”Se creeaza un usor efect de supraalimentare care creste proportional cu viteza deplasarii autovehiculului si o crestere a randamentului volumetric a motorului cu ardere interna. Arderile amestecului carburant sunt complete, emisiile poluante si consumul de carburant scad”, a precizat inventatorul dispozitivului premiat la Geneva, citat de Agerpres.

Absolvent in acest an al Facultatii de Inginerie din Hunedoara, Corneliu Birtok Baneasa a reusit sa experimenteze inventia pe 20 de tipuri de autovehicule cu diverse motorizari. Masinile sunt monitorizate de trei ani, in paralel fiind efectuate masuratori si in laboratorul de motoare al Facultatii de Inginerie Hunedoara.

Inventia sa a mai fost premiata cu medalie de aur la Salonul International Inventika 2009 si cu premiul special al Asociatiei Nationale a Inventatorilor din Polonia, la aceeasi manifestare, dar si cu medalia de argint a Salonului International Eureka Bruxelles 2009.

Salonul International de Inventii de la Geneva se afla la cea de-a 38-a editie si a reunit aproape 1.000 de inventii din 45 de tari, manifestarea desfasurandu-se in perioada 21-25 aprilie.

Inventatorul Corneliu Birtok-Baneasa s-a remarcat in plan european cu o inventie interesanta: “filtrul supra-aspirant inversat“, un dispozitiv pentru masini ce ajuta la o reducere a consumului de combustibil de pana la 20%. Cu aceasta inventie Corneliu Birtok-Baneasa a obtinut medalii de aur, argint si bronz la diferite saloane de inventica

 O inventie a medicilor romani de la Spitalul “Sf. Ioan din Capitala, premiata cu aur in 2010 la Salonul de Inventica de la Geneva, prin care pentru dializa este folosit propriul organism (peritoneul) in locul aparatului isi cauta inca sponsorii, desi preturile pentru tratament ar scadea de zece ori.

In urma cu un an, profesorul Alexandru Ciocalteu, de la Spitalul “Sfantul Ioan” din Bucuresti, impreuna cu doi tineri colaboratori, doctorii Cristina David si Alexandru Ionel Checherita, au inventat o noua metoda revolutionara de dializa, peritoneofiltrarea.

“In aceasta metoda este folosit peritoneul ca membrana de dializa, nemaifiind nevoie de aparat. Mai concret, dializa o face organismul”, a declarat, luni, profesor doctor Alexandru Ciocalteu, citata de Mediafax.

De fapt, interventia echipei medicale consta in a produce ”urina prin stoarcerea sangelui din vasele peritoneului”. Medicii folosesc chirurgia laparoscopica pentru a produce hipertensiune in vasele din peritoneu care elimina urina fiziologic prin vezica urinara. Prin acest sistem sunt introduse laparoscopic doua microechipamente, unul pentru a produce urina, iar celalalt pentru a elimina lichidul prin vezica.

“Nu am crezut ca aceasta inventie care ar reduce preturile de zece ori va astepta aproape un an sponsori pentru a incepe studiile. Poate ca inventia deranjeaza o afacere mondiala de peste 65 miliarde de euro tocmai prin scaderea preturilor de zece ori. O inventie premiata cu aur la Geneva, dar fata de care marile companii producatoare de rinichi artificiali si materiale de dializa nu arata interes deosebit. Este soarta multor inventii exceptionale ale cercetatorilor romani”, a spus profesorul Ciocalteu.

Potrivit acestuia, recent , un inginer roman, Florin Nuta, de la General Turbo SA, a oferit o sponsorizare de 80.000 de lei pentru demararea studiilor experimentale.

Numai in Romania exista aproape 10.000 de pacienti dializati pentru insuficienta renala cronica, iar costul terapiei acestor bolnavi – suportat de CNAS – depaseste o suta de milioane de euro pe an.

“Companiile ar avea de castigat daca ar accepta acest procedeu revolutionar pentru sanatate”, a mai spus profesorul Ciocalteu.

Sursa: hotnews

 O inventie realizata de un grup de romani si cumparata in urma cu trei luni de o firma din Elvetia a castigat marele premiu la Salonul International de Inventii de la Geneva 2014. Sistemul se numeste IREWIND si este format din camere video care se pot amplasa, de exemplu, pe o partie de schi si care transfera in mod automat secvente video gata editate in telefoanele de tip smart ale schiorilor abonati la sistem, atunci cand acestia se afla in campul vizual al camerelor. Mircea Tudor, castigatorul roman a doua editii ale salonului si actionar in firma elvetiana care a cumparat inventia, a declarat pentru HotNews.ro ca marele premiu de anul acesta este “partajat de Romania si Elvetia”.Inventia IREWIND a castigat marele premiu al Salonului International de Inventii de la Geneva. Sistemul a fost creat de romani in cadrul Centrului Est European pentru Cercetare Aplicativa Interdisciplinara (CEECAI), condus de Mircea Tudor, si in urma cu trei luni o companie elvetiana a cumparat firma romaneasca ce producea aceasta tehnologie “cu tot cu patent, cu actionariat, cu tot”, a declarat Mircea Tudor pentru HotNews.ro. Acesta este motivul pentru care sistemul a fost prezentat la Salonul International de Inventii de la Geneva din partea elvetienilor, la standul acestora, a precizat Tudor.

