ROMANIA

Romani celebri – cercetare

Romanian inventor Corneliu Birtok-Băneasă, awarded GOLD medal at the International Salon Innova-Eureka Brussels

November 19th, 2012 |

Romanian inventor Corneliu Birtok-Băneasă was awarded a gold medal at Innova Salon, within the International Contest Brussels-EUREKA, held between 15-17th of November, for inventing an air filter, which reduces fuel consumption up to 15%. The product will be released on the market in less than one month.

At Innova Salon Brussels, Corneliu Birtok-Băneasă was also rewarded with the Special Prize ARCA, which was awarded to him by the inventor’s delegation from Croatia. The success of the Romanian automotive engineer, is a result of his past four years effort in creating and perfecting reversed air filters, Agerpres writes.

To put his invention in practice, the engineer from Deva needed thousands of hours of work to transpose in a technological flow, the manufacturing process of the air filter, which allows the fuel consumption decline in vehicles. The project had to be approved and the inventor had to find some investors who believed in his ideas. The inventor admitted that the road from the drawing board to the production line is quite difficult.

With the support of some investors, Corneliu Birtok-Băneasă will start the production of the air filters that he invented, in one month. The automotive engineer mentioned that he prefers to manufacture them in Romania, as here he can have a strict control over the quality of the product.

‘I want to show that in Romania too an invention can become product. Even if they say that in Romania there is a lot of bureaucracy, in my case it was the other way around, because everybody supported me in my effort to have the air filter approved. I needed people who could believe in me and, in one year, I managed to have this product approved and organize the necessary technological flow.” the inventor added. According to his estimations, the selling price of the air filter which reduces the fuel consumption will be around 350 lei.

Inventatorul român Corneliu Birtok-Băneasă, premiat cu AUR la Salonul Internaţional Innova-Eureka Bruxelles

Inventatorul român Corneliu Birtok-Băneasă a fost premiat cu medalia de aur a Salonului Innova din cadrul Concursului internaţional Bruxelles-EUREKA, desfăşurat în perioada 15-17 noiembrie, pentru că a inventat şi a reuşit să omologheze un filtru de aer care reduce consumul de carburant cu până la 15%, produsul urmând să apară pe piaţa autohtonă în mai puţin de o lună de zile.

În cadrul Salonului Innova Bruxelles, Corneliu Birtok-Băneasă a mai fost răsplătit cu Premiul special ARCA ce i-a fost oferit de către delegaţia de inventatori din Croaţia, reuşita inginerului auto român încununând eforturile sale din ultimii patru ani în domeniul creării şi perfecţionării filtrelor de aer supraaspirante inversate, scrie Agerpres.

Pentru a-şi pune în practică invenţia, inginerul din Deva a avut nevoie de mii de ore de muncă pentru a transpune, într-un flux tehnologic, procesul de fabricaţie al filtrului de aer ce permite scăderea consumului de combustibil la autovehicule. A fost nevoie de omologarea proiectului şi de găsirea unor investitori care să creadă în ideile sale. Inventatorul a recunoscut că drumul de la planşetă spre linia de producţie este unul destul de greu.

‘În acest moment pot spune că invenţia a fost cel mai simplu lucru din acest proces. Ca să faci un produs omologat este nevoie de o susţinere financiară, altfel nu poţi evolua, iar invenţia ta rămâne la stadiul de hobby şi o folosesc prietenii. Dacă eşti inspirat, o invenţie se pune pe planşetă în două luni de zile şi apoi eşti liniştit. Eu cred că m-am maturizat foarte mult în ultimul an, pentru că în afară de instituţiile la care am depus actele pentru omologare, nu există reguli foarte clare în ceea ce priveşte producţia de filtre de aer’, a spus inventatorul Corneliu Birtok-Băneasă.

Cu sprijinul unor investitori, Corneliu Birtok-Băneasă va începe producţia filtrelor de aer pe care le-a inventat, într-o lună de zile. Inginerul auto a menţionat că preferă ca producţia acestora să se desfăşoare în România, deoarece aici poate să aibă un control strict asupra calităţii produsului.

‘Vreau să arăt că şi în România se poate ca o invenţie să devină produs. Chiar dacă se spune că în România este multă birocraţie, în cazul meu a fost invers, pentru că toată lumea m-a sprijinit în demersul meu de omologare a filtrului de aer. Am avut nevoie de oameni care să creadă în mine şi iată că, într-un an de zile, am reuşit să omologhez acest produs şi să punem la punct fluxul tehnologic necesar’, a adăugat inventatorul. Potrivit estimărilor sale, preţul de raft al filtrului de aer ce reduce consumul de carburant se va situa în jurul valorii de 350 de lei.

Articol din Romani celebri - cercetare |

Comments Closed

Edmond Kreibik şi Dan Homorodean clujenii care au căutat Arca lui Noe şi secretele celui mai mare popor din lume fără ţară

April 5th, 2012 |

Legenda spune că un vulcan stins, din vârful unui munte pe care zăpada se uneşte cu norii, ascunde rămăşiţele corabiei care a salvat omenirea în vremurile biblice. Căutată secole întregi de exploratori, Arca lui Noe a fost un magnet şi pentru doi clujeni: Edmond Kreibik şi Dan Homorodean, pasionaţi de Orient, oamenii acelor locuri şi vieţile lor dificile, au pornit anul acesta într-o expediţie prin Turcia. Aventura lui a avut o ţintă dublă: să escaladeze muntele, dincolo de norii despre care se spune că ascund rămăşiţele arcii, şi să vadă frământările şi traiul de zi cu zi al kurzilor, o populaţie de 30 de milioane de suflete fără o ţară proprie.

