Asta fara ca multi dintre clienit sa stie ca el desi face lucruri exceptionale, totul se intampla fara ca el sa vada rodul muncii lui. Cand s-a nascut, nu vedea deloc cu ochiul stang. Avea un rest de vedere la cel drept, care-l ajuta sa distringa culorile sis a vada de foarte aproape obiectele. Acum 7 ani a orbit de tot. (sursa: cancan.ro)

Radu a fost apreciat inclusiv de americani, la scurt timp dup ace a terminat facultatea. Si-a folosit talentul in matematica si informatica in cateva proiecte si a fost premiat de americani cu distinctia “Impotriva tuturor piedicilor”, premiu acordat si unei facultati din Irak, care a dat o generatie de absolventi foarte buna, in timpul razboiului.

Si-a deschis propria firma

Informaticianul este ajutat de un laptop special care are raspunsuri vocale pentru toate comenzile pe care le primeste. Tanarul foloseste aparatul de cand a inceput sa lucreze ca IT-ist. Spune ca momentul cel mai dificil a fost în 2010, când a inceput sa lucreze pe cont propriu.

„Primul meu client pentru un site a fugit in momentul in care m-a vazut. Nu a putut sa inteleaga cum eu, nevazator, voi putea sa ii construiesc site-ul respectiv”, a povestit Radu Vasile intr-un interviu.

Sursa: diaspora-romania

Foto: (c) SORIN LUPSA / AGERPRES ARHIVA

Evenimentul a avut loc la la Biblioteca Județeană I.G.Bibicescu din Drobeta Turnu Severin.

Distincția, constând într-o diplomă, o medalie executată la Monetăria Statului și o importantă sumă de bani, i-a fost înmânată cunoscutului eminescolog de directorul bibliotecii, Raluca Graf.

“Acest premiu a fost acordat de autoritățile publice locale și culturale ale județului Mehedinți pentru contribuția adusă de academicianul Mihai Cimpoi în interpretarea științifică a operei genialului poet”, a precizat Graf.

După înmânarea premiului, profesorul universitar Nicolae Georgescu a prezentat celor 40 de scriitori din România, Serbia și Moldova, prezenți la eveniment, lucrarea de referință a eminescologului Mihai Cimpoi — Mihai Eminescu — Dicționar enciclopedic.

AGERPRES/(A-autor: Florian Copcea, editor: Cristina Tatu)

Cei 200 de studenti români provin de la universitãti de top din întreaga lume, precum Massachusetts Institute of Technoly (MIT), Yale University, Imperial College London, University of Cambridge, University of Oxford, Université Paris-Sorbonne, dar nu numai, si s-au înscris la urmãtoarele categorii: Studentul Român al Anului din America de Nord – nivel universitar si nivel postuniversitar; Studentul Român al Anului din Europa – nivel universitar si nivel postuniversitar; Studentul Român al Anului de pe Alte Continente; Studentul Român Erasmus al Anului; Studentul Anului în România; si Premiul Special în Arte. Toti reprezintã modele de succes în societatea noastrã si sunt exemple firesti ale ambitiei si reusitei pe plan academic si profesional. Vlad Mãrgãrint, originar din Bârlad, spune cã perseverenta si ambitia sunt uneltele ale cãror initiale le foloseste sã spunã „P.A.” temerilor atunci când este la început. Astfel a început, anul trecut, drumul sãu în Elvetia, unde studiazã Matematica (Master) la ETH Zurich. A plecat din Bârlad în celãlalt capat al „axei”, dorindu- si sã lupte si sã reuseascã, independent de situatia financiarã de acasã. Provocãrile unei vieti fãrã sustinere financiarã în Zürich i-au schimbat optica despre lume. Pe parcursul acestui drum, lucrând în paralel ca Asistent Universitar, si-a dat seama cât de mult i-ar plãcea sã creeze instrumente matematice pentru a ajuta oamenii. Oamenii au fãcut posibile reusitele din proiectele sale din 2014, cel mai important fiind prima sa lucrare stiintificã publicatã înainte de a începe Teza de Master. Dacã ar începe din nou, tot în „beznã” s-ar aventura, pentru cã a vãzut cum „scântei fade pot sã-ti lumineze tot drumul”.

Distinctia în Educatie se premiaza la început de an!