Acesta a afirmat ca IREWIND este un sistem care se poate instala pe terenurile de sport sau pe partiile de schi, de exemplu, unde se amplaseaza “10 camere video pe niste stalpi dedicati, abonatul are un smartphone in buzunar, schiaza si cand ajunge la baza partiei are downloadate zece filmulete gata editate cu parcursul lui pe partie”.

Intrebat cu ce difera aceasta tehnologie de cea existenta deja pe piata, acesta a declarat ca inventia este “platforma software de comunicare intre camera si telefon, care nu trece prin internet. Sony urca informatia in cloud. Aici comunicatia este directa intre telefon si sistemul nostru, prin Wi-Fi. Asta e noutatea. Avem un sistem foarte rapid de editare, pentru ca in momentul in care sportivul, de exemplu, a intrat in campul vizual al camerei, ea inregistreaza, editeaza, face secventa si o trimite in acelasi timp.”

“Multi vor sa se vada filmati si apoi sa incarce pe Facebook, pe YouTube, dar sistemul ajuta la cresterea securitatii, pentru ca sistemul monitorizeaza daca cineva are un accident, e de interes pentru firmele de asigurari si pentru administratorii partiilor de schi. Am incheiat deja contract cu administratori ai partiilor de la Davos, de la Crans Montana din Elvetia si din Verbier. Se semneaza azi contract cu organizatorul maratonului de la Geneva si foarte probabil ca pana duminica cu Federatia Internationala de Minifotbal”, a precizat Tudor.

Potrivit acestuia, “Romania e indirect pentru a 3-a oara castigatoare a marelui premiu de la Salonul International de Inventii de la Geneva”.

Cumpararea unei astfel de tehnologii pentru o singura partie costa, in medie, 2-3 milioane de euro, a afirmat Mircea Tudor, care a precizat ca cel care cumpara sistemul nu mai trebuie sa dea ulterior niciun ban. “El mai departe poate monetiza tehnologia in diferite feluri, direct prin abonati sau indirect din publicitate. Dar, ca exemplu, primaria din Paris poate cumpara acest sistem pentru a-l aplica in zona turnului Eiffel si toti turistii care vin in aceasta zona primesc direct in telefoanele lor, fara a plati nimic, filmulete cu excursia lor in acea zona. O astfel de tehnologie poate atrage mai multi turisti, fiind folosita ca publicitate”, a continuat Tudor.

 

Un alt sistem romanesc – o platforma de telemedicina – a obtinut premiul special al orasului Geneva, a anuntat Mircea Tudor. Si acesta a fost realizat tot la Centrul Est-European pentru Cercetare Aplicativa Interdisciplinara, care functioneaza de doi ani la Otopeni, entitate privata de cercetare, fondata de Mircea Tudor. Inventia face obiectul unui proiect cu finantare europeana prin Ministerul Educatiei Nationale si va fi aplicata in Romania de la inceputul anului 2015, sustine acesta.Aceasta platforma de telemedicina “e integrata intr-o dubita in care exista un mini-laborator de analize medicale si un car cu aparatura de investigare, ecograf, EKG si altele. Acest sistem se duce acasa la bolnav cu un medic rezident sau cu un medic caruia nu ii trebuie o specializare inalta, ii poate face pacientului investigatii functionale si 70 de tipuri de analize si se poate cupla online cu un grup de pana la 6 experti care pot fi oriunde in lume. Expertii au acces online la toate rezultatele analizelor facute pe loc, acces la imagini si sunt in contact cu medicul rezident la pacient acasa, pot cere analize suplimentare si se pot pronunta asupra diagnosticului”, a declarat pentru HotNews.ro fondatorul CEECAI.

Acesta a sustinut ca “noutatea o reprezinta interfatarea informatiei. Ecograful iti da un tip de fisier, EKG-ul un alt tip de fisier, retinograma un alt tip de fisier si niciodata aceste fisiere nu pot fi vazute intr-un format unic. Platforma integreaza informatii si pune in teleconferinta un numar de specialisti.”

