Romani celebri – femei

Rucsandra Hurezeanu a dezvoltat un model de afacere neobişnuit: dermatocosmeticele Ivatherm sunt produse în Franţa şi vândute în România. Pentru 2013 antreprenoarea şi-a propus o creştere de 20% a vânzărilor şi să cucerească piaţa asiatică. Ce şanse are?

“IN DOMENIUL DERMATOCOSMETICELOR NU SE SIMTE CRIZA”, spune Rucsandra Hurezeanu, antreprenoarea care a construit marca Ivatherm. La 39 de ani, ea conduce o afacere care a crescut în primele trei luni ale anului cu 10% faţă de perioada similară a anului trecut, când cifra de afaceri a companiei a depăşit 2 milioane de euro. Ivatherm a externalizat distribuţia, renunţând la agenţii proprii; lucrează acum cu Mediplus şi Farmexpert şi, spune antreprenoarea, „prezenţa la raft s-a îmbunătăţit„. De pildă, dacă anul trecut treceau chiar şi două-trei zile până la livrarea comenzilor, acum aprovizionarea se face chiar şi în aceeaşi zi. Cele 44 de produse Ivatherm se găsesc pe rafturile a 1.000 de farmacii în întreaga ţară, acesta fiind singurul canal de desfacere al companiei. Argumentul stă în însăşi poziţionarea mărcii pe zona de dermatocosmetice. „Un medic dermatolog nu recomandă un produs pentru care vede reclamă la televizor„, argumentează Hurezeanu. La nivel mondial, povesteşte ea, sunt în jur de 10-12 mărci de dermatocosmetice, iar concurenţa este acerbă mai cu seamă în pieţele mature. Iar piaţa este în permanentă creştere peste tot în lume, pentru că „tot mai mulţi clienţi vor să cumpere produse sigure, fără parabeni”, spune antreprenoarea.

CA UN SIMPLU EXEMPLU, dimensiunea pieţei la nivel mondial a continuat să crească în ultimii ani faţă de 2008. Rucsandra Hurezeanu crede că incidenţa alergiilor va continua să crească, motiv pentru care se declară foarte optimistă în ce priveşte evoluţia viitoare a afacerii. Pentru anul în curs se aşteaptă la un avans de circa 20% faţă de nivelul vânzărilor înregistrate anul trecut. În 2012 Ivatherm a vândut în jur de 200.000 de produse, iar Hurezeanu spune că sunt deja clienţi fideli mărcii care se întorc în farmacii pentru acelaşi produs. În supermarketuri oferta este depersonalizată, pot fi găsite cam aceleaşi produse. Anual firma lansează patru sau cinci produse, segmentul de profil fiind foarte dinamic. În plus, „pe lângă apa termală de la Herculane am căutat ingredienţi activi noi şi performanţi”.

Cât priveşte exporturile, interesul principal se îndreaptă către piaţa asiatică, care deşi este destul de închisă şi greu accesibilă, face să merite furcile caudine prin care sunt nevoiţi să treacă firmele care vor să-şi vândă acolo produsele. La sfârşit de aprilie în agenda antreprenoarei figurează o deplasare în China, cu o misiune economică, tocmai pentru a iniţia demersurile de export în această piaţă. „Nu e uşor să exportăm pentru că produsele trebuie înregistrate şi în China, procesul durează un an, iar chinezii sunt protecţionişti cu brandurile lor.”

MARCA PE CARE A CONSTRUIT-O, plecând de la calităţile apei termale de la Herculane, este singura afacere românească de profil în ciuda faptului că sunt şi alte companii care s-au dezvoltat şi menţinut în domeniul cosmetic. Ţinta companiei este ca anul acesta exporturile să aibă un aport de 10% la cifra de afaceri.

De formaţie profesională medic, Rucsandra Hurezeanu a pornit afacerea Ivatherm în 2005, după experienţa unui MBA în marketing în Franţa şi un stagiu în cadrul companiei producătoare de medicamente Servier. „Un loc de muncă în Franţa îţi dă foarte multă încredere în forţele proprii”, povesteşte ea. La întoarcerea în România a lucrat în farma. „Într-o multinaţională există avantaje şi dezavantaje, iar după câţiva ani mi-a venit ideea că pot încerca să construiesc ceva al meu.„ Inspiraţia sa a fost stimulată de proprietăţile apei termale ale apelor minerale de la Herculane.