Câstigãtorii vor fi anuntati în cadrul Galei Studentilor Români din Strãinãtate. La început de 2015, pe 8 ianuarie, evenimentul va reuni la Palatul Parlamentului, Sala „C. A. Rosetti”, studenti si tineri profesionisti, personalitãti din mediul academic si sectorul public, din mediul de afaceri si cel neguvernamental. Totodatã, la eveniment vor urca pe scenã tineri artisti români de renume international, alãturi de care invitat ii si membrii Ligii vor sãrbãtori 6 ani de activitate a LSRS. La eveniment sunt asteptat i 800 de participanti, student i si tineri profesionisti, personalitãti din mediul academic si sectorul public, din mediul de afaceri si cel neguvernamental. LSRS oferã studentilor si absolventilor români de peste hotare un cadru deschis de dialog si actiune. LSRS promoveazã initiativa, profesionalismul si solidaritatea membrilor sãi, ca reprezentanti de valoare ai României, si o atitudine pozitivã fatã de perspectivele reorientãrii lor spre tarã. Obiectivul principal al LSRS este de a apãra si promova drepturile si interesele academice, profesionale, sociale, civice si culturale ale membrilor sãi, precum si de a sprijini contributia lor la dezvoltarea României. LSRS este o organizatie neguvernamentalã, apoliticã si echidistantã.

sursa: monitoul de vaslui

Foto: (c) Constantin DUMA / AGERPRES ARHIVĂ

Astfel, toți cei șase membri ai lotului, elevi în clasa a VIII-a, au reușit performanța de a se număra printre laureați.

Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Educației, medaliile de argint au fost cucerite de Ștefan Răzvan Bălăucă (Colegiul Național ‘Mihai Eminescu’ din Botoșani), Hakan Calila (Colegiul Național ‘Mircea cel Bătrân’ din Constanța) și Tudor Cristian Cozma (Colegiul Național ‘Emil Racoviță’ din Iași).

Cu bronz au fost medaliați Irina Mălina Strugaru (Colegiul Național din Iași), Andrei Vlad Băsulescu (Colegiul Național ‘Emanoil Gojdu’ din Oradea) și Dan-Mircea Neagoe (Școala Gimnazială nr. 16 din Constanța).

“Olimpiada Internațională de Științe pentru juniori este un concurs de tip integrativ, în care problemele acoperă subiecte din trei discipline: chimie, fizică și biologie. Concurenții susțin trei probe (două teoretice individuale și una practică pe echipe compuse din 3 elevi). La ediția din acest an au fost prezenți 187 de participanți din 32 de țări”, se arată în comunicat.

AGERPRES/(AS — autor: Roberto Stan, editor: Florin Marin)

Foto: (c) info-sanatate.ro

Potrivit unui comunicat de presă transmis duminică AGERPRES, dispozitivul, care a concurat alături de alte 300 de invenții, este produs în România și deja brevetat în peste 28 de țări.

Noua tehnologie brevetată de dr. Vlădilă este disponibilă sub forma aparatului “Electronic Doctor” și tratează cu succes și în mod natural unele dintre afecțiunile considerate până în prezent incurabile. Astfel, probleme medicale precum parodontoza, dar și estetice — de tipul căderii părului sau vergeturile — sunt tratate cu ajutorul dispozitivului printr-o metodă non-invazivă, nedureroasă și netraumatică.

Principiul de funcționare al dispozitivului se bazează pe activarea celulelor stem existente în stare latentă în corpul adult și stimularea multiplicării lor în mod natural, pentru ca organismul să repare singur degradarea țesutului.

“Prin dispozitivul Electronic Doctor se declanșează o proliferare a propriilor celule prin expunerea țesuturilor la undele electromagnetice emise de acesta. Celulele noi secretă colagen în cantități importante și pot repara leziunile existente sau preveni apariția lor. Practic organismul este stimulat să se regenereze singur în acele zone unde vârsta sau factorii externi i-au distrus capacitatea normală de vindecare”, explică dr. Bogdan Vlădilă în comunicatul citat.

Aparatul a fost testat clinic la unele dintre cele mai renumite centre din Europa, fiind certificat de Uniunea Europeană, și a fost folosit cu succes până în prezent în Marea Britanie, Franța, Bulgaria și România.

Concursul Internațional Eureka, dedicat inventicii, a avut loc la Bruxelles în perioada 13-15 noiembrie.

