„Un om de business care începe o activitate în domeniul acesta şi un om de design sunt complet diferiţi: fiecare dintre activităţi are frumuseţea ei, dar pentru un om de afaceri care începe într-un astfel de domeniu, tot timpul cifrele vor fi targetul; pentru un om de creaţie care începe un brand, tot timpul întâi identitatea şi poziţionarea contează”, explică designerul Andreea Bădală raţionamentul pentru care nu se consideră un om de business, chiar şi după ce brandul de fashion creat de ea a ajuns cunoscut în toată lumea. Ea a lansat Murmur în 2011, iar acum articolele care poartă acest nume se vând la nivel global prin trei canale – în retail, prin showroomuri, unul în Bucureşti şi al doilea la Hollywood şi printr-un shop online (ţările care comandă cel mai mult sunt SUA, UK, Rusia, Franţa şi alte oraşe din România), prin vânzarea wholesale în toată lumea, în magazinele care solicită produse Murmur (şi sunt evaluate drept potrivite de către reprezentanţii mărcii; în prezent livrează astfel în Europa – în ţări ca Franţa, Belgia, Olanda, Germania, dar şi în SUA, Rusia, Asia).

Din elev corigent, student eminent. O tânără din România a avut un destin rupt parcă din filme. Abandonată de părinţi într-un orfelinat, fata a fost salvată de un cuplu care a luat-o acasă şi a avut grijă de ea ca de propriul copil. Tânăra este acum studentă la Sorbona şi lucrează la una din cele mai mari bănci din Franţa.

Eliza a intrat în familia Vătavu pe când avea 8 ani. Era în clasa a doua şi stătea la un centru de plasament. Nu prea îi plăcea şcoala, iar rezultatele la învăţătură erau foarte slabe. Cu răbdare şi înţelegere, părinţii adoptivi i-au insuflat dragostea pentru carte şi au convins-o cât de importantă este educaţia.

„În dezvoltarea mea personală au contribuit mai mult decât 100%. Nu cred că aş fi ajuns aici fără ei, fără suportul lor, fără eforturile lor, fără tot ce au făcut ei pentru mine. Nu sunt cuvinte pentru a-i descrie, pentru că sunt oameni cât 10 la un loc”, spune Eliza Claudia Chiriac.

Eliza a recuperat rapid şi în câţiva ani a ajuns un elev premiant.

„Ca elevă, Eliza Chiriac era ambiţioasă, muncitoare şi de asemenea ştia foarte bine care este interesul atât personal, cât şi cel pentru carieră, spune Constantin Chirilă, directorul liceul G. Ibrăileanu.

Acum, Eliza este studentă în ultimul an la limbi străine la celebra universitate Sorbona din Paris. Între timp s-a şi angajat. Şi nu oriunde, ci la una din cele mai mari bănci din Franţa. Mândria din ochii mamei care a crescut-o nu poate fi descrisă în cuvinte.

„Sunt mândră de ea pentru că este un copil deosebit. Ea face parte din familia noastră şi va face parte toată viaţa din familia noastră. Ea are deja un viitor asigurat. Nu ne este teamă că îi este frică de ziua de mâine”, spune Eugenia Vătavu, mama Elizei.

Eliza este un exemplu şi pentru specialişti.

„În momentul în care e preluat şi este introdus într-o familie, chiar dacă vorbim de asistență maternală, este un model de familie da, copilul primeşte afecţiune, primeşte înţelegere, primeşte acceptare, primeşte modele de conduită, primeşte atenţie poate chiar şi dragoste din partea lor”, spune Roxana Mihai, psiholog.

Iar în casa familiei Vătavu, dragostea e din belşug. Pe lângă Eliza, cei doi soţi le-au dat o şansă altor şase copiii din plasament.

„Satisfacţia cea mai mare este atunci când îi vezi reuşit în viaţă, când îi vezi că au scăpat de povara cea urâtă a suferinţelor”, spune Gheorghe Vătavu, tatăl Elizei.

În judeţul Iaşi sunt peste 1.400 de copii care au acum o familie, datorită altor oameni altruişti precum soţii Vătavu.

Sursa: digi24

Avem români cu care să ne mândrim. O româncă a obţinut o poziţie în conducerea Agenţiei Spaţiale Japoneze.

La numai 33 de ani, Aurora Simionescu a fost numită profesor asociat la Agenţia Spaţială Japoneză.

Lucian Ronkov

Ne mândrim deseori cu faptul că româncele sunt printre cele mai frumoase femei din lume. E un adevăr care nu poate fi contestat şi e într-adevăr un motiv de mândrie naţională. Totuşi, poate uităm uneori că nu doar frumuseţea caracterizează o femeie. Şi sunt femei care au reuşit să se impună şi chiar să schimbe lumea, mai mult decât mulţi dintre bărbaţi.