A concesionat în 2005 un izvor – Hercules 1, singurul izvor termosalin; apa ajunge la suprafaţă de la o adâncime de 2.000 m şi este, conform analizelor, microbiologic pură; este îmbuteliată şi transportată, cam o dată pe lună sau la două luni, la două fabrici din Franţa, care sunt contractate de Ivatherm. Apa este folosită pentru fabricarea produselor Ivatherm, ambalate în ceea ce se numeşte ambalajul „primar„ (cutia sau flaconul de cremă), iar apoi aduse la depozitul central de la Târgu-Mureş, unde sunt puse în cutii, li se adaugă prospectele şi îşi încep drumul către rafturile farmaciilor. „Nu am avut probleme să ajungem la vânzare în farmacii; România oferă oportunităţi, nefiind o ţară matură”, spune antreprenoarea, care recunoaşte că nu ar fi fost la fel de facil să dezvolte afacerea în Franţa, unde se lansează în fiecare an zeci de noi mărci. În România, ritmul de creştere al segmentului de dermatocosmetice este favorizat şi de dimensiunile reduse ale acestuia: 15-20 de jucători se luptă pentru vânzări estimate la circa 20 de milioane de euro. Chiar dacă avansul anual se plasează la 5-10% în plină recesiune, situaţia este radical diferită de pieţele mature, unde deopotrivă ponderea consumatorilor, dar şi cheltuielile medii sunt mai mari decât cele de pe plan local.

DESPRE ÎNCEPUTULE AFACERII ANTREPRENOAREA ÎŞI AMINTEŞTE CĂ A FOST O PERIOADĂ CU O MULŢIME DE FRUSTRĂRI. „Încasările nu erau suficient de mari pentru a acoperi cheltuielile şi tot timpul trebuia să aduc bani «de acasă».” A ales din start poziţionarea produselor în zona beneficiilor medicale, iar acum firma are o întreagă echipă care se ocupă de promovarea produselor la medicii dermatologi din întreaga ţară. Dovadă că alegerea a fost potrivită este că pe anumite categorii de produse (cum ar fi dermatita seboreică şi cuperoza), marca Ivatherm este lider, chiar dacă se duelează cu nume sonore la nivel mondial, ca Avene, Bioderma, Roche Posay, Skincode etc.

DESPRE PREFERINŢELE ROMÂNILOR, spune că Moldova este „de departe cea mai bună regiune„ în ce priveşte volumul vânzărilor; în Bucureşti, în schimb, clienţii sunt mai dificili.

Paşii pentru lansarea unui produs sunt clar definiţi, iar întregul proces durează cel puţin opt luni. Mai întâi, Ivatherm face o cercetare de marketing care să arate ce produs şi-ar găsi locul pe piaţă; în funcţie de care companiile franceze de cercetare fac propuneri de substanţe active, texturi, parfumuri. Francezii fac propuneri de ingrediente, echipa din România alege; urmează o etapă în care sunt trimise în ţară eşantioane cu propuneri de produse pentru a fi testate şi abia apoi este stabilit produsul final.

Şi dacă alte companii din România lucrează pentru companii consacrate în industrii de tot felul – de la automobile la îmbrăcăminte, încălţăminte şi mobilă – modelul ales de antreprenoarea româncă este exact contrar. Afacerea este unul din puţinele exemple care aleg pentru producţie unităţi din străinătate. În acest domeniu, argumentează Hurezeanu, nici n-ar putea fi altfel. „În Franţa există o întreagă industrie pentru ingrediente şi a companiilor care fac cercetare pentru formule. În România nu am fi avut astfel de specialişti„, explică antreprenoarea, care îşi caracterizează afacerea drept o firmă dezvoltată cu resurse locale şi tehnologie avansată din ţări vestice. Pe de altă parte, Rucsandra Hurezeanu spune că ar fi dispusă, la un moment dat, să vândă afacerea, mai cu seamă că are multe alte idei de afaceri tot în domeniul frumuseţii, cărora nu are timp să le dedice.

Autor: Ioana Mihai

Sursa: Business Magazin

Sunt tineri, frumoși, deștepti. Dar mai presus de toate, conduc afaceri de zeci milioane de euro, negociază tranzacții care le vor umple conturile și, toate acestea, la o vârstă al cărui prefix este încă 3.

