pe mână tânărului trader piaţa de achiziţii de cereale şi seminţe oleaginoase din România, iar ca ţintă Egiptul, o miză de două miliarde de euro pe an, având în vedere că guverul de la Cairo este cel mai mare importator de grâu la nivel mondial, iar marile multinaţionale din această industrie văd această piaţă, şi în general regiunea nordului Africii, ca pe un adevărat El Dorado. „Cred că m-au ales pentru piaţa românească şi pentru că vorbeam limba”, explică Csabai.

Deşi universul comerţului şi tranzacţiilor pe burse cu materii prime agricole nu este la fel de intens cum este cel al pieţelor de capital, iar aici traderii nu se „sting” la fel de repede, Mihai Csabai admite că telefonul său este tot timpul conectat la mişcările din pieţe şi că este tot timpul atent la direcţia în care merge piaţa, la deal-urile importante sau la ştirile venite din marile centre de producţie agricolă precum Statele Unite sau Marea Neagră.

„Presiunea este foarte mare. Zi şi noapte sunt cu ochii în cotaţii. Este posibil să ai o anumită poziţie în piaţă şi lucrurile să meargă într-o direcţie total opusă faţă de cea pe care ai estimat-o, astfel că trebuie să te mişti repede şi să găseşti o soluţie.”

Evită să vorbească în cifre foarte clare despre câştigurile sau pierderile pe care le-a marcat, dar recunoaste că victoriile au fost mai multe decât eşecurile. Partea goală a paharului şi intrarea „pe roşu„ nu sunt uitate, iar Csabai subliniază că cea mai usturătoare înfrângere a fost pariul pe porumb în ultimele luni ale anului trecut. Cu o producţie în scădere în mai toate centrele mari de producţie din economia mondială, toţi jucătorii au sperat că preţurile vor exploda, dar creşterea nu a mai apărut. În consecinţă, mulţi actori din piaţa cerealelor au fost prinşi de industrie pe poziţii greşite astfel că pierderile nu au întârziat să apară. „Câştigurile se fac greu în piaţă atunci când este volatilitate mică. De când cu criza financiară nu cred că vom mai vedea un an cu volatilitate redusă”, spune Csabai.

Pe bursa mondială a cerealelor diferenţa dintre profit şi pierdere poate apărea în câteva secunde şi după numai o decizie, dar Mihai Csabai notează că aproape totul depinde de puterea de anticipaţie a omului din spatele calculatoarelor, dar şi de informaţiile din piaţă pe baza cărora sunt fundamentate deciziile.

“ESTE FOARTE GREU SĂ FACI AFACERI DOAR PE «FEELING», DAR ŞI SĂ FACI AFACERI DOAR PE BAZA CIFRELOR. Importante sunt preţul zilei, evoluţia din ultimele zile şi ce vezi tu că o să se întâmple.” Pentru a se acoperi şi pentru a se proteja în faţa riscurilor la care este supus în permanenţă domeniul, traderul şi-a construit un sistem din care „stoarce„ în fiecare dimineată informaţiile pentru sesiunea de tranzacţionare.

   Autor: Gabriel Razi

Sursa: Business Magazin

 O investiţie de cinci milioane de euro în domeniul vinurilor nu produce profit decât după ani buni. Via trebuie să ajungă la maturitate, iar vremea are un rol important. Oenologul Aurelia Vişinescu se aşteaptă ca 2013 să fie un an bun, ca vânzări, profit şi recoltă.

  Piaţa vinului, cu o valoare anuală estimată de 350 de milioane de euro pe an, a atras interes din partea mai multor antreprenoare.

OANA BELU

Controlează Domeniile Ostrov, firmă care a înregistrat în primul semestru al acestui an o cifră de afaceri de 7,5 milioane de lei, în creştere cu peste 20% faţă de perioada similară a anului trecut. Podgoria Ostrov se întinde pe 1.300 de hectare. Alături de viţă-de-vie, compania mai deţine 500 de hectare cu pomi fructiferi şi 200 de hectare cultivate cu legume.

LUCHI GEORGESCU

Deţine afacerea Vincon, unul dintre cei mai mari producători de vin pe pe piaţa autohtonă. Cu o cifră de afaceri anuală ce se plasează în jurul a 30 de milioane de euro, compania are în portofoliu mărci ca Jad, Mioriţa sau Dorobanţ şi vinuri ca Beciul Domnesc, Comoara Pivniţei, Casa Vrancea 1949 sau 7 Păcate. Vincon are circa 2.000 ha în podgoriile Coteşti, Odobeşti, Panciu şi Huşi.