Un vis din copilărie
“Noi nu suntem la prima expediţie de acest fel. Am mai fost în Siria, Liban şi Iran, însă frumuseţile Orientului şi istoria popoarelor sale ne dau noi idei de expediţii. Călătoriile astea sunt mai mult decât o pasiune. Cu Dan ne cunoaştem de 20 de ani, de prin clasele primare – încă de atunci visam să străbatem lumea”, îşi începe Edmond povestirea.
Clujeanul spune că zona i s-a părut fascinantă încă de când a auzit prima dată de ea. “Am plecat cu gândul de a afla frământările kurzilor, de a vizita cetăţile, oraşele vechi şi de a trăi la un loc cu acei oameni”, spune Edmond. împreună cu colegul lui, el s-a plimbat prin Van, oraşul-cetate al cruciaţilor, Dyarbakir, centrul de rezistenţă al kurzilor, sau Ani, fosta capitală a Armeniei Mari.
“Ani este un oraş fermecător şi plin de istorie. Nu mai e locuit, însă face şi el parte din amintirea genocidului comis asupra armenilor de către turci. Problema e cu atât mai serioasă cu cât turcii doresc aderarea la Uniunea Europeană, dar pentru asta trebuie să recunoască genocidul. Impresionant e faptul că, la orice pericol extern, kurzii şi turcii se aliază; după care fiecare şi vede de interesele lui”, explică Edmond.
Clujenii au încercat să vorbească deschis cu locuitorii şi, spre surprinderea lor, au aflat că etnicii kurzi nu vor să-şi câştige independenţa, ci îşi doresc o autonomie mai largă, inclusiv şcoli şi presă în limba proprie. “De altfel, nu cred că se va pune niciodată problema unui popor kurd indepedent, care să figureze pe hartă – asta pentru că bătaia pentru o capitală şi un conducător s-ar sfârşi cel mai probabil cu un război civil”, susţine exploratorul clujean.

Între trai la limită şi război cu propriul frate

“Nu înţeleg de unde au oamenii ăştia bani ca să trăiască, când rata şomajului la ei e de 70%. E un adevărat păcat că zonele nu sunt promovate din punct de vedere turistic”, spune Edmund. El a văzut cum kurzii trăiesc în condiţii mizere, în case dărăpănate din mediul rural, iar majoritatea familiilor se ocupă cu creşterea oilor sau sunt formate din comercianţi prin bazare. Copiii sunt trimişi, încă de la vârste fragede, de 6-7 ani, la Istanbul, unde întră în breasla lustruitorilor de pantofi. “Străzile sunt pline de ţânci, cu cutii mari în spate, care se plimbă în căutarea unui domn ce bea ceai după ceai la terase şi vrea să îşi menţină încălţările curate. şi în această meserie există o ierarhie. Abia după câţiva ani şi după ce acumulează o anumită experineţă, copii sunt lăsaţi să îşi practice meseria în centrul oraşului”, rememorează Edmond cele aflate în ultima sa aventură.
Sărăcia îi împinge pe micuţi să recurgă la fel de fel de şmecherii pentru a face rost de bani, iar cel mai simplu mod e acela de a hărţui străinii. “Nu exista străduţă în care să nu întâlnim măcar un copil care să fugă după noi strigând “money, money”. Nu ştiu dacă îi învaţă cineva să facă asta, dar m-a deprimat profund“, recunoaşte el.
Kreibik povesteşte că, în general, oamenii sunt foarte prietenoşi şi nu se dau înapoi din a vorbi cu străinii. La un ceai, clujenii au dat peste un fost militar kurd care le-a împărtăşit câte ceva din experienţa sa de pe front. Soldatul le-a descris în detaliu ce înseamnă atacurile masive asupra graniţelor, cum e să trăieşti fără aprovizionare sau cum e să îţi împuşti propriul frate, aflat pe cealaltă parte a baricadei. “Nu am avut parte de incidente; bine, nici noi nu ne-am aventurat în zonele de conflict. Oricum, turiştii sunt scumpi la vedere prin părţile alea şi poate de aici deschiderea locanicilor. în călătoria noastră ne-am întâlnit doar cu doi americani, un spaniol, doi nemţi şi un francez”, spune clujeanul.