AGERPRES/(AS-autor: Roberto Stan, editor: Cristina Tatu)

Foto: (c) Sorin LUPȘA / AGERPRES ARHIVĂ

“Am fost selectat de către Ministerul Educației Naționale să particip la Salonul Internațional de Invenții de la Bruxelles — Brussels Innova 2014, fiind ceea de a 63-a ediție a evenimentului. Eu am prezentat o invenție constând într-un dispozitiv electronic conectat la mai multe camere de filmat și un microfon ce recunoaște automat amprenta spectrală a zgomotului produs de către un polizor unghiular când un infractor încearcă să taie cu un polizor/polidisc un bancomat, dar și momentul în care un spărgător care poartă cagulă intră într-o anumită instituție. Deci recunoaște momentul în care vede că cineva poartă o cagulă și își acoperă fața și implicit dă alarmă. Pentru mine este prima ediție la Salonul Internațional de Invenții de la Bruxelles, unde am obținut trei premii și o medalie de aur. O medalie și un premiu special dat de către Taiwan Prominent Inventor Association și un premiu special dat de către Secretarul de stat din Bruxelles”, a declarat luni, pentru AGERPRES, Ionuț Budișteanu.

Inventatorii și cercetătorii români au participat la a 63-a ediție a Concursului internațional Bruxelles — EUREKA dedicat inventicii, organizat în perioada 13-15 noiembrie, la Bruxelles, în cadrul Salonului INNOVA. România a fost prezentă cu 25 de invenții care au fost expuse în standul realizat sub egida Ministerului Educației Naționale (MEN).

Salonul INNOVA din capitala Belgiei s-a consacrat de-a lungul vremii ca un prestigios spațiu de întâlnire între cercetători, oameni de știință, cadre didactice universitare și întreprinzătorii cei mai activi și mai interesați de ‘nou’ din mediul de afaceri. Festivitatea de premiere este programată sâmbătă, 15 noiembrie, ora 19.00.

AGERPRES / (AS — autor: Liviu Popescu, editor: Marius Frățilă)

Foto: (c) Nicolae BADEA / AGERPRES ARHIVĂ

Universitatea a participat la concursul internațional cu două cereri de brevet de invenție elaborate în cadrul proiectului “Noi materiale de construcții obținute prin reciclarea eco-sustenabilă a deșeurilor industriale — EcoWASTES”.

Astfel, cererea de brevet “Mase cu întărire rapidă pe bază de lignit hidraulic obținut din zgură de tratament secundar al oțelului” a obținut medalia de aur, iar cererea de brevet “Procedeu de obținere a betoanelor termoizolatoare pe bază de cenușă grea de termocentrală” a obținut medalia de argint. În competiție au fost înscrise 300 invenții din 16 țări.

“Noi ne-am propus prin acest proiect să dăm o altă utilizare deșeurilor din industrie, unele dintre acestea fiind fără utilizare chiar pe plan mondial și am în vedere aici șlamul de foraj, pe care noi l-am utilizat în cadrul acestui proiect. Am vizat în cadrul proiectului utilizarea a trei categorii de deșeuri, zgura și cenușa de termocentrală, șlamul de foraj și diferite zguri obținute din industria metalurgică și am obținut mai multe categorii de materiale de construcții, pentru două dintre acestea depunând și cereri de brevet la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci, cereri de brevet care au fost aprobate și cereri de brevet cu care noi ne-am înscris la concursul internațional de inventică de la Bruxelles. Unul dintre brevete cu care am participat a câștigat medalia de aur, iar celălalt, medalia de argint”, a precizat Luminița Popescu.

Proiectul “Noi materiale de construcții obținute prin reciclarea eco-sustenabilă a deșeurilor industriale, EcoWASTES” este implementat de Universitatea “Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu în parteneriat cu SC Complexul Energetic Oltenia SA și Agenția pentru Protecția Mediului Gorj, cu o perioadă de implementare de 40 de luni, începând cu 1 septembrie 2011. Proiectul și-a propus să stabilească noi modalități de valorificare a deșeurilor generate de industria energetică (cenuși de termocentrală), industria extractivă (șlamuri de foraj petrolier) și industria metalurgică (zguri de elaborare și turnare a metalelor).