Suprinzător, numărul acestor persoane este în creștere de la an la an. Dezamăgitor pentru sexul frumos este că cei mai mulți tineri care au ajuns milionari sunt în mare parte bărbați. Excepție sunt surorile Voiculescu care la vârsta de 36 de ani, respectiv 38 de ani, dețin un imperiu cu activitate în zona media, producție și agricultură, evaluat de Capital la 600-650 milioane de euro.
Cine sunt cei mai tineri

Are 31 de ani și de mai bine de jumătate de deceniu a preluat frâiele afacerilor demarate de părinții săi. Rezultatul? Afacerile au ajuns la un rulaj de 250 de milioane de euro, grupul s-a extins, iar banii utilizați la dezvoltarea afacerilor vin din fondurile europene. Iar planurile lui nu se opresc aici. Iustin Paraschiv, căci despre el este vorba, a achiziționat anul acesta fabrica de armament de la Mizil unde are în plan să aducă producția de utiliaje agricole acolo unde, cândva, se produceau mașini de luptă. Similitudini cu Iustin Paraschiv se găsesc și la Lucian Apostolș (34 de ani) care a preluat afacerea Kosarom de la tatăl său.

It&C a dat noua generație de milionari

Un alt tânăr ambițios este Sebastian Ghiță. La numai 33 de ani, alături de Iulian Stanciu (36 de ani),  a ridicat cel mai mare grup IT. Anul acesta a reușit o tranzacție record cu sud-africanii de la Naspers care au cumpărat magazinul online eMag.

Gersim Impex este unul dintre cei mai mari distribuitori de telefoane mobile din România, companie deținută de Dan Ștefănescu, un tânăr de 38 de ani, originar din Argeș. Firma sa a reușit, anul trecut, să ajună în topul primelor 25 de firme din IT din România, cu o cifră de afaceri de 58,5 milioane euro, aproape triplu față de 2010, și un profit de 2,4 milioane euro. Succesul este cu atât mai mare cu cât compania are doar 13 angajați.

Topul celor mai tineri milionari este completat de Orlando Szasz (39 de ani), care alături de fratele său Roland a pornit business-ul Renania, azi cu o cifră de afaceri de aproape 24 de milioane de euro. Nu s-au împrumutat de la bănci, nu s-au avânturat în speculații imobiliare și au renunțat multă vreme la a scoate bani din firmă și a-și face concediile, pentru că doar așa poți construi ceva durabil. Semn că înțelepciunea se cultivă la tinerețe.

Sursa: Capital

Autor: Ana-Maria Smădeanu

Sursa: Bucharest Herald

Superbe, intrigante, destepte, cinice, curajoase, maestre in arta amorului si dependente de adrenalina puterii. Asa sunt descrise spioanele de toti istoricii lumii.

Sunt unele din cele mai fascinante femei din istorie si legendele despre povestile lor pline de suspans au devenit scenarii de film, subiecte de bestseller-uri sau modele de viata pe care incearca sa le imite mondene, politiciene, actrite, femei de afaceri si alte doamne in cautare de succes.
Unul dintre cei mai importanti agenti FBI, I.C. Smith, declara acum cativa ani ca “istoria este clara in acesta privinta: sexul si spionajul au fost mana in mana inca de la inceputuri”.
Despre spioanele romance de azi care se plimba pe culoarele puterii nu stim si nu putem da informatii, dar istoria Romaniei e plina de personaje intrigante, controversate, pline de sex -appeal si povesti despre informatii divulgate in alcovuri.
Elena Constantinescu (cunoscuta ca Helen O’Brien) – trup de balerina, minte de inginer, Clubul Evei, servicii ale placerii, KGB si MI5