La un pas de vârf
Cei doi clujeni au vrut să ajungă pe muntele Ararat, locul legendarei Arci a lui Noe, încă de acum nouă ani. Atunci însă, deşi Edmond a mai fost prin acele locuri, muntele erau închis din cauza războiului kurdo-turc. Anul acesta însă, Edmond şi Dan au primit un permis de escaladare şi, de îndată ce au avut bani, au plecat în căutarea rămăşiţelor legendare corabii. Traseul nu a fost unul aşa de uşor precum credeau ei, pentru că vremea neobişnuită pentru acea perioadă, în preajma sărbătorilor de Paşti, i-a obligat să facă ascensiunea ca pe timp de iarnă. “Am plecat încrezători, însă vremea şi zăpada până în brâu ne-au cam descurajat. în prima noapte, am ajuns până la 3.200 de metri altitudine, împreună cu doi olandezi şi cu ghidul. în a doua zi, am decis să campăm la 4.000 de metri, deoarece gheţarii impuneau deja un traseu paralel cu muntele. La ora două dimineaţa, ne-am trezit hotărâţi să atacăm vârful, însă eu am cedat la cota 4.600. Eram epuizat fizic şi psihic. Dan m-a încurajat să urc, dar dacă ajungeam acolo nu mă mai putea da nimeni jos. Am decis că e momentul să cobor împreună cu ghidul, iar Dan a reuşit şă ajungă pe vârf cu cei doi olandezi”, spune Edmond Kreibik. El declară expediţia un succes, din cauza faptului că Dan Homorodean a ajuns pe vârf: până la urmă, sunt o echipă! Clujeanul nu vede drumeţia ca un eşec personal: “Asta înseamnă alpinismul – viteză de reacţie, hotărâre, încredere în partener sau în forţele proprii”. Pentru viitor, cei doi clujeni pregătesc o expediţie în Nepal, în tabăra de bază a Everestului.
“Fiecare idee în parte e o nouă provocare, pe care cei doi doresc să o văd realizată, însă trebuie ţinut cont de multe aspecte. Noi călătorim pe banii noştri, expediţia în Ararat a costat cam 1.000 de euro, echipamentele sunt scumpe, apoi acasă am un copil de nouă luni iar pe traseu pericolele stau la tot pasul. Totul trebuie gândit şi calculat în amănunt, deoarece expediţia începe când pleci şi se termină abia când ajungi acasă”, spune Edmond Kreibik. Pentru el şi Dan Homorodean, harta e doar o oglindă a posibilităţilor: cei doi se gândesc deja la expediţii în Antarctica, în jungla din Noua Guinee sau chiar în zonele fierbinţi din Afganistan.

Muntele Ararat şi Arca lui Noe

La graniţa dintre trei ţări, Rusia, Iran şi Turcia, se înalţă până la 5.165 metri altitudine, Muntele Ararat. Legendele spun că Arca biblicul Noe s-ar găsi în continuare pe vulcanul stins din Podişul Armeniei turceşti. în cursul secolelor, au fost întreprinse multe expediţii pe muntele care ar adăposti rămăşiţele giganticei arce. Abia în 1670, olandezul Jan Struys a vizitat un eremit, de la care a primit o cruce confecţionată din lemnul arcei, precum şi o confirmare scrisă a faptului că monahul, chipurile, tăiase personal lemnul din arcă.

Kurzii – Poporul fără ţară

Frecvent supranumiţi “cea mai mare naţiune din lume fără stat”, cei aproximativ 30 de milioane de kurzi populează zona de confluenţă dintre Anatolia, Peninsula Arabă şi Caucaz, pe suprafaţa relativ continuă a ceea ce a fost Kurdistanul istoric. în ciuda democratizării, kurzii reprezintă în continuare una din cele mai importante probleme de securitate atât pentru regiunea Orientului Mijlociu, cât şi pentru statele cu minorităţi kurde. Macrogrupul kurd este sursa unor factori care afectează practic toate sectoarele de securitate ale statelor implicate: militar, prin separatismul care ameninţă integritatea teritorială a statelor, politic, fiind ameninţată stabilitatea întregului sistem politic al fiecărui stat, economic, prin implicaţiile celorlalte sectoare sau societal, adică prin capacitatea unei societăţi de a-şi menţine esenţa caracterului său, în condiţiile variabile ale unor ameninţări posibile sau actuale.

sursa Clujeanul.ro

Articol din Romani celebri - cercetare |

1 Comment »

TOP-SPEEDY: un titirez cu care se joacă copii germani este inventat de un român

February 25th, 2012 |

Ca profesor de fizica dl. dr. Ioan Grosu din Iaşi, de la universitatea de profil, are multe invenţii la activ însă una dintre ele este jucărie cu patent şi producere în Germania. La fel ca şi alte invenţii româneşti de care se bucură alţii, şi aceasta a avut soarta suratelor: o produc şi se bucură alţii de ingeniozitatea pasionaţilor noştri de ştiinţă.

Intrebat în ce a constat ingeniozitatea produsului său dl. profesor Ioan Grosu ne-a spus: “Titirezul obişnuit este incontrolabil. Prin adăugarea unor magneţi am modificat titirezul clasic făcându-l controlabil. Este o invenţie care nu se adresează numai copiilor ci şi pedagogilor care doresc să explice fenomenele fizice ale lumii înconjurătoare. Licenţa am dat-o unui producator german, REKUBUS – http://www.rekubus.eu/care il produce sub denumirea de TOP-SPEEDY, http://www.rekubus.eu/top-speedy/

Pe cutia produsului scrie numele meu ca inventator: Ioan Grosu, Professor of Physics, Iasi/RO. M-aş bucura dacă românii din diaspora s-ar lăuda cu această invenţie, mai ales cei din Germania care au posibilitatea să îl şi procure”.