AGERPRES/(A — autor: Oana Popescu, editor: Cristian Anghelache)

Autor:Sorin Tudor

* Savantul Henri Coandă a inventat un sistem de transport cu tuburi pneumatice prin care braşovenii ar fi ajuns la Bucureşti în jumătate de oră
* Acesta a fost primul proiect pentru autostrada Bucureşti-Braşov

Cele mai moderne aeronave, ştiute sau secrete, au toate la bază efectul „Coandă“, descoperirea inginerului român Henri Coandă. Despre el se ştie că ar fi fost ba ungur, ba englez, ba francez. Anul acesta, cînd se împlinesc 120 de ani de la naşterea lui, se cuvine să reamintim că marele savant era român get-beget. Că multe dintre invenţiile sale le-a brevetat în România. Un proiect pus în practică, dar nefinalizat, este sistemul de transport pneumatic prin tuburi. Coandă a vrut să lege Braşovul de Bucureşti prin nişte conducte prin care să circule containere şi oameni. De fapt, acesta a fost primul proiect de autostradă Bucureşti-Braşov.

Un savant pus pe şotii

Mulţi l-au cunoscut pe Coandă. Era prietenos, se oprea să discute cu oricine se arăta interesat de tainele ştiinţei. Aşa se face că un braşovean l-a întîlnit în 1971. „Eram un proaspăt locotenent de numai 22 de ani. Coandă revenise în ţară de mai bine de un an şi era invitat la fel şi fel de simpozioane de ştiinţă. Aşa am avut privilegiul să-l întîlnesc la Statul Major al Forţelor Aeriene. Savantul avea 85 de ani. Pe toţi ne-a impresionat extraordinala lui jovialitate, era pus pe şotii. Şi povestea romanţat, plăcut, ca un bunic. Dar un bunic atletic. Iar noi, cele patru promoţii de absolvenţi, parcă eram nepoţeii lui“, îşi aminteşte generalul-maior prof. univ. dr. Constantin Zaharia, rectorul Academiei Forţelor Aeriene „Henri Coandă“ din Braşov.

Efectul Coandă în trăsură

Henri Marie Coandă s-a născut la 7 iunie 1886 în Bucureşti. Tatăl său, generalul Constantin Coandă, era şi profesor de matematică. Mama lui, Aida Danet, era fiica unui medic francez. A studiat sculptura, împreună cu Auguste Rodin, care îl socotea foarte talentat şi a luat şi lecţii de violoncel. „Ne povestea despre începuturile pasiunii lui pentru zbor. Cum, cînd era mic, scotea capul afară din trăsură fiindcă îi plăcea să simtă cum îi alunecă prin plete curentul de aer. Observaţii care, mai tîrziu, le va aplica în cadrul experimentelor de deviere a unui fluid în alt fluid, adică efectul Coandă“, spune generalul. În 1905, Coandă a devenit ofiţer de artilerie. „La Şcoala Militară a avut ocazia să aibă acces la atelierele Arsenalului Armatei şi să facă unele experimente“, explică generalul Zaharia.

Avionul fără elice

Hotărît să se dedice cercetării, Coandă a plecat în Franţa şi, în 1909, a absolvit Şcoala Superioară de Aeronautică din Paris. Apoi a urmat cursuri de specializare la cîteva universităţi europene: Charlottenburg, Torino, Liege şi Paris. Celebrul inginer Gustave Eiffel l-a ajutat să construiască un banc mobil de încercări, montat pe o locomotivă, şi un dispozitiv original de înregistrare a fenomenelor aerodinamice din jurul aripilor. La 16 decembrie 1910, la Issy les Moulineaux, cu ocazia Celui de-al Doilea Salon Internaţional de Aeronautică de la Paris, Coandă a prezentat primul avion cu reacţie din lume. Pe eticheta exponatului scria: „Singurele aeroplane fără elicii. Aeroplanele Coandă“. Prin această invenţie, a intrat în istoria aviaţiei mondiale. A arătat de fapt lumii întregi primul avion cu reacţie.

„Pietricele în gură“

După ceva timp, Coandă s-a hotărît să ridice în aer invenţia. „Ne-a povestit tot, cum a pornit singur motorul fiindcă n-avea mecanic. De fapt, nu era nimeni pe cîmpul de la Issy Les Moulineaux, de lîngă Paris. Aripile lăcuite au luat foc. S-a desprins de sol, dar la aterizare, s-a izbit de un zid al unui fost castel. Probabil şi-a pierdut cunoştinţa. Cînd şi-a revenit a zis: «Aveam gura plină de pietricele. Peste cîteva clipe mi-am dat seama că pietricelele erau dinţii mei care se spărseser㻓, povesteşte generalul. Macheta primului avion cu reacţie din lume a fost adusă la Braşov, special pentru comemorarea a 120 de ani de la naşterea savantului.