Iar dacă bărbaţii români, caracterizaţi de o doză destul de mare de misoginism, nu le acordă femeilor respectul pe care îl merită, iată că o fac străinii. Într-un top 60 al femeilor de pretutindeni care au schimbat lumea figurează 6 românce (10% !).

Smaranda Brăescu

Pe locul 2 în acest top o găsim pe Smaranda Brăescu, prima femeie parașutist cu brevet din România, campioană europeană la parașutism (1931) și campioană mondială (în 1932, cu recordul de 7200 m la Sacramento, SUA).

Între anii 1924-1928 a absolvit cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică, iar la 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri.

La 2 octombrie 1931 câștigă titlul european la parașutism, în urma unui salt de la înălțimea de 6000 de metri, depășind și recordul american de 5384 metri. În urma acestui succes a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur.

Proprietară a două avioane, un biplan de tip Pevuez și un bimotor de tip Milles Hawk, cu cel de-al doilea, în 1932 a stabilit primul record de traversare a Mării Mediterane în 6 ore și 10 minute, străbătând distanța de 1100 km, între Roma și Tripoli. În acealași an 1932, la 19 mai, devine campioană mondială la parașutism, în urma unui salt realizat cu o parașută de construcție românească, de la înălțimea de 7400 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani. Recordul său a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deținut de un american, fusese de 7233 de metri.

A fost una din puținii instructori de parașutiști militari. A activat ca instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa.

În timpul războiului a fost activă ca pilot în celebra „Escadrilă Albă” de avioane sanitare, pe frontul de Răsărit. Semnatară, alături de alte 11 personalități, a unui memoriu prin care se condamna falsificarea alegerilor din noiembrie 1946, document înaintat Comisiei Aliate de Control, de fapt delegatului american, care l-a predat celui sovietic, a fost condamnată de comuniști la închisoare în contumacie. Ascunsă de oameni de suflet, nu a mai fost găsită niciodată. O versiune acceptată în general este că a decedat pe data de 2 februarie 1948, la Cluj.

Ana Aslan

În topul american, pe locul 7 o întâlnim pe Ana Aslan, medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 – 1988).

A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalități internaționale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producție industrială în 1980.

Printre numeroase premii şi titluri acordate de universităţi şi institute de cercetare, în 1952 este recompensată cu Premiul internațional și medalia „Leon Bernard”, prestigioasă distincție acordată de Organizația Mondială a Sănătății, pentru contribuția adusă la dezvoltarea gerontologiei și geriatriei.

Eliza Leonida Zamfirescu

Pe locul 11 în top o întâlnim pe Eliza Leonida Zamfirescu, o ingineră și inventatoare din România, șefă a laboratoarelor Institutului Geologic al României. A fost membră a Asociației Generale a Inginerilor din România și membră a Asociației Internaționale a Femeilor Universitare, unanim recunoscută drept prima femeie inginer din lume.

După terminarea liceului, s-a înscris la Școala de Poduri și Șosele din București (Politehnica de astăzi), dar a fost respinsă din cauza prejudecăților vremii, care refuzau dreptul femeilor de a urma o astfel de facultate. Aceste prejudecăți nu au oprit-o însă din opțiunea de au urma o facultate de inginerie. Astfel, în anul 1909, pleacă la Berlin și se înscrie la Academia Regală Tehnică din Berlin, devenind prima femeie studentă a acestei universități.

Dar și acolo a fost acceptată cu greu, din cauza acelorași prejudecăți. Rectorul s-a simțit obligat să-i atragă ferm atenția că „nu cumva să dea prilej de nemulțumire, ea fiind un caz aparte”. La cererea ei de înscriere, decanul Hoffman s-a lăsat convins cu greu, invocând ca argument chemarea esențială a femeii, cei trei K – Kirche, Kinder, Kuche (biserica, copiii, bucătăria). Același decan, dar și alți profesori, în timpul studiilor și în laboratoare, o ocoleau, ignorându-i prezența. Cu răbdare, cu dârzenie și cu silință, a transformat prejudecățile, ostilitatea și privirile batjocoritoare în admirația generala și chiar a decanului Hoffman, care, înmânându-i diploma, a declarat, printre altele: „Die Fleissigste der Fleissigsten” (cea mai silitoare dintre silitori).

Deși i s-a oferit un post de inginer la firma BASF din Germania, Elisa s-a întors în țară, așa cum făceau cei mai mulți dintre tinerii români care studiau în străinătate. A reușit, cu greu, să obțină un post de inginer la laboratorul Institutului Geologic din București.

Contribuția sa la cercetarea bogățiilor minerale ale României îi asigură un loc de cinste în galeria marilor figuri ale științei naționale, europene și mondiale.