Pentru acest sistem nu exista inca contracte de vanzare incheiate, insa Tudor a precizat ca este in discutii cu o companie de asigurari din Elvetia. Potrivit acestuia, tot echipamentul costa 170.000 de euro, inclusiv masina.

“Noi avem in centrul acesta un grup de 30-40 de cercetatori si din cand in cand facem un brainstorming si stabilim pe ce sa facem cercetari. Si din discutii am zis sa mergem pe asta. Productia o facem tot noi, la Otopeni, la ambele inventii”, a afirmat pentru HotNews.ro Mircea Tudor.

Acesta a declarat ca Centrul pe care il conduce a participat la salon si cu otehnologie de suprafete inteligente interactiva – care a primit medalie de aur. Prin aceasta, “o masa poate fi impartita in 4 ecrane, una dintre persoane pe fereastra lui face comanda, alta discuta pe internet, a treia lucreaza pe un document si a patra face altceva. Si daca vars cafeaua fierbinte pe aceasta suprafata, nu se intampla nimic. O alta aplicatie este intr-un cabinet medical, de exemplu, unde avem pereti de sticla. Atunci cand nu se desfasoara activitati care sa necesite discretie, sticla e transparenta; cand se face o consultatie, devine alba ca hartia si la final proiecteaza rezultatele investigatiei si discuta cu pacientul pe sticla, pe perete. Putem transforma, de exemplu, o vitrina de agentie de turism. Din momentul in care ma apropii, se transforma in ecran de calculator si prin touchscreen pot sa-mi aleg plajele pe care le doresc. O camera video ma filmeaza si ma proiecteaza imediat in acele peisaje”, sustine Tudor.

Potrivit acestuia, astfel de sisteme s-au vandut deja in Romania, iar la Salon s-au aratat interesati “chiar administratori PALEXPO, locul in care se desfasoara salonul de la Geneva, care au 3 expozitii pe luna si vor sa cumpere tehnologia si sa inchirieze elemente de afisaj pentru expozanti”. “Costul depinde de suprafata, preturile pot fi de la 1.500 euro pana la 10-15.000 de euro pentru un spatiu cu pereti inteligenti”, a continuat Tudor.

Acesta a declarat ca nu a participat cu aceste tehnologii in cadrul standului national al Romaniei “pentru ca spatiul preluat de partea romana, de 32 metri patrati, este prea mic. Noi avem 100 de metri patrati in care le aratam exact ce am facut, despre ce e vorba, venim cu o desfasurare impresionanta de forte”.

Amintim ca Mircea Tudor a castigat de doua ori marele premiu al Salonului International de Inventii de la Geneva, in 2013 si 2009. Cel mai recent premiu a fost acordat pentru sistemul Roboscan 2M Aeria, tehnologie care radiografiaza fuzelajul si aripile unui avion, cu scopul de a identifica orice obiect de contrabanda sau eventuala amenintare aflate la bord

Mircea Tudor a declarat pentru HotNews.ro ca marele premiu de la Geneva aduce “o vizibilitate senzationala pentru inventica romaneasca” si pentru sistemul care castiga aceasta distinctie. “Cu inventia de anul trecut, Roboscan Aeria, am primit oferta din partea consiliului federal elvetian sa deschid o fabrica si la ei. Nu veneau cu o astfel de oferta fara ca noi sa fi avut experienta Geneva. Noile inventii expuse vor avea un salt spectaculos in cifra de afaceri, in valoare”, a explicat acesta.

Potrivit lui Tudor, “dupa primul premiu de la Geneva, am facut aprope 50 milioane de euro cifra de afaceri in urmatorii ani. A fost un salt clar, de la 1-2 milioane de euro la 16 milioane de euro pe an imediat dupa aceea. Cu scannerul de avioane lansat anul trecut si care acum intra in productie de serie avem o fabrica la Otopeni care e pregatita pentru productie si elvetienii ne-au propus si suntem in negocieri sa deschidem o fabrica aici”.

Amintim ca Salonul International de Inventii de la Geneva s-a deschis pe 2 aprilie, iar vineri seara au fost anuntati castigatorii. Pe langa expozantii individuali, Ministerul Educatiei Nationale a anuntat printr-un comunicat de presa ca Romania se prezinta la salon si cu un stand national, unde sunt prezentate 24 de inventii.