Elena Constantinescu e una din cele mai cunoscute spioance britanice din secolul trecut. A fost implicata in multe scandaluri sexuale si intrigi care au dus la demisii de ministri, secretari de stat si chiar la cea a primului -ministru al Marii Britanii, Harold Macmillan.
Elena s-a nascut in Romania si era nepoata fostului ministru de finante Mircea Cancicov, fiica unui mare proprietar de imobile din Bucuresti si a unei ducese rusoaice de origine germana.
Toata adolescenta a fost fascinata de cluburile de noapte din Bucuresti si de atunci visa sa aiba o astfel de afacere numai a ei. A avut o tinerete foarte zbuciumata si plina de aventura. A invatat calarie de la prizonieri cazaci, a luat cursuri de pilotaj in satul natal cu un avion condus de un locotenent neamt, a fost urmarita de cavaleria rusa si s-a casatorit foarte devreme cu Kenneth Archer, un ofiter aviator in Royal Air Force. La o luna dupa mariaj, Elena ramane vaduva, dupa ce sotul ei este impuscat mortal. Tanara vaduva Archer nu este pe placul autoritatilor comuniste, care o obliga sa paraseasca Romania in 48 de ore, pentru ca avea legaturi prea stranse cu armata britanica.
Elena pleaca in tara sotului ei si aici trebuie sa se lupte cu socrii, care o acuza ca ea ar fi fost la originea omorului lui Kenneth.
Elena, devenita Helen reuseste sa-si dovedeasca nevinovatia si ca sa se intretina isi gaseste si un job de hostess intr-un club de noapte. Proprietarul era Jimmy O’Brien, care se indragosteste nebuneste de miniona blonda din Balcani, mare amatoare de dans si de tigarete frantuzesti.
Helen O’Brien si sotul ei isi deschid 5 ani mai tarziu unul din cele mai controversate cluburi din Londra, Eve’s, unde scandalurile sexuale, intrigile de spionaj si povestile cu amoruri interzise se vor tine lant.
Clubul Elenei Constantinescu – “department al Ministerului de Externe si Parlamentului britanic”

Localul devine unul preferat al oficialitatilor, ministrilor, vedetelor si al ofiterilor de contrainformatii britanici, pentru ca Helen a stiut sa-si aleaga o trupa de balet din 35 de fete superbe, pe care, se spune, le pregatea pentru dans, amor, discutii discrete si “legaturi primejdioase” .
Se spune ca Sir Lawrence Dunne, pe atunci judecatorul- sef al Londrei, vazand lista membrilor clubului, a exclamat: “«Eva» pare sa fie un departament al Ministerului de Externe si al Parlamentului!.”
Acum cativa ani, cotidianul londonez Daily Mail a facut publica o lista cu membrii de la Clubul Evei: 9 maharadjahi, 2 sultani, 12 ambasadori, 30 de atasati de ambasada, 70 de britanici cu titluri nobiliare, multi parlamentari sau alti inalti demnitari.
Spioni celebri – clientii Elenei Constantinescu
Primul inalt demnitar englez care a devenit membru al clubului a fost ministrul apararii, John Profumo (implicat mai tarziu intr-un scandal sexual celebru in epoca, “afacerea Profumo”, cu o protagonista- fosta angajata a clubului lui Helen si amanta si a unui agent KGB).

Se spune ca Helen a jucat un rol important si intr-o actiune MI5 de indepartare de la putere a dictatorul ugandez Idi Amin Dada. Ca sa afle informatii importante despre dictator, serviciul secret englez a apelat la o metoda veche de cand lumea; i-au bagat pe gat o frumoasa blonda platinata, iar Clubul Eva a fost ales pentru intalnirea “intamplatoare” intre cei doi.

Printre clientii de la Eve’s au fost si tovarasi rusi. Unul dintre cei mai importanti oaspeti ai lui Helen era un anume Rajkov, care s-a dovedit a fi colonel KGB, fiind mai apoi arestat in Hong-Kong pentru spionaj. Un alt client de la Eva a fost celebrul spion ceh Frolic, a carui fuga in SUA a zguduit spionajul blocului comunist; el a dat catre MI 5 o lista cu 102 nume ale unor agenti acoperiti KGB din Marea Britanie.
Povestile de la Eve’s sunt toate spectaculoase, iar doamna O’Brien, fosta Constantinescu a trait pana la 79 de ani ca sa le povesteasca lumii. A revenit in Romania dupa 1989 cu o o asociatie de caritate si ultimii ani din viata si i-a petrecut aproape de satul in care s-a nascut.
Vera Atkins – “Cea mai importanta agenta secreta din cel de-al doilea Razboi Mondial”