În calitate de președinte al Comitetului de luptă pentru pace din Institutul Geologic, a luat atitudine față de înarmarea atomică, adresând un protest competent și justificat comisiei de dezarmare de la Lancester House din Londra, insistând asupra pericolului armei atomice. Aceasta intervenție a fost comunicată oficial la ONU.

Nadia Comăneci

Pe locul 31 în top se află Nadia Comăneci, prima gimnastă din lume care a reuşit să obţină nota 10. Este câștigătoare a cinci medalii olimpice de aur. Este considerată a fi una dintre cele mai bune sportive ale secolului XX și una dintre cele mai bune gimnaste ale lumii, din toate timpurile, „Zeița de la Montreal”, prima gimnastă a epocii moderne care a luat 10 absolut. Este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame.

La vârsta de 13 ani, primul succes major al lui Comăneci a fost câștigarea a trei medalii de aur și una de argint la Campionatele Europene din 1975, de la Skien, Norvegia. În același an, agenția de știri Associated Press a numit-o „Atleta Anului”.

La 14 ani, Comăneci a devenit o stea a Jocurilor Olimpice de Vară din 1976 de la Montreal, Québec. Nu numai că a devenit prima gimnastă care a obținut scorul perfect de zece la olimpiadă (de șapte ori), dar a și câștigat trei medalii de aur (la individual compus, bârnă și paralele), o medalie de argint (echipă compus) și bronz (sol). Acasă, succesul său i-a adus distincția de „Erou al Muncii Socialiste”, fiind cea mai tânără româncă distinsă cu acest titlu.

Sofia Ionescu-Ogrezeanu

O altă româncă inclusă în top, pe poziţia 38, este Sofia Ionescu-Ogrezeanu. Supranumită “doamna neurochirurgiei româneşti”, Sofia Ionescu-Ogrezeanu a devenit prima femeie neurochirurg din lume după o operaţie făcută în al doilea război mondial, recunoscută ca premieră mondială de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005. La 17 septembrie 2005 la Congresul Mondial de Neurochirurgie din Maroc (Marakesh) a fost atestat faptul că doamna doctor Sofia Ionescu este prima femeie neurochirurg din lume.

În anul V de facultate, în 1944, a făcut prima sa operaţie pe creier unui copil care fusese victima unui bombardament, intervenţia sa fiind recunoscută ca premieră mondială de Congresul Mondial al Femeilor Neurochirurg din 2005. Reuşita a îndemnat-o să facă o carieră în neurochirurgie.

A făcut parte din prima echipă neurchirurgicală, considerată echipa de aur, alături de Prof. Dr. Dimitrie Bagdasar, întemeietorul neurochirurgiei româneşti şi doctorii Constantin Arseni şi Ionel Ionescu (care i-a devenit ulterior soţ).

În 1945 şi-a luat licenţa şi un an mai târziu, şi-a susţinut doctoratul în medicină şi chirurgie. Primul stagiu de practică din studenţie l-a făcut la secţia de oftalmologie, al doilea stagiu fiind realizat în calitate de medic de circă rurală în comuna Baia, de lângă Fălticeni.

A făcut echipă cu Constantin Arseni şi Ion Ionescu, soţul ei, la Spitalul Nr. 9 din Capitală, unde a activat până în 1990.

A avut pacienţi celebri, soţul Mariei-Tănase, soţia lui Gheorghe Gheorghiu-Dej, una dintre soţiile şeicului Zaed-Bin sultan al Nohaian din Abu-Dhabi, artişti, prinţi, poeţi.

Sarmiza Bilcescu

Pe poziţia imediat următoare, 39, o întâlnim pe Sarmiza Bilcescu, prima româncă avocat, prima femeie din Europa care a obținut licența în drept la Universitatea din Paris și prima femeie din lume cu un doctorat în drept.

S-a născut la București la data de 27 aprilie 1867, în familia lui Dumitru Bilcescu (din Bilcești-Mușcel), fost șef al Controlului Finanțelor în vremea domnitorului Barbu Știrbey. A obținut licența în științe juridice în 1887. În 1890, în vremea când 71% dintre studentele din universitățile franceze proveneau din alte țări, Sarmiza Bilcescu a fost prima femeie din Europa care a obținut un doctorat în drept. Teza sa s-a intitulat De la condition légale de la mère („Condiția juridică a mamei”).

În 1891, ca urmare a unei campanii derulate în favoarea sa de renumitul jurist român Constantin Dissescu, Sarmiza Bilcescu a fost admisă în Baroul Ilfov (care, la acea vreme, includea și Bucureștiul), și era prezidat de renumitul avocat și om politic Take Ionescu).

S-a numărat printre fondatoarele Societății Domnișoarelor Române care își propunea să lupte pentru creșterea gradului de educație în rândul femeilor.