Detalii despre acest produs puteţi găsi aici:

http://www.stiinta.info/nes/335/ ,http://drivenspinningtop.blogspot.com/

http://www.youtube.com/watch?v=RCk9A4jqdtI/

http://www.youtube.com/watch?v=M_aW-k-azto&feature=related/

http://www.youtube.com/watch?v=N2byaiPlxno&feature=related/

http://www.youtube.com/watch?v=GNtcBDsONSU&feature=related/

http://www.youtube.com/watch?v=Vpo_T8sq2SM/

http://www.youtube.com/watch?v=LauHlSuq_ms&feature=player_embed…

sursa: Romanian Global News

Articol din Romani celebri - cercetare |

Comments Closed

Romani si REALIZARI CONTEMPORANE

January 22nd, 2012 |

O idee propagata destul de puternic în societatea româneasca de astazi este ca, deloc mândri cu originea lor, unii dintre români afirma ca toate aceste prilejuri de mândrie nationala tin doar de domeniul trecutului, ca România de astazi ar fi… o “tara bolnava”, fara civilizatie, fara personalitati marcante, ea fiind mereu “codasa Europei”.

Pentru a contracara astfel de teorii negativiste, menite sa-i tina pe români “la locul lor” (si departându-i de traditia si sufletul neamului românesc), teorii stabilite de cei ce se doresc “Atotputernicii Lumii”, Iluminati sau francmasoni, vom oferi si o serie de realizari ale geniului românesc ale ultimilor ani:

• Dr. fiz. Eugen Pavel, de la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, a realizat un CD ROM (din sticla) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decât a unuia obisnuit. Pe 5 astfel de CD uri ar putea fi stocata întreaga Biblioteca a Academiei Române, iar informatiile ar putea rezista… 5.000 de ani!!! În noiembrie 1999, inventia sa a fost premiata cu medalia de aur la Salonul Mondial al Inventiilor “Bruxelles Europa”, iar autorul doreste cu orice pret producerea de serie în România. Dar forurile din România întârzie la nesfârsit formalitatile…

• Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în premiera mondiala, un aparat care purifica aerul în spatiile de locuit: distruge bacteriile din aer, retine praful si fumul de tigara, atmosfera devenind “ca în salina sau pe litoralul marin”. Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 lei!…

• Petrica Ionescu este cel mai important regizor de opera dupa Zefirelli (afirmatie facuta de George Astalos, în ian.2001)

• România a câstigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de multi drept cel mai inteligent joc de carti) pe Internet, în 16.11.2000 (107 – 75 cu SUA în finala).

• Hackerii români sunt considerati printre cei mai buni (si mai periculosi) din lume. “Distractia” (conform declaratiei lor, ei nu fura informatii, ci doar doresc sa îsi dovedeasca … valoarea) celor “5 magnifici de la Rasarit” a obligat CIA sa trimita o delegatie la Bucuresti… Printre site urile “sparte” de ei: US Army, US Air Force, US Navy, NASA, Coast Guard, departamente federale, etc…

• La salonul inventiilor de la Geneva (aprilie 2001), România s a clasat pe locul I în privinta numarului de premii obtinute si pe locul II (dupa Rusia) ca numar de inventii prezentate. Adica a luat premii pentru toate cele 62 de inventii prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III)!! Delegatia româna s-a mai întors de la Geneva si cu 4 premii speciale din partea delegatiilor altor tari, un premiu de creativitate (pentru Ionut Moraru – inventia “Biomer”), Medalia expozitiei si Diploma salonului pentru contributia exceptionala în promovarea inventiilor.

• Prof. Stefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea Universitatii Cambridge (ian. 2001), fiind aleasa si în Consiliul Director al prestigioasei institutii britanice. Posesoare a doua certificate de inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, Sefa Clinicii de Neurologie din Cluj Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. În plus, medicul român a primit si medalia de onoare a mileniului din partea Institutului Biografic American, fiind numita si în conducerea acestei unitati.

• Dr. Maria Georgescu, eleva prof. Ana Aslan si director al institutului cu acelasi nume, a avut o serie de pacienti celebri: Charlie Chaplin, Leonid Brejnev, Iosip Broz Tito, J.F.Kennedy, Charles de Gaulle, presedintii Suharto si Ferdinand Marcos, generalul Augusto Pinochet (1993), printul Agacan (cu sotia), contele Olivetti, contesa Zwarowskzy, etc.

• La olimpiada internationala de matematica de la Washington (iulie 2001), elevii români au obtinut o medalie de aur, doua de argint si trei de bronz. Ei sunt din Galati, Arad, Vâlcea si Constanta. Participarea la olimpiade internationale de matematica si fizica: 500 de elevi din 83 de tari… Mihai Manea, medaliatul cu aur (din Galati) are, la 18 ani, un palmares impresionant: medalii de aur timp de trei ani consecutiv la internationale si Balcaniada… Fireste, el a fost “racolat” imediat de americani, optând pentru Universitatea din Princetown (SUA)…

• Stefan Cosmin Buca, Maria Popa si Mihai Ivanescu au fost nominalizati, în vara anului 2001, pentru Premiul Nobel de catre institutii din SUA! Primul este student la Economie, ceilalti participa la programe în colaborare cu NASA.