Invenţii de război

Ziua de 16 decembrie 1910 a deschis o nouă era în aviaţia modernă. Peste cîteva luni, inginerul român a devenit director tehnic al uzinelor de avioane şi motoare pentru avion „Bristol“ din Anglia. Aici a realizat mai multe tipuri de avioane denumite „Bristol-Coandă“. În 1914, Coandă a inventat tunul fără recul, care putea trage cinci lovituri deodată. Era vremea cînd izbucnise prima conflagraţie mondială. Savantul a demisionat de la Bristol pentru a intra în armata franceză. Repartizat la regimentul 22 artilerie, a fost subordonat colonelului Esteinne. Acesta i-a dat misiunea de a proiecta un avion special. Românul a făcut un mic avion biplan cu aripile repliabile, accesibil pe orice fel de teren.

Părintele prefabricatelor

În 1916, armata română a cerut întoarcerea sublocotenentului Coandă în ţară. Dar francezii au spus că nu se poate deoarece lucrările încredinţate lui nu pot fi continuate şi realizate decît în Franţa, ţară aliată României. După terminarea războiului, a conceput primele prefabricate pentru construcţii: materialul denumit beton-bois, mult mai rezistent decît lemnul. Invenţia a adus statului francez însemnate economii şi refacerea unor localităţi distruse de război. A început să colaboreze cu românii. Din prefabricatele lui s-au construit cîteva clădiri importante din Bucureşti şi Iaşi. Dar moartea tatălui său, în 1932, victimă a atentatului comunist asupra clădirii Senatului, l-a marcat profund şi l-a determinat să părăsească din nou România.

Discul zburător

În 1934, a brevetat în Franţa „Procedeul şi dispozitivul pentru devierea unui fluid într-un alt fluid“. Acesta era, de fapt, efectul Coandă. Un an mai tîrziu, a brevetat „aerodina lenticulară“ sau „discul zburător“. „Ne spunea că seamănă cu o farfurie zburătoare. La vremea aceea, fenomenul OZN era la modă, aşa că îl ascultam fascinaţi, imaginaţia noastră ajungea departe. Ne spunea că vrea să ajute statul român să realizeze aerodina, o aeronavă performantă. Voia ca România să fie prima ţară care fabrică OZN-uri“, îşi aminteşte generalul.

Invenţii în România

Coandă a revenit definitiv în România în 1969 ca director al Institutului de Creaţie Ştiinţifică şi Tehnică (INCREST), institut fondat de el. Deşi octogenar, inginerul nu a abandonat munca de cercetare în cele mai diferite domenii: medical, acustic, optic, aerodinamic, agrotehnie, căutînd să inventeze noi maşini la care să poată fi aplicat efectul Coandă. În aprilie 1967, ziarul The Washington Post publica un articol intitulat „Bunicul avionului cu reacţie munceşte la vîrsta de 81 ani“. Oficialităţile însă ţineau secrete descoperirile lui, aşa încît, realizările lui din România au creat multe legende.

Transport pneumatic

În anii 1920-1921, Coandă a propus statului francez darea în exploatare a unui tren aerian, primul din lume, care putea circula cu 600 km/oră, viteză care pentru acea epocă era de domeniul fanteziei. Românul propunea construirea de cabine după modelul avioanelor, care să alunece pe cabluri aeriene ajutate de perne de aer. Experienţa a avut loc la Vincennes, comisia i-a dat aprobarea, dar n-a fost niciodată aplicată, din lipsă de fonduri. Coandă a reluat ideea în România. Proiectul „Aerotubexpres“ era o instalaţie de transport prin conducte, pe baza efectului Coandă. Invenţia a fost brevetată în România la 21 mai 1970, cu titlul „Procedeu şi instalaţie de transport pneumatic în interiorul unei canalizaţii tubulare“. Savantul voia ca primii pasageri din lume să fie compatrioţii săi, iar inaugurarea staţiei-pilot urma să fie la Măneciu-Prahova. Românii mileniului III ar fi trebuit să circule prin tuburi, cu 500 km/oră. Iniţial, tubul avea un metru şi era pentru containere cu marfă. Pentru a elimina frecarea, a prevăzut nişte fante pe traseul tuburilor. Obiectul se învelea cu o pernă de aer şi plutea pur şi simplu.