de Raluca Pantazi     HotNews.ro

De-a lungul timpului, şi alţi români, influenţaţi de realizările lui Henri Coandă, sau de literatura ştiinţifico-fantastică, s-au apucat să proiecteze aparate de zbor de tipul farfuriilor zburătoare. Astfel, inginerul Grigore Nica, în vîrstă de 69 de ani, absolvent al Facultăţii de Transporturi în anul 1976, este convins că poate să pună în practică proiecte legate de zborul în spaţiu şi de mersul pe teren accidentat cu vehicule neconvenţionale, dar mult mai eficiente. El este de părere că toate maşinile de zbor au la bază legile cunoscute ale fizicii, neexistînd nimic paranormal. Conform teoriei sale, se pot construi vehicule care pot avea un zbor inerţial în zig-zag, obţinîndu-se viteze ce ar putea depăşi, cu mult, viteza luminii. Potrivit proiectului său, frînarea vehiculului s-ar face din mers, prin rotirea navei cu 180 de grade. Asemenea maşini de zbor, avînd o propulsie nouă şi neconvenţională, ar fi unice în lume, fapt pentru care Grigore Nica şi-a pus la adăpost invenţia, scriind la Oficiul European al Brevetelor, care i-a răspuns că, pînă în prezent, nu există nimic asemănător în lume. Autorul şi-a înscris invenţia şi la OSIM, dar şi pe plan internaţional.

Grigore Nica este şi autorul cărţilor „Obiecte zburătoare sferice“ şi „Farfuriile zburătoare“, lucrări prin care el încearcă să lămurească diferite enigme ce persistă pe Terra.

Inginerul susţine că obiectele zburătoare, de diferite mărimi şi forme, aparţinînd unor civilizaţii cosmice, vizitează Pămîntul din cele mai vechi timpuri, implicîndu-se numai atunci cînd era cazul să ne protejeze în faţa unor pericole iminente, de care noi, cu tehnica pe care o deţinem, nu ne-am fi putut apăra.

Acesta susţine că sîntem protejaţi şi de o civilizaţie paralelă, care ar trăi în interiorul Terrei, civilizaţia din adîncuri intervenind, şi ea, să ne apere de anumite pericole, cum s-a întîmplat la 30 iunie 1908, pe Rîul Tunguska.

Inginerul Grigore Nica este convins că există farfurii zburătoare, el istorisind, în acest sens, mai multe întîmplări, pe care le-a trăit personal. Povesteşte că obiectele zburătoare au străbătut cerul, iar fluxul energetic al OZN-ului a excitat bobina de la demaror, după care i-a pornit, singur, autoturismul ARO, deşi avea maneta de viteze în treapta I, iar cheile pentru contact erau în buzunar. Grigore Nica aminteşte şi de alte întîmplări ce au ca numitor comun aceste fiinţe extraterestre, care ne supraveghează atent. În judeţul Buzău, între localităţile Murgeşti şi Greabănu, a observat, într-o noapte, cu ajutorul unui binoclu militar, siluetele întunecate ale unor obiecte zburătoare ciudate, ce făceau prospecţiuni asupra solului. În cărţile sale, inginerul Nica încearcă să lămurească şi misterul de pe Dealul Măgura Bacăului, pe care maşinile urcă singure, cu motorul oprit. El este şi proiectantul unei farfurii zburătoare care, după părerea sa, ar fi capabilă să atingă „viteze infinite“.

Un alt împătimit al discurilor zburătoare este  şi focşăneanul Aristide Balcu, un fost şofer de autobuz, care, deşi are doar 7 clase, după o muncă de 4 decenii, timp în care a făcut mii de schiţe şi de calcule, a obţinut un brevet de invenţie pentru o maşină de zbor ce seamănă cu un OZN. Aparatul, numit „aeronavă cu dislocarea fluidului prin învîrtire“, este o farfurie zburătoare care, în opinia inventatorului, oferă o mai mare siguranţă în zbor decît avioanele. Aristide Balcu explică modul de funcţionare a aparatului său de zbor, format dintr-un ansamblu de turbine cuplate la un complex de axe concentrice, astfel că maşina pluteşte în aer, deplasîndu-se prin rotire. Obiectul zburător are o cabină rotativă, pentru a-i asigura o vizibilitate cît mai bună pilotului, şi o sală în care pot încăpea de la cîteva persoane pînă la cîteva sute. Aparatul, care se poate întoarce cu 180 de grade într-o secundă, funcţionează cu ajutorul unui motor clasic, pe motorină, sau pe benzină.

Aristide Balcu se consideră un autodidact, este pasionat de fizică, el visînd, încă din copilărie, să construiască un OZN. Înainte de 1989, i-a scris o scrisoare lui Nicolae Ceauşescu, după care a fost chemat la Comitetul Judeţean de partid, unde dosarul cu schiţele farfuriei zburătoare a fost reţinut şi depus la „documente secrete“. Abia în 2011, reprezentanţii OSIM au declarat proiectul viabil şi i-au acordat lui Aristide Balcu brevetul de invenţie. Autorul noutăţii ştiinţifice consideră că proiectul său ar costa circa 300.000 de euro, în funcţie de materialele folosite, însă, conform spuselor acestuia, aparatul poate fi folosit în multe scopuri, fiind uşor de manevrat. În ceea ce priveşte decolarea şi aterizarea pe verticală, inventatorul precizează că obiectul zburător nu are nevoie de pistă.