• Nicu Mincu din comuna Ivesti (Galati) vindeca diverse boli cu leacuri si ceaiuri preparate din 170 de plante. La 81 de ani, arata ca la 50, pentru ca, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tineretii…

• România este pe primele locuri în lume la… exportul de inteligenta. De exemplu, la “Microsoft”, a doua limba vorbita este româna, iar la NASA multi dintre specialistii de prim rang sunt tot români…

• Radu Teodorescu este proprietarul celei mai renumite sali de gimnastica din SUA (Manhattan/New York). Emigrat în 1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre clientii sai numarându se Robert Redford, Cindy Crawford, Candice Berger, Susan Sarandon, Mick Jagger, s.a. Celebrele casete video lectii de fitness produse de Cindy Crawford începând din 1992 au fost realizate împreuna cu antrenorul sau, Radu Teodorescu, care doreste sa înfiinteze în România primul institut din lume de pregatire a profesorilor de educatie fizica în fitness pentru adulti…

• Nicolae Balasa (39 de ani), un inginer mecanic din Dolj, socoteste mental mai rapid decât calculatorul (înmultiri, împartiri, ecuatii de gradul II, radicali de ordinul III si IV)! Fost inginer la Uzina Mecanica Filiasi, din 1994 Nicolae Balasa este actualmente somer…

• Ion Scripcaru, strungar si lacatus mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu gaseste de 4 ani, 15.000 USD pentru a si realiza inventia epocala (pâna la proba practica): motorul care nu consuma nimic! Acesta ar trebui sa functioneze pe baza gravitatiei, fiind în fapt “instalatie mecanica amplificatoare de putere, capabila sa transforme forta statica gravitationala în lucru mecanic”. “S-ar închide toate centralele nucleare”, spune el. Numai ca OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) a refuzat sa-i breveteze inventia în lipsa unei machete functionale, doar pe baza schitelor. Petre Roman si Ministerul Cercetarii si Tehnologiei l-au tratat cu indiferenta (1997), iar sponsorii nu se înghesuie (ca si statul) sa i asigure cei 15.000 USD necesari…

• Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a reusit teleportarea unei particule. O aplicatie a acestei inventii: criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Acest eveniment epocal a avut loc în 4 iulie 1997, în laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei firme “Hewlett Packard”. Pe vremea lui Ceausescu, Sandu Popescu a reusit “performanta” de a fi somer în România…

• Ioan Davidoni (52 de ani), un banatean sarac material dar bogat în idei geniale, este un exemplu relevant pentru modul în care ne pierdem cea mai mare bogatie: inteligenta si inventivitatea. Angajat al fabricii de sticla din Tomesti (Timis), pentru care a realizat, în câtiva ani, 45 de inventii si inovatii, el a fost disponibilizat când a îndraznit sa si ceara drepturile (o parte din cele 4,3 miliarde de lei economii aduse fabricii la nivelul anului 1995, adica… de 4 ori greutatea sa în aur!) si apoi a fost reangajat ca muncitor… “din mila”!! Ulterior, Ioan Davidoni a mai realizat doua inventii de exceptie: un recuperator de pelicula de titei si pantofi magnetici antistress ce pot asigura o longevitate de peste 100 de ani… Prima inventie valoreaza miliarde de dolari în Vest, a doua a înregistrat o inutil la OSIM, pentru ca atât chinezii cât si americanii i au furat si folosit inventia cu un profit imens. De exemplu, în SUA s au vândut peste 10 milioane de perechi, cu un profit de peste 1 miliard de dolari… În acest timp, statul român ignora în continuare o inventie, într adevar de miliarde…

• Anonim nascut la 14.11.1902, în Câmpina este redescoperitorul tratamentului cu lumina. Prietenul sau, Albert Einstein l-a avertizat: “Esti un visator. Cine crezi ca o sa-ti permita sa distrugi întreaga industrie farmaceutica si sa revolutionezi medicina?” Mai târziu, Elena Ceausescu i-a propus, prin intermediari, s- i cedeze inventia… Pâna la urma, avea sa ajunga prioritatea neuropatologului Peter Mendel, ca atâtea alte inventii românesti “pierdute” în strainatate …

• În 1991, Carol Przybilla a înregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe inventia sa mai veche, neconcretizat nici pâna acum. Între timp, principii incluse în tehnologia aparatului au fost utilizate în realizarea hiperboloidului inginerului rus Garin, cu aplicatii militare malefice… Carol Przybilla a mai realizat si alte inventii deosebite: turbina cu combustie interna (1958, vânduta de statul român firmei General Motors), termocompresor frigorific cu circuit închis (1959), motor eliptic, fara biela (vânduta Japoniei si folosita în celebrele motociclete japoneze), arma defensiva antitanc (anii `90).