AURELIA VIŞINESCU

“Coordonez în detaliu producţia vinului, mai puţin via, pe care doar o supervizez”, spune Aurelia Vişinescu, oenolog care a fondat propria afacere, Domeniile Săhăteni. Face vinuri, spune ea, de 20 de ani, iar viaţa a dus-o în această direcţie: a crescut la 50 km de Bucureşti, „voiam flori şi am ales să studiez horticultura„. Era în anul doi de facultate când a venit Revoluţia; ar fi vrut să renunţe atunci la studii, dar a descoperit ce-i plăcea cel mai mult: viticultura, „pentru că este foarte multă ştiinţă în vin„. În plus, a ajuns să lucreze în oenologie, o adevărată şansă, după cum recunoaşte chiar ea, „pentru că majoritatea femeilor lucrau în laborator„. A lucrat în cadrul mai multor firme de profil, dar, „ca orice oenolog, visam să am propria vie şi să fac vinul aşa cum îmi doream”.

A lucrat în Africa, în Australia, dar nu-i place deloc în străinătate, departe de familie. „Am stat trei luni în Africa de Sud şi tăiam zilele de pe calendar; am plecat la aeroport cu 3-4 ore mai devreme pentru că nu mai aveam răbdare.” A cunoscut viile din toată ţara, dar a ales să investească în zona Dealu Mare, care se întinde pe teritorii din Prahova şi Buzău. „Pura întâmplare face ca Săhăteni să fie şi locul în care am produs primul vin, în 1993.„ Zona are cea mai mare densitate de crame, „numai pe străduţa noastră fiind cinci crame funcţionale şi încă două în plan”.

În acest moment, firma se autofinanţează cap-coadă, dar antreprenoarea spune că anii de început au fost foarte grei. „Au fost momente când dădeam cu capul din grindă în grindă, dar nu m-am gândit niciodată să renunţ. Cred foarte mult în mine şi asta m-a ajutat să nu renunţ.” Deţine jumătate din acţiunile firmei, partenerul fiind un membru al familiei despre care spune că îi „datorează acest start-up„, pentru că a asigurat finanţarea acestuia. Cinci milioane de euro este pragul la care a ajuns suma investiţiilor, incluzând două proiecte cu bani europeni pentru dezvoltarea cramei, în valoare de 1,3 milioane de euro. „Întotdeauna proiectele depăşesc bugetul, la fel ca şi construcţia unei case, pentru că apar cheltuieli neprevăzute.„ Antreprenoarea spune că investiţia proprie a depăşit 2,5 milioane de euro, apropiindu-se mai degrabă de 3 milioane de euro. Pentru dezvoltarea firmei a accesat şi credite bancare, acum închise, iar în finanţarea actuală a firmei un rol important îl are şi cash-ul care se eliberează din amortizări, mai spune ea. Domeniile Săhăteni a realizat anul trecut o cifră de afaceri de peste un milion de euro, iar pentru 2013 „cred că vom depăşi un plus de 30%”, apreciază antreprenoarea, care spune că firma a ajuns la break-even în momentul în care a atins rulaje de un milion.

„Marja brută este însă relativă, pentru că poate ajunge într-un an la 500%, iar în alt an să încheiem relativ pe pierdere.” Concret, în momentul în care este construit preţul de vânzare al unui vin, „trebuie să iei în considerare că măcar un an din zece este prost în recoltele de struguri„. Or, producătorii de vin s-au confruntat cu această problemă şi în 2010, dar şi în 2012. Valoarea anuală a pieţei vinului este estimată la 350 de milioane de euro, potrivit informaţiilor Patronatului Naţional al Viei şi Vinului, iar la nivelul întregii ţări sunt circa 180.000 de hectare de teren cultivate cu viţă-de-vie. Pe parcursul ultimilor ani, segmentul vinurilor ieftine a înregistrat scăderi în vânzări, în 2013, de pildă, cu peste 10%. Rulajele cresc în segmentele mediu şi superior, cu preţuri de peste 20 de lei pe sticla de 750 ml. Poate din acest motiv chiar şi producătorii cu volume mari se axează tot mai mult pe vinurile din segmentele superioare de preţ.

   Autor: Ioana Mihai