Autor Gheorghe BraŞoveanu

Sursa: Romaniamare

Ea a fost inscripţionată, în limba franceză, cu textul: “Traian Vuia (1872-1950). La 17 august 1903 a obţinut primul brevet pentru aeroplanul – automobil. Septembrie 2013″, au declarat vineri, reprezentanţii Primăriei Municipiului Lugoj.

La Montesson, lângă Paris, a avut loc, pe 18 martie 1906, primul zbor autonom din lume realizat cu un aparat mai greu decât aerul, echipat cu mijloace proprii de bord.

Creatorul şi pilotul acestui aparat – primul de acest tip din lume – a fost inginerul român Traian Vuia.

O delegaţie a oraşului municipalităţii Lugoj va participa la evenimentul din Franţa, dedicat marelui om de ştiinţă Traian Vuia, în 14 septembrie, Ziua Oraşului Montesson.

Lugojenii s-au implicat în acest proiect pentru că, între Traian Vuia, născut în apropierea oraşului lor – şi familia renumiţilor politicieni Brediceanu din Lugoj, au fost legături foarte strânse. Vuia a cerut şi a primit sprijinul capital pentru realizarea primului “aeroplan-automobil” din lume de la Coriolan Brediceanu. La solicitarea omului de ştiinţă bănăţean, politicianul a adunat fonduri în valoare de peste 2.000 de franci, cu ajutorul cărora proiectul inginerului bănăţean a devenit realitate la 18 martie 1906, iar Oficiul Naţional al Proprietăţii Industriale din Franţa a brevetat invenţia sub numele de “aeroplan-automobil”.

Traian Vuia a reuşit performanţa de a ridica de la sol primul aparat de zbor mai greu decât aerul cu mijloace de bord în exclusivitate proprii, la Montesson, Franţa.(Agenţia Naţională de Presă AGERPRES)

Sursa: Financiarul

Corneliu Bodea este unul dintre cei mai puternici antreprenori autohtoni pentru că a construit de la zero împreună cu fratele lui o afacere care valorează acum mai mult de 40 de milioane de euro şi care are în prezent contracte pe patru continente. Adrem Invest a fost înfiinţată de cei doi ingineri într-un domeniu greu de înţeles de toată lumea, dar mai ales de bancheri: aplicaţiile industriale şi tehnologia vidului.

Cu sau fără sprijinul lor bancherilor, compania a avut un singur an de pierderi în două decenii de existenţă şi şi-a diversificat activitatea: de la reparaţia unui microsop, la construirea unei centrale de cogenerare pe biomasă în valoare de 83 de milioane de euro şi achiziţia unei companii elveţiene. Vicepreşedintele Adrem Invest nu şi-a exercitat niciodată profesia de inginer, priveşte lucrurile cu precizia specifică  acesteia şi este convins că în doi ani afacerea va ajunge la 100 de milioane de euro, iar în 20, la un miliard.

“Titanicul s-a scufundat pentru că pe vremea aceea nu era cunoscut procedeul de vidare a oţelului şi importanţa acestuia: conţinutul de hidrogen din componenţa oţelului face ca o fisură să se propage”. Este exemplul pe care Corneliu Bodea l-a folosit pentru a explica pe înţelesul tuturor invitaţilor de la evenimentul Meet the CEO o parte din tehnologia care a adus companiei Adrem Invest contracte în toate colţurile lumii şi afaceri de peste 40 de milioane de euro.

Inginer de profesie, cu o diplomă obţinută în cadrul Facultăţii de Construcţii a universităţii UNITEH din Bucureşti, vicepreşedintele Adrem Invest nu şi-a exercitat nicio zi funcţia de inginer: cu un an înaintea absolvirii s-a angajat la firma înfiinţată de fratele lui în poziţia de director. “Sunt un antreprenor român care alături de fratele meu, acum 21 de ani, am început o afacere” sună, pe scurt, definiţia parcursului profesional al antreprenorului.