• Justin Capra este un inventator celebru al României, din pacate mereu tratat cu indiferenta (chiar ostilitate) de autoritatile statului, conditii în care nu e de mirare ca unele din inventiile sale (de miliarde de dolari) i-au fost pur si simplu furate de americani… În 1956, la nici 25 de ani, Justin Capra a inventat primul rucsac zburator, un aparat individual de zbor. Dupa 7 ani în care “semidoctii savanti” l-au tratat cu dispret pentru ca era doar tehnician si nu inginer, în 1963, americanii Wendell Moore, Cecil Martin si Robert Cunings au preluat inventia din România si au lansat o în fabricatia de serie… În 1958, Justin Capra a realizat prima varianta a rachetonautului, cu care s a ridicat de la pamânt la… Ambasada SUA din Bucuresti. Rezultatul: inventia a fost si aceasta furata si brevetata în 1962 de Wendell Moore (“specializat” deja!), iar inventatorul… a fost arestat de Securitate pentru ca ar fi dorit sa fuga din tara cu aparatul sau… Justin Capra mai este si realizatorul celui mai mic autoturism din lume, “Soleta”, care consuma … 0,5l/100 km si al unei motorete unica în lume ce functioneaza cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o încarcare).

• Mihai Rusetel a inventat motorul cu apa! “Cazul Rusetel”, este elocvent pentru geniul românesc dar si pentru “talentul” cu care ne risipim fortele si putem sa ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM în 1980 si a fost brevetat în … ianuarie 2001. Pâna atunci, Securitatea l-a sicanat pentru refuzul de a cesiona inventia statului, iar în februarie 1990, precaut, el a refuzat angajarea ca si consilier tehnic la “Mercedes” (2.500 DM lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea inventiei… Motorul sau se bazeaza, ca principiu de functionare, pe “cazanul Traian Vuia”, inventie folosita înca la locomotivele Diesel electrice pentru încalzirea vagoanelor. Poate fi utilizat în domeniul transporturilor terestre si navale, în locul turbinelor din termocentrale, si chiar a centralelor termoelectrice.

În lume, mai exista doua brevete în domeniu (Japonia si SUA), dar acestea nu depasesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitând combustibil solid sau lichid. “Motorul Rusetel” foloseste drept combustibil doar apa, si are dimensiunile unui motor de Dacie, sursa de energie initiala fiind o banala baterie de masina. Datele tehnice preconizate de a patra sa macheta (10 l/100 km consum de apa, 70 km/h viteza maxima) pot fi îmbunatatite la realizarea prototipului: un motor cu apa montat pe o Dacie 1310. Directorul general al Uzinelor Dacia, ing.Constantin Stroe, care cunoaste acest proiect chiar din 1980, a afirmat ca este dispus sa ajute inventatorul cu orice are nevoie pentru realizarea prototipului si a declarat, încântat: “reusita ar fi un miracol, si cred ca în asemenea caz ar trebui sa se inventeze pentru acest om Premiul Super Nobel”.

Sursa: http://ro.altermedia.info

Articol din Romani celebri - cercetare, Romani celebri - curaj, Romani celebri - dans, Romani celebri - economie, Romani celebri - fizica, Romani celebri - IT, Romani celebri - mate, Romani celebri - medicina, Romani celebri - muzica, Romani celebri - profesori, Romani celebri - social, Romani celebri - sport, Romani celebri - toti |

Comments Closed

Povestea românului care se află pe lista celor mai importanţi cercetători din energie ai lumii

January 18th, 2012 |

Constantin Crânganu, unul dintre cei mai mari cercetători din domeniul energiei din lume

Doctor Constantin Crânganu s-a născut la Bârlad şi este profesor universitar de geofizică şi cercetător în Statele Unite ale Americii. Constantin Crânganu a activat în anii 90 la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza din Iaşi”. A ajuns în SUA prin intermediul unei burse FulBright Scientist. Lucrează la Colegiul Brooklyn, unde ocupă în prezent funcţia de profesor al Departamentului de Științele Pământului și Mediului și la Școala Doctorală din Manhattan. Profesorul român a inventat o metodă de extragere a gazului metan din acumulările marine şi continentale de hidraţi de metan. Pentru această descoperire are drepturi de autor de 35%, restul revenindu-i Institutului de Geoştiinţe pentru Explorare şi Dezvoltare din cadrul Universităţii Oklahoma, unde românul nostru a condus, în calitate de direct adjunct, programele de cercetare. Pentru activitatea sa ştiinţifică, Constantin Crânganu este nominalizat la ENI Award 2012, unul dintre cele mai prestigioase premii din lume, ce se acordă pentru cercetări din domeniul energiei.

„Adevărul”: Cum aţi ajuns în Statele Unite ale Americii?

Constantin Crânganu: Ca FulbrightVisiting Scientist în iulie 1993. Bursele Fulbright au fost propuse Congresului american în 1946 de către senatorul James W. Fulbright, democrat din Arkansas, care, în la mijlocul anilor ’60, a angajat un tânăr student să lucreze în biroul său senatorial. Studentul se numea Bill Clinton.

De la bun început, bursele Fulbright au fost concepute ca un mijloc de diminuare a tensiunilor dintre Est și Vest, caracteristice perioadei războiului rece. Cei mai valoroși cercetători și profesori din Est puteau să petreacă un an de zile într-o universitate americană. Pentru Statele Unite, acordarea unei burse Fulbright are o însemnătate deosebită, deoarece câștigătorul bursei este în final aprobat de Departamentul de Stat și devine VIP.