William Stevenson, unul din biografii Verei Maria Rosenberg spunea despre ea ca era o femeie care, desi avea o infatisare placuta, “nu a fost niciodata iubita”. Comportamentul sau era mai degraba “rece si distant”.
Debutul Verei ca spion economic
Vera s-a nascut la Bucuresti, intr-o familie evreiasca. Numele Atkins si l-a luat ani mai tarziu, dupa numele de fata al mamei sale, fiica unor industriasi din Africa de Sud.
Biografii oficiali ai Verei spun ca primele relatii ale agentei cu serviciile de spionaj britanice au inceput inainte de razboi, cand, fiind functionara angajata a unei companii de petrol, le-a furnizat ofiterilor MI5 informatii importante.
In 1933, familia Rosenberg emigreaza in Anglia, iar Vera studiaza limbile moderne in Paris, la Sorbona. Dupa inceperea razboiului, se reintoarce in Anglia, iar in 1941 este angajata a sectiei franceze a SOE, devenind ofiter de informatii. Vera este o vedeta a serviciilor secrete, un profesionist extraordinar, fiind antrenorul a 470 de agenti secreti (dintre care 39 erau femei) care urmau sa fie trimisi in Franta, in acea epoca sub ocupatie nazista.

Dupa incheierea razboiului, din proprie initiativa, Vera a plecat in Germania pentru a investiga motivele si imprejurarile disparitiei a 118 agenti, dintre care 13 femei, cei mai multi ucisi in lagarele de concentrare naziste. In 1987 Vera Atkins a primit titlul de Comandor al Legiunii de Onoare si medalia “Crucea de razboi”.
Vera a fost una din cele mai importante spioance din al doilea razboi mondial si se pare ca figura sa a inspirat personajul Miss Moneypenny din seria de romane “James Bond” ale lui Ian Fleming.
Veturia Goga- marea iubire a lui Goga, “privighetoarea lui Hitler” si “muza lui Antonescu”

Presa interbelica e plina de caricaturi, pamflete, stiri de scandal cu Veturia. Si nici nu avea cum sa fie altfel. Pentru ca in acele vremuri, povestea de dragoste tumultoasa dintre Octavian Goga (ministru in acea perioada si casatorit cu Hortensia Cosma) si “Julieta lui fanata” (maritata si ea cu Lazar Triteanu) a fost stirea de lume numarul 1. Iar de atunci, intamplarile extraordinare si scandalurile s-au tinut lant de viata frumoasei si talentatei Veturia Goga.
Veturia Goga – actrita, poliglota, soprana si amanta de ministru

Veturia vine dintr-o veche familie romaneasca , a preotului Zevedei Muresan si a avut o educatie aleasa, in particular sau la pensionul sasesc din Sibiu. La 14 ani era fluenta in germana, franceza, maghiara si se pregatea deja pentru o cariera in domeniul artistic: muzica si actorie.
La 14 noiembrie 1909 regele Carol I ii acorda Medalia „Bene Merenti”, pentru realizarile in cultura muzicala romaneasca, iar in 1912, sustine mai multe concerte, acompaniata de George Enescu sau Cella.
Povestea de dragoste dintre Veturia si Octavian Goga a fost blamata de unii, admirata de altii si in epoca multa lume spunea ca e una plina de curaj, impotriva curentului si foarte puternica.

In timpul primului razboi mondial relatia dintre ei a devenit mai apropiata si, imediat dupa razboi, au hotarat sa-si uneasca destinele, in ciuda faptului ca amandoi erau casatoriti. Nici familiile, nici clevetirile societatii nu i-au interesat si au ramas impreuna chiar si in moarte, fiind asezati pe rand in “mausoleul iubirii” de la Ciucea, Goga in 1938, Veturia 41 de ani mai tarziu.
Controversele cele mai mari au inceput sa apara dupa moartea lui Octavian Goga si speculatiile conform carora se spunea ca Goga ar fi fost otravit cu bautura, la fostul hotel Continental, pe atunci New York.
Mircea Goga, profesor la Sorbona si stranepotul din prima casatorie a poetului, la aproape 30 de ani dupa moartea Veturiei a publicat „Veturia Goga, Privighetoarea lui Hitler“, o biografie a sotiei fostului prim-ministru al Romaniei. Cele 700 de pagini despre viata matusii prin alianta a lui Mircea Goga au readus in prim-plan carisma, ipotezele despre tradari si spionaj ale controversatei cantarete de opera, Veturia Goga.
„Am scris povestea vietii ei mai ales dintr-un profund sentiment justitiar“, marturisea autorul. „Acela ca romanii trebuie sa inceteze a mai taxa memoria lui Octavian Goga pentru faptele savarsite de vaduva lui“.
Veturia – “turnatoarea lui Goga”?