Dacă fratele lui a fost mai înclinat spre inginerie, el a fost atras mai mult de afaceri. Fire autodidactă, a dorit să îşi consolideze experienţa practică cu studii şi a ales Open University din Marea Britanie, unde a obţinut două certificări în management (2004-2005) şi a urmat şi un program MBA în administrarea afacerilor, pe care l-a absolvit în 2008. Totuşi, dezvoltarea lui Corneliu Bodea este strâns legată de istoria afacerii Adrem Invest, unde a început să lucreze la 25 de ani. Istorie care nu este chiar atât de uşor de sintetizat. Calm, cu un discurs presărat pe alocuri cu anecdote, Bodea şi-a început discursul despre companie cu explicarea denumirii: Adrem înseamnă, în latină, “precizie”, iar Invest este un termen pe care l-a introdus avocatul lor din proprie iniţiativă la Registrul Comerţului, după ce a văzut că majoritatea firmelor înscrise aveau mai multe nume în componenţă. “Investiţiile (cu trimitere la Invest ca parte a numelui companiei – n.r.) au venit cu mult mai târziu.” Bodea leagă momentul zero de perioada tulbure de la începutul anilor ’90: a venit în companie la scurt timp după ce s-au încheiat evenimentele din Piaţa Universităţii – “de unde îmi aduc aminte şi acum cântecele – nu am mai avut unde să mergem şi am făcut o companie”, glumeşte el. Compania a fost înfiinţată ca urmare a unei idei îndrăzneţe în acea vreme – modernizarea rapidă a industriei româneşti. Idee care “în practică nu s-a materializat, iar în curând s-a prăbuşit complet, odată cu devalorizarea leului”.

Bodea îşi aminteşte amuzat primul contract al firmei, concretizat în repararea unui microscop electronic de la Institutul Oncologic de fratele lui, la propunerea unui profesor, care i-a spus acestuia “repară-l dacă vrei să faci nişte bani în plus”. Chiar dacă nu îşi aduce aminte valoarea exactă a acestuia, ştie că era echivalentul unui salariu bun în acea perioadă. “Am încasat factura şi am cheltuit-o” pentru companie, spune el, despre predispoziţia de a investi. A fost un risc asumat de la început şi care a continuat pentru că atunci “când înfiinţezi o firmă de la zero, nu îţi permiţi să faci profit, prin urmare, am investit ulterior toate facturile încasate”. Contractele nu au continuat să apară, prin urmare cei doi antreprenori, împreună cu unicul angajat al firmei, şoferul, au fost nevoiţi să renunţe la inovaţiile tehnologice şi să remodeleze întreaga afacere în perioada anilor ’93-’95, când întreaga industrie românească se prăbuşise. Comerţul cu bere Kaiser transportată pe bancheta din spate maşinii Mercedes era una dintre soluţii: “mergeam din terasă în terasă cu oferte făcute la o maşină de scris de-a lui tata”. Bodea îşi aminteşte amuzat şi puţin nostalgic despre maşina de scris de tip Olympus a tatălui, de profesie gazetar. Berea se adăuga unei întregi liste de produse care inundaseră piaţa din acea vreme – printre care detergenţi şi supă la plic – şi a fost o schimbare dramatică în activitate firmei, mai ales pentru că nu aducea profit, asigura doar rulajul necesar supravieţuirii. De aceea, spre sfârşitul anului 1994, Adrian Bodea a hotărât “gata, nu mai facem comerţ” şi a îndreptat din nou activitatea firmei spre tehnologie.

 Autor: Ioana Matei

Sursa: Business Magazin

Invenţia anului 2010, digurile care ne-ar putea feri de inundaţii, a fost vândută ucrainenilor
Foto: România TV

Se întâmplă an de an în România: sate întregi sunt acoperite de ape. Inundaţiile iau vieţi şi case, iar autorităţile scot bani grei din vistierie pentru a-i ajuta pe sinistraţi.

Inginerul Paul Mateescu a lucrat şapte ani pentru a găsit singura armă cu care românii ar fi putut lupta eficient cu apele. “Se evită acea muncă teribila de cărat a sacilor de nisip. Invenţia mea s-ar putea utiliza şi reutiliza”, a spus inventatorul.

După ani întregi de muncă, a sperat că statul român va cumpăra invenţia. Doar că nu s-a întâmplat aşa. “S-au depus scrisori către Ministerul Mediului. Nu a existat un interes practic materializat. Din fericire, a existat o comandă a Guvernului Ucrainiei, iar dintr-o înformaţie pe care am primit-o, există interes şi în Moscova”, a spus Paul Mateescu.

Contractul semnat cu statul ucrainean prevede şi deschiderea unei fabrici în care vor fi produse digurile modulare. În 2010, acestea au fost declarate invenţia anului.

Sursa România TV

Francisc Panet, un strălucit inginer chimist născut la Târgu Mureş, s-a bucurat de recunoaşterea marelui fizician Albert Einstein, creatorul teoriei relativităţii. În anii ’30, compatriotul nostru a avut întâlniri şi chiar un schimb epistolar cu savantul. Cu toate că românul era abia la început de drum în cariera ştiinţifică, acesta i-a răspuns la scrisori, l-a primit la Berlin, a avut o altă întrevedere cu el la Praga şi l-a încurajat să meargă mai departe pe drumul cercetării, dat fiind rezultatele excepţionale cu care a început.