Acordarea burselorFulbright în România a început în 1961, dar a fost sistată în ultimii ani ai dictaturii Ceaușescu. Pe 30 iulie 1992 guvernele SUA și României au semnat un acord pentru reluarea concursului de acordare a acestor burse. Concursul a fost larg popularizat în mass-media din România și, în câteva luni, Ambasada americană din București a fost inundată cu dosare de concurs (mi s-a spus de către o lucrătoare din ambasadă că s-au primit circa 26.000 de dosare).

În ajunul Crăciunului 1992, a sunat telefonul acasă și o voce (pe care mi-o amintesc și acum) mi-a spus: „Hello, Mr. Crânganu. I am calling from the American Embassy in Bucharest to congratulate you. You are the winner of the first post-communist Fulbright competition in Romania!” (n.r. Bună ziua, domnule Crânganu. Vă sun de la Ambasada SUA în România pentru a vă felicita. Sunteţi primul câştigător de după perioada comunistă al concursului Fulbright din România, ). Restul este istorie.

Ce ne puteţi spune despre munca pe care o desfăşuraţi?

Sunt full-profesor de geologie/geofizică si cercetător la Colegiul Brooklyn, Departamentul de Științele Pământului și Mediului și la Școala Doctorală din Manhattan, ambele aparținând de City University of New York (CUNY). Ca o mențiune, aș vrea să vă spun că, începând cu 15 februarie 2008, am fost primul român din SUA care a devenit full profesor de geologie/geofizică.

Ca profesor, misiunea mea este să pregătesc și să predau cursuri la toate nivelele (licență, masterat și doctorat) și să conduc lucrările de diplomă ale studenților din cele trei categorii. Am început activitatea didactică la CUNY pe 1 septembrie 2001 (cu zece zile înainte de 11 septembrie). Întrucât eram primul profesor de geofizică al Colegiului Brooklyn, am introdus, pentru prima dată în istoria colegiului, cursuri de geofizică generală și aplicată, petrofizică, carotaj geofizic, geologia petrolului. Multe dintre aceste cursuri au fost premiere absolute în Universitatea CUNY și chiar pe Coasta de Est, unde, de exemplu, geologia petrolului și gazelor nu se predă. O altă noutate la Brooklyn College a fost introducerea GIS-ului (Geographic Information Systems) ca metodă de cercetare în diverse specialități. După primele mele cursuri de geofizică și hidrogeologie bazate pe GIS, alte departamente (arheologie, științe nutriționale, sociologie) au apelat la GIS.

În domeniul cercetării, activitățile mele acoperă varii domenii: petrofizică (analiza proprietăților rocilor precum porozitate, permeabilitate, structura porilor etc.); hidrogeologie (studiul regimurilor cu presiuni anormale ale fluidelor – apă, petrol, gaz – din bazinele sedimentare); carotaj geofizic (identificarea și cuantificarea stratelor purtătoare de gaz natural); surse energetice (producerea de gaz natural din depozitele de hidrați gazoși și din argilele gazoase); aplicații geofizice ale metodelor de inteligență artificială (rețele neuronale artificiale, algoritmi genetici, support-vectormachines – mașini inteligente de învățare prin suport vectorial). Lucrez, de asemenea, și pe probleme de schimbări climatice/încălzire globală. De exemplu, studenții mei și cu mine efectuăm un studiu de anvergură (trei ani) pentru Department of Energy (Ministerul Energiei) prin care vom estima și vom face recomandări cu privire la fezabilitatea stocării dioxidului de carbon într-un rezervor subteran din statul Oklahoma.

Cât de importantă e descoperirea pe care aţi făcut-o în domeniul energiei (metoda de extragere a gazului metan din acumulările marine şi continentale de hidraţi de metan)

Consider că metoda pe care am inventat-o pentru extragerea gazului metan din depozitele marine și continentale de hidrați gazoși are importanță economică deosebită pentru țările fără resurse energetice mari (de exemplu: Japonia, India) dar cu însemnate rezerve de hidrați marini. Există apoi și o componentă politică a invenției mele: independența energetică față de importurile de gaz metan din țări care pot impune restricții la livrări. Fără a aminti de cazurile recente din Europa occidentală (dependentă de gazul rusesc), aș menționa că SUA ar avea o sursă continuă de gaz pentru următorii 200 de ani la nivelul
consumului actual.

Resursele naturale din lume, inclusiv gazul metan, sunt limitate. Poate descoperirea dumneavoastră schimba acest lucru?

Este adevărat că resursele naturale, inclusiv cele energetice, sunt limitate prin definiție: trăim pe o planetă limitată și ne trebuie perioade geologice de timp pentru procese de formare a noi resurse. Dar dați-mi voie să fiu un pic optimist pentru că mai există o resursă naturală pe care o consider (aproape) nelimitată: inteligența umană. Două exemple:

1. Când am ajuns la Universitatea Oklahoma în 1993, hidrații gazoși erau doar o curiozitate naturală, producătoare de accidente de foraj sau probleme de transport al țițeiului pe conducte. În următorii ani, continuând până în prezent, cercetătorii au evidențiat potențialul energetic al acestor hidrați, gazul metan stocat în depozite marine și continentale ar putea fi extras și balanța energetică a multor țări s-ar redresa;

2. Începând de prin 2003-2004, cercetătorii americani au inventat o tehnologie de fracturare hidraulică a argilelor gazoase care pot conține rezerve impresionante de gaz metan. Argilele gazoase sunt prezente în multe țări ale lumii, inclusiv România. Când eram student, în anii 70, la Institutul de Petrol, Gaze și Geologie din București, profesorii noștri ne prezentau aceste argile gazoase ca pe o resursă puțin probabilă pentru că nu exista nici o tehnologie capabilă de extragere economică a metanului. Astăzi, tehnologia americană este folosită nu numai în SUA (unde producția de gaz metan din argile se preconizează să transforme Statele Unite din importator în exportator energetic), ci și în multe alte țări, inclusiv România.