Mircea Goga spune ca povestea de dragoste dintre Veturia si Octavian, plina de speculatii, uneltiri si ipoteze despre tradari de tara, s-a infiripat pe cand cei doi aveau in jur de 40 de ani.
Stranepotul scriitorului o descrie pe Veturia ca pe o femeie cerebrala, care isi mai pierduse din nurii tineretii si e convins ca ipoteza unei iubiri fulgeratoare puse doar pe seama acelei “crize de patruzeci de ani” a lui Octavian Goga este prea la indemana.
Multi specialisti in muzica si publicisti pasionati de istorie au considerat ca Veturia a fost mereu acuzata pe nedrept si ca prin casatoria cu Octavian Goga ea si-a asumat un destin trist. Dupa ce ar fi abandonat, ca soprana, o cariera artistica de exceptie, prin casatoria cu Octavian Goga, aceasta ar fi acceptat si exilul voluntar la Ciucea, pentru a administra domeniul si castelul cumparate de prima sotie a poetului ardelean.
Stranepotul Mircea Goga, insa, nu este de acord. El spune ca Veturia avea o personalitate “neguroasa” si ca tot comportamemtul ei si renuntarile au fost de fapt, instrumente ale tradarii si intrigilor.
„«Privighetoare a Romaniei» pe scena Bayreuth-ului wagnerian de la inceputul secolului trecut, recrutata in 1914 ca agent secret al Berlinului, Veturia Goga a urcat cu vremea toate treptele ierarhiei de umbra a nazismului. Metamorfozata in «Privighetoarea lui Carol II», Eminenta cenusie, egeria si Marea Doamna a dictaturii antonesciene, l-a slujit pe Hitler, catre care «si-a ciripit» propriul sot, pe Octavian Goga, dar si pe Carol II, pe Maresal, ca, de altfel, pe toti cei din insusi staff-ul celui de-al III-lea Reich si i-a condus la pierzanie“, scrie Mircea Goga.
„Casatoria Veturiei cu Octavian Goga n-a fost pentru ea altceva decat indeplinirea unei misiuni incredintate ei de catre Serviciile Secrete germane, a caror agenta recrutata inca din 1914 a fost, la Bayreuth“, comenteaza stranepotul.
Tot subiectul e inca neclar. Iar controveresele raman deschise. Dar povestea Veturiei este fara pic de indoiala exceptionala.
Maria Tanase – mai buna decat Mata Hari

Despre Maria Tanase si relatiile ei cu servicile secrete se speculeaza de multa vreme. Nimeni nu se incumeta inca sa dea un raspuns clar. Dar povestile si legendele despre Mata Hari a Romaniei raman si merita spuse.
Istoricul Mihai Pelin, in lucrarea sa “Un veac de spionaj, contraspionaj si politie politica”, povesteste ca la sfarsitul anilor ’30 artista era foarte apropiata de Maurice Negre, corespondentul de la Bucuresti al agentiei Havas si rezident al serviciilor speciale franceze. Mai mult, in 1940, Maria face un turneu la Ankara si Istanbul si in acea vreme toata lumea stia ca cele doua orase erau locul de intalnire favorit al agentilor secreti.
Se spune ca tot in anii ’40, Maria Tanase a fost curtata de serviciului secret al armatei germane Abwehr, care a incercat sa o recruteze printr-unul din iubitii divei si ca aceasta a refuzat. Tot istorici sustin ca pana la urma Maria Tanase a ajutat Serviciile Secrete Romane pe toata perioada celui de-al doilea razboi mondial.
In 1941, diva a avut o relatie foarte apropiata cu Alfred de Chastelain, ofiter in serviciile secrete britanice. In februarie 1941, Alfred paraseste Romania si preia la Istanbul conducerea filialei SOE (structura a spionajului britanic) ce includea si Romania.

In Turcia, De Chastelain avea sa-i propuna Mariei sa nu se mai intoarca in Romania, oferindu-i un post la radio Londra. Artista insa refuza oferta si se intoarce in tara, unde e arestata. Este acuzata ca ar fi conlucrat cu reteaua de spionaj britanic. Probele sunt insuficiente, iar artista este eliberata.
A fost sau nu Maria Tanase agent- secret? Si-a folosit talentul si pofta de barbati si in slujba unor servicii secrete? Dovezi certe nu exista, iar legendele despre un destin si un talent exceptionale ca ale Mariei Tanase nu vor aduce prea curand la lumina adevarul gol-golut.
Superbe si intrigante. Vieti mai cool si mai interesante, nu se poate!

Sursa: eroi romaniei