Francisc Panet era atunci de vârsta studenţiei. În 1932, după o prelegere pe care Einstein a ţinut-o în marea sală a Politehnicii din Praga, compatriotul nostru a fost recunoscut de marele fizician care, în ciuda invitaţilor importanţi din preajmă, a stat din nou de vorbă cu el. I-a întins mâna întrebându-l dacă îşi continuă munca de cercetare. Panet i-a răspuns că se întoarce în România pentru a-şi vedea mai departe de carieră, cunoscutul om de ştiinţă urându-i succes. “Te rog să-mi mai scrii şi din România”, i-ar fi spus acesta românului, după ce Einstein îi răspunsese la mai multe scrisori până să se întâlnească în Germania.

Francisc avea cunoştinţe uimitor de vaste pentru vârsta lui

Din păcate, acele scrisori nu s-au păstrat. Ultimul martor al acelui eveniment de la Praga, care a văzut şi scrisorile lui Einstein trimise lui Panet, a fost Valter Roman, un cunoscut activist comunist, coleg de studii universitare cu Panet şi care a ocupat ulterior funcţii importante în partid. Este chiar tatăl cunoscutului politician Petre Roman. De altfel, inginerul Francisc Panet, eroul relatării noastre, a fost şi el un comunist fanatic. Având convingeri socialiste, el s-a înscris în partidul comunist în 1920. Lucru care i-a adus şi sfârşitul prematur, fiind condamnat în timpul celui de-al doilea război mondial pentru trădare de către Curtea Marţială şi executat.

Voci respectate din domeniul ştiinţific au fost de părere că odată cu sfârşitul său fizic a fost stopată şi o carieră mai mult decât promiţătoare. Însăşi atenţia pe care i-a acordat-o marele Einstein este o dovadă. O mărturie în acest sens a fost publicată de Valter Roman într-una din cărţile sale. De altfel, Roman a avut ocazia să-l vadă şi el pe Einstein în carne şi oase la Praga, întrucât se afla la studii în Cehoslovacia împreună cu prietenul său Francisc Panet. Valter Roman era de părere că asemenea fapte ce “întregesc tezaurul culturii române” şi care n-au fost cunoscute la vremea lor “trebuie scoase la lumină”. Acestea vizează legătura dintre Albert Einstein şi viitorul inginer chimist Francisc Panet sau Paneth, o altă variantă a numelui său. Valter Roman povesteşte că împreună cu Gabriel Mureşan, devenit ulterior directorul Institutului de cercetări chimice din Bucureşti, forma cu Francisc Panet un trio de prieteni studenţi la universitatea politehnică din Brno. Panet şi Mureşan urmau chimia, iar Roman – electro-mecanica. În anii ’30, ce coincid cu perioada studiilor sale la Politehnica din Brno, Panet activa şi în partidul comunist cehoslovac.

Un om retras, dedicat studiului

Francisc Panet s-a născut în 1907, la Târgu Mureş. “A avut o înclinare cu totul deosebită pentru cercetarea ştiinţifică. Îşi petrecea multe ore peste programul obişnuit… Îl preocupau în mod cu totul deosebit problemele privind efectul fotoelectric, problema particulelor elementare, pornind de la fotonul lui Einstein, legătura dintre fizică şi chimie şi altele”, povesteşte Valter Roman. Nu de puţine ori purtau discuţii asupra teoriilor lui Einstein. Aflaseră şi ei de gluma care circula în acea vremea cum că teoria lui a fost înţeleasă doar de trei oameni. “Panet a fost un om tăcut, de o modestie rară, dar un om cu cunoştinţe ştiinţifice uimitor de vaste pentru vârsta lui. Intrase în partidul comunist încă la Târgu Mureş, înaintea plecării la Brno. Era un om retras. Cu Gabriel Mureşan şi cu alţi colegi mai mergeam la câte o petrecere, la teatru, la cinema. El stătea acasă şi studia”, îşi amintea Roman.

Prima scrisoare primită în România de la Albert Einstein

Totuşi, într-o zi şi-a chemat prietenii să le arate ceva. Era vorba despre prima scrisoare primită ca răspuns din partea autorului teoriei relativităţii. În afara acesteia, Panet a mai primit două-trei scrisori de la Einstein. Din păcate, acele epistole nu au fost găsite. “După război, Mureşan şi cu mine am încercat să dăm de urma acestor scrisori. Toate încercările, insistenţele noastre nu au dus la niciun rezultat. Nici familia lui Panet nu ne-a putut da vreo lămurire. Iată de ce mă găsesc în faţa unei probleme dificile. Să vorbesc despre ceva care nu mai există decât în amintirea mea. Şi totuşi trebuie să fac acest lucru, deoarece a existat”, precizează tatăl lui Petre Roman.