Sursa: banatulazi

Catrinel Menghia a devenit cunoscută în lumea modellingului din Italia, dar şi din întreaga Europă pentru reclamele la costume de baie şi lenjerie intimă. Este una dintre cele mai frumoase şi celebre românce de peste hotare, frumuseţea ei impresionându-i pe cei de la Sports Illustrated din America de Sud, care au ales-o să le fie copertă în 2006.

La 29 de ani se simte o femeie împlinită: are o carieră de succes, o situaţie financiară de vis şi un mariaj cât se poate de fericit cu omul de afaceri italian Massimo Brambatti.

Nadia Comăneci este primul sportiv român inclus în memorialul International Gymnastics Hall of Fame. Succesul ei este unul colosal. “Întotdeauna am avut dorinţa de a excela. (…) Atunci când simţi că eşti la capătul puterilor trebuie să te gândeşti tot timpul la scopul tău, ‘de ce faci ceea ce faci?’ şi îţi cauţi pasiunea pentru ceea ce faci, iar dacă ai răspunsurile, de aici totul este foarte simplu“, declara Nadia într-un interviu acordat Eva.ro.

Madalina Ghenea este una dintre cele mai apreciante fotomodele din Italia, are o carieră promiţătoare ca actriţă şi are dragostea unuia dintre cei mai vânaţi burlaci de la Hollywood. Românca Mădălina Ghenea, inclusă în “Top 100 cele mai frumoase femei din lume”, nu s-a născut celebră şi a fost nevoită să muncească mult pentru a cunoaşte succesul.

Cariera în modă a debutat la 15 ani. Mădălina a devenit celebră în Italia graţie spoturilor publicitare pentru o companie de telefonie mobilă în compania lui Raoul Bova şi a rolului din filmul “Razza Bastarda”. În 2010, ea a participat la concursul “Ballando con le stele”, difuzat de televiziunea italiană Rai Uno.

Monica Bârlădeanu sau Dean, aşa cum este cunoscută peste Ocean a ales să devină actriţă, după o carieră de succes de fotomodel în România. Este frumoasă şi extrem de ambiţioasă, figurând în topul celor mai sexy vedete din România. După ce a urmat câteva cursuri de actorie în SUA, Monica a avut o apariţie în serialul “Lost – Naufragiaţii”, a jucat rolul unei lesbine în ”Nip/Tuck” – ”Prietenie pe muchie de cuţit”, ca să amintim doar câteva succese de-ale ei.

Ramona Bădescu a plecat în Italia la începutul anilor ’90 după ce a câştigat un concurs de miss în România.Pe meleaguri străine a cunoscut succesul foarte rapid, fiind prezentatoare TV, actriţă şi chiar implicându-se în politică. La primăria Romei a fost consilier şi a lucrat ca voluntar, luptând pentru a promova aspectele pozitive ale imigraţiei româneşti în Peninsulă. La cei 40 de ani este una dintre cele mai frumoase şi mai sexy femei din România şi din Italia.

Irina Lăzăreanu este unul dintre cele mai apreciate manechine din lume. A fost descoperită de Kate Moss, care a convins-o să pozeze în ediţia franceză a revistei Vogue. Au urmat prezentări pentru Chanel, Karl Lagerfeld, Christian Lacroix, Fendi, JP Gaultier, John Galliano, Kenzo, Cavalli, Louis Vuitton, Lanvin, Versace, Emilio Pucci, Balenciaga. Este şi o cântăreaţă foarte talentată, iar în 2008, împreună cu Sean Lennon, fiul lui John Lennon a lansat pe piaţă un album de muzică folk.

Inna este una dintre cele mai de succes cântăreţe ale momentului. Deşi este considerată “cel mai bun produs muzical de export al României”, Inna este o prezenţă discretă, apariţiile sale publice sau televizate fiind limitate. S-a lansat în 2008, băieţii de la Paly&Win fiind cei care au avut încredere în talentul ei.

În 2010, la 23 de ani, Inna ocupa primul loc în topul Billboard Hot Dance Airplay din America, devansând-o chiar şi pe Lady Gaga, poziţionată pe locul 6. În august 2010, cântareaţa acumulase, conform revistei Bravo, aproximativ 800.000 de euro, în doar doi ani de când a debutat în showbiz.

Inna ia pentru un concert cel puţin 10.000 de euro, iar pentru evenimentele de amploare din străinătate, românca are un tarif special, care poate depăşi chiar 40.000 de euro pentru o oră de concert.

Maria Lucia Hohan este o creatoare de moda care a reusit sa depaseasca barierele tarii, creatiile sale le-a cucerit pe celebritatile internationale. Unele dintre cele mai rasunatoare nume au aparut pe covorul rosu intr-o creatie a designer-ului roman. Selena Gomez, Kristin Cavallari, Sharon Osbourne, Nicole Scherzinger, Demi Lovato si Jennifer Hudson sunt doar cateva dintre celebritatile care au ales creatiile sale.