Ce ne puteţi spune despre resursele naturale din ţara noastră, le exploatăm îndeajuns de mult?

Am plecat din România în 1993 și bănuiesc că s-au schimbat multe aspecte legate de resursele naturale ale țării (volume, grad de exploatare, indici economici etc.). Nu am date la îndemână ca să vă spun dacă resursele naturale românești sunt exploatate suficient de mult. La sfârșitul anilor ’90 am avut o colaborare cu Institutul GeoEcoMar din București pentru studiul hidraților gazoși de la Marea Neagră și eventuala lor exploatare economică. Din motive pe care prefer să nu le relatez aici, colaborarea nu a fost fructuoasă și momentan nu știu care este situația exploatării hidraților gazoși în România.

Un alt aspect interesant pentru România îl reprezintă exploatarea argilelor gazoase prin metoda americană a fracturării hidraulice. În 2010 am petrecut semestrul de toamnă la fosta mea Universitate din Iași și am format un consorțiu academic “Gas Shale Project”, cuprinzând cercetători din Iași, Cluj-Napoca și New York. Scopul consorțiului este de a face o estimare – cât mai comprehensiva cu putință – a resurselor de gaz din argilele din Romania și de a recomanda guvernului României metoda de exploatare prin fracturare hidraulica orizontala, metodă care se aplică deja în Europa (Polonia și Estonia). Politic vorbind, consorțiul propune asigurarea independenței energetice a Romania și eliminarea presiunilor unei piețe energetice imprevizibile si, de multe ori, condusă politic..

Profesorul român, alături de studenţii săi de la universitatea americană

Cât de des veniţi în România?

Încerc să vin cât măcar o dată pe an. După ce am petrecut toamna și iarna lui 2010 la fosta mea universitate, anul acesta am fost invitatul Guvernului României ca expert internațional pentru evaluarea învățământului superior geologic și geografic din țară.

Care credeţi că ar fi fost parcursul dumneavoastră profesional dacă aţi fi rămas în ţara noastră?

Cred că devenind bursier Fulbright în 1993 a fost o șansă rară pentru mine și familia mea. Uitându-mă în urmă la cei 18 ani petrecuți în mediul universitar american, pot spune că am avut multiple posibilități (academice, științifice, financiare) la care nu știu dacă aș fi ajuns în România.

Colaboraţi cu oameni de ştiinţă din România, aveţi vreun proiect aici?

Colaborarea mea cu colegii români nu a încetat niciodată de când am plecat din țară. In mod continuu, trimit/duc cărți și articole de specialitate care nu se găsesc sau sunt foarte scumpe pentru ei. Proiecte și lucrări publicate am avut și am cu foștii mei colegi/studenți de la Iași. Recent, a apărut o carte la New York, The Black Sea: Dynamics, EcologyandConservation, unde am publicat un capitol cu unul dintre colegii ieșeni. „Gas Shale Project” este proiectul curent.

Vă gândiţi să reveniţi pentru a preda în România?

Tot timpul mă gândesc la asta! Mi-a făcut o deosebită plăcere faptul că, după ce m-a onorat cu titlul de „Profesor de Onoare” în 2009, Universitatea “Al. I. Cuza” și Facultatea de Geografie-Geologie din Iași mi-au oferit posibilitatea de a preda trei cursuri pentru masteranzi și doctoranzi în toamna-iarna lui 2010. A fost emoționant să revin în amfiteatrele pe care le părăsisem cu mulți ani în urmă. Desigur, voi reveni oricând voi fi chemat să predau din nou.

Ce proiecte aveţi pentru viitor?

O carte, „Exploring the Earth System”, scrisă împreună cu un coleg din Colegiul Brooklyn, pe care am trimis-o editurii Springer; Un capitol, intitulat „Using Gamma Ray Logs in Soft Computing” care va fi publicat anul viitor în cartea „Gamma Rays: Technology, Applications and Health Implications” la editura Nova Sciences Publishers;

Un nou proiect de cercetare legat de rolul permeabilității rocilor în procesul de injectare a dioxidului de carbon în rezervoare subterane.

În perioada 1 februarie – 30 septembrie 2012 voi lucra la Brooklyn College cu Dr. Basem K. Moh’d de laTafilaTechnical University din Iordania care a câștigat o bursă Fulbright.

Sursa: www.adevarul.ro

3 decembrie 2011, 07:55 | Autor: Ionuţ Benea |

Articol din Romani celebri - cercetare, Romani celebri - toti |

1 Comment »