La începutul anului 1932, Francisc îşi anunţa în mod “puţin misterios” prietenii că pleacă la Berlin, după ce Einstein i-a comunicat că este gata să-l întâlnească la întoarcerea sa din SUA, unde ţinuse un curs la Universitatea din Pasadena. Prietenii l-au aşteptat cu nerăbdare să se întoarcă. Deşi nu era prea vorbăreţ, Panet le-a povestit cum a fost primit de Eistein. Savantul a fost atât de încântat de român, încât i-a împărtăşit până şi intimităţi mărunte. Legate de necazuri pe care le avea cu casa de vară de la Caputh sau despre repetatele contre ale naziştilor. “Mai mult, Einstein a “reuşit” să-l atragă pe Panet de partea sa privitor la discuţiile sale cu Bohr şi Heisenberg”.

Valter Roman îşi aminteşte cu plăcere cum a fost de faţă împreună cu Panet la vizita la Praga a lui Einstein. “Hotărâsem să fim toţi trei prezenţi în marea sală a Politehnicii. Se afla acolo şi profesorul Victor Kaplan, inventatorul turbinei. Am ascultat expunerea lui Einstein”. La finalul ei a avut loc întâlnirea lui Panet cu marele fizician, episod descries de altfel la început.

Petre Roman: Existau documente, tata le deţinea, prin care Einstein îl considera pe Panet o mare speranţă a ştiinţei

Am stat de vorbă cu Petre Roman, fiul lui Valter Roman, autorul acelor evocări. “Ştiu de la tata că Panet a fost unul dintre chimiştii de mare valoare. Taică-meu n-a apucat să facă ştiinţă la un asemenea nivel, dar Francisc Panet chiar a făcut la standarde ridicate. Panet era deja un om cu idei deosebite, de valoare, în domeniul chimiei şi al fizicii. E adevărat că a fost primit de Einstein la Berlin, păcat că nu a rămas niciun document în acest sens. Einstein era atunci în mare vogă cu privire la teoria restrânsă a relativităţii. Ştiam de la tata că exista undeva o referire clară prin care Einstein îl considera pe Panet o mare speranţă a ştiinţei. Altfel bănuiesc că nici nu l-ar fi primit. Şi, cu atât mai meritoriu este faptul că, în anii ’30 Einstein era deja o figură mondială cu o reputaţie colosală, pe când ei erau studenţi la Brno, în 1932. Dacă ar fit trăit, după părerea lui Einstein, Panet ar fi făcut diferenţa în disciplina pe care a studiat-o şi de care a fost legat, chimie-fizică, la care excela. Aşa e viaţa, din păcate n-a mai apucat”, a spus Petre Roman.

O moartea asemănătoare cu a lui Ceauşescu

După acel episod, al întâlnirii de la Praga cu Einstein, Panet a făcut ceea ce  a promis savantului. Şi anume, şi-a continuat activitatea de cercetare. Mai mult, s-a implicat mai departe în mişcarea comunistă, ocupându-se chiar la el acasă de realizarea de explozibili utilizaţi în actele de sabotaj. Îşi închegase un mic laborator în acest sens chiar în baia locuinţei sale. Era potrivit pentru misiune, mai ales că era un strălucit inginer cu vaste cunoştinţe de fizică şi chimie. Fiind descoperit de agenţii Siguranţei, a fost prins şi închis la Jilava, explozibilul găsit la domiciliul său fiind confiscat şi folosit ca probă împotriva sa. Împreună cu soţia sa au fost executaţi după ce au fost judecaţi de Curtea Marţială de război din acea vreme. Pe 7 noiembrie 1941, strălucitul inginer Francisc Panet şi soţia au fost împuşcaţi în urma unui proces sumar. “Am aflat şi eu de la tata că Panet era şi el angajat în lupta antifascistă şi la un moment dat a fabricat explozibili, a fost prins, judecat şi apoi executat”, a confirmat Petre Roman.

Din cele povestite de tatăl său, Valter Roman, se înţelege că Panet nu era numai un comunist destoinic, ci chiar unul fanatic. Se spune că înainte de momentul execuţiei, după ce au fost legaţi de copaci, cum era procedura, Panet a dat tonul şi a cântat alături de soţie Internaţionala, cunoscut imn al comuniştilor de pretutindeni. Din acest punct de vedere a avut a avut o moarte asemănătoare cu a lui Nicolae Ceauşescu.

Autor: Cristinel C. Popa

Sursa: Jurnalul