Magistrala Braşov-Bucureşti

Coandă avea de gînd să aplice sistemul de transport prin tuburi pe trei rute. Una dintre ele era Bucureşti-Braşov, pe care urma să se construiască două conducte-magistrale. Una pentru garniturile de tren marfar, deplasate prin propulsie pneumatică, în „zbor ghidat“ la viteze supersonice. A doua conductă era pentru transportul de persoane. Al doilea traseu ar fi trebuit să lege Bucureştiul de litoralul Mării Negre şi al treilea – de Oraşul Viitorului, prin „Autostrada Soarelui“. Savantul a şi testat tuburile transportoare, în baza experimentală de la Măneciu Ungureni, în zona muntelui Ciucaş, pe o pantă cu multe curbe, pe rîul Teleajen. Tuburile de transport au fost plasate şi la suprafaţă şi în subteran. Rezultatele au fost excelente. Dar cine a mai auzit de aerotubexpres? Coandă, unul dintre cei mai prolifici savanţii ai lumii, a murit la Bucureşti, în 25 noiembrie 1972, la vîrsta de 86 de ani. Dacă ar fi reuşit să realizeze magistrala pneumatică, am fi scăpat de tot circul cu promisa autostradă Bucureşti-Braşov.

„Mulţi indivizi din societatea modernă sînt ca barcagiii: trag la vîsle, dar stau cu spatele la viitor. Viitorul este suma paşilor pe care-i faceţi, inclusiv a celor mici, ignoraţi sau luaţi în rîs.“
Henri Marie Coandă

„Băiatul acesta s-a născut cu 30, dacă nu chiar cu 50 de ani prea devreme.“
Gustav Eiffel

120 de ani, la Braşov

• Aviatorii aniversează la Braşov 120 de ani de la naşterea lui Coandă. Nu întîmplător e evocată aici personalitatea marelui om de ştiinţă. Singura instituţie de învăţămînt superior din România – Academia Forţelor Aeriene – care îi poartă numele fiinţează la Braşov din 1995. Pregăteşte cadre militare pentru Forţele Aeriene, specialităţile naviganţi, artilerie antiaeriană, rachete antiaeriene şi radiolocaţie. O delegaţie de cadre militare şi cadeţi ai Academiei Regale din Breda, Olanda, a venit la Braşov să sărbătorească „Ziua Porţilor Deschise“. „De doi ani sîntem în schimb de experienţă cu instituţia olandeză. Dacă la început părea că între noi sînt multe deosebiri, acum constatăm că sînt foarte puţine deosebiri“, observă lt.-colonel Dumitru Dinu.

700 de invenţii

• Inventator prolific, cu peste 250 de brevete şi 700 de invenţii, Coandă a conceput şi realizat aparate de ochire pentru avioanele militare, vagoane de beton, cisterne de beton, o instalaţie solară pentru desalinizarea apei de mare. Platforma mobilă pentru experimente aerodinamice era montată pe un tren, iar experimentele se desfăşurau în mişcare, la o viteză de 90 km/h, pe linia Paris – Saint Quentin. În 1926, în România, Henri Coandă a pus la punct un dispozitiv de detecţie a lichidelor în sol, folosit şi azi în prospectarea petroliferă. În Golful Persic inventatorul român a construit un echipament oceanic de depozitare a petrolului extras departe de malul mării.

Bunicul avionului cu reacţie

• Primul avion realizat de Coandă era dotat cu un motor cu piston de 50 de cai-putere. Avionul era împins înainte de aerul absorbit prin faţă şi aruncat cu putere prin spatele lui. Acest principiu stă la baza aviaţiei moderne. Dar aparatul lui era o ciudăţenie şi prin alte aspecte: aripile nu erau de pînză, ca la avioanele cunoscute pînă atunci, ci din placaj vopsit şi lăcuit. Nu avea elice. Pentru a o obţine o portanţă cît mai mare a avionului, a făcut aripa cu fantă (volet) la bordul de atac, „primii voleţi din istorie“, cum spune gen. Zaharia, „şi primul tren de aterizare cu suspensii“. Unii au rîs de avionul lui, alţii l-au lăudat.

Oraşul Viitorului

• Unul dintre proiectele ţinute sub tăcere a fost „Delta“, un oraş al elitelor din România, un fel de Sillicon Valley mult mai complex decît cel american. Oraşul Viitorului conceput de Coandă ar fi trebuit să fie un centru de cercetare, dotat cu un computer central ultraperformant şi laboratoare, dar şi locuri de recreere, unele subterane. Amplasamentul era stabilit pe plaja dintre Delta Dunării şi litoral, cu 10 km lungime şi 2 km lăţime.

Autor: » Camelia ONCIU

Sursa: montorul expres