Născut în localitatea Toplița, județul Harghita, Marius Urzică a urmat cursurile Liceului Teoretic Român din Gheorghieni și apoi ale Academiei Naționale de Educație Fizică și Sport din București.

A început gimnastica în 1981, la clubul CSȘ Gheorghieni, avându-l ca antrenor pe Iosif Ferenc. Apoi, activează cu dublă legitimare la AS Progym Gheorghieni — ANEFS București, iar din 2000 la CS Dinamo București.

Gimnast de o mare valoare, Marius Urzică a obținut de-a lungul carierei numeroase succese interne și internaționale. Debutul internațional îl face în 1991, la Istanbul, unde obține primul său succes la juniori, titlul de campion balcanic la cal cu mânere, aparatul său favorit.

În 1993, câștigă medalia de aur la Campionatele Europene de juniori de la Geneva, la același aparat. În 1994, cucerește, la cal cu mânere, atât titlul european, la Praga, cât și pe cel mondial, la Brisbane, Australia.

Gimnastul Marius Urzică, la sosirea pe Aeroportul Otopeni de la Campionatele Mondiale de Gimnastică de la Brisbane, Australia.

În 1995, la Sabae, Japonia, face parte din echipa de gimnastică masculină care obține prima medalie la un campionat mondial în proba pe echipe, clasându-se pe locul trei.

Prima participare la Olimpiadă, Atlanta 1996, îi aduce medalia olimpică, argint la cal cu mânere. La campionatele Mondiale de la Tianjin, China, anul 1999, se clasează al doilea la același aparat.

La Campionatele Europene din 2000, de la Bremen, cucerește titlul european în proba sa favorită, cal cu mânere, și argint în proba pe echipe.

La Jocurile Olimpice de la Sydney, din 2000, și-a îndeplinit cel mai mare deziderat, obținerea titlului olimpic la cal cu mânere. A fost primul titlu de campion olimpic la gimnastică din istoria sportului românesc.

Au urmat titlurile mondiale în 2001, la Gent, Belgia și 2002, la Debrecen, la același aparat, precum și titlul european în 2004, la Ljubljana, cu echipa. De altfel, la concursul Glasgow Grand Prix din 2001, Marius Urzică a reușit o prestație perfectă, pentru care a primit nota 10, conform www.gymn-forum.net. În 2002, obține medalia de aur la Campionatul European din Patras, Grecia, tot la cal cu mânere.

La Olimpiada de la Atena 2004 a cucerit medalia de argint la cal cu mânere și cea de bronz cu echipa. În 2005, a obținut argintul la Campionatele Europene desfășurate la Debrecen, în Ungaria. Marius Urzică s-a retras din competițiile oficiale la sfârșitul anului 2005, dar nu a renunțat la sportul pe care l-a practicat de la o vârstă fragedă.

Gimnastul Marius Urzică, la sosirea pe Aeroportul Otopeni de la Jocurile Olimpice de Vară de la Atena, Grecia.

A devenit antrenor de gimnastică la copiii de la Clubul Sportiv Dinamo. S-a apucat, în paralel, și de demonstrații, înființând, în 2006, ”Romanian Golden Team”, o echipă de gimnaste și gimnaști români campioni, alături de care a transformat evoluția sportivă în spectacol. Printre spectacolele oferite de echipa înființată de Marius Urzică s-a numărat cel de la inaugurarea modernei săli de gimnastică din orașul francez Angers, în 2008.

Talentul său a fost remarcat de dansatorul și coregraful român Răzvan Mazilu, care l-a cooptat în proiectul ”Urban kiss”, prezentat și pe scena Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu (2008).

De la începutul anului 2010, a devenit antrenor în staff-ul tehnic al lotului masculin de gimnastică al României. În martie 2014, decide să renunțe la echipa națională masculină de gimnastică, plecând în Qatar, unde antrenează o grupă de juniori.

Pentru performanțele obținute i s-a acordat titlul de maestru emerit al sportului, la 10 octombrie 2000 i s-a conferit Ordinul național ”Pentru Merit”, în grad de comandor, iar la 23 iulie 2008, Ordinul și Medalia ”Meritul Sportiv” clasa I.

AGERPRES/(Documentare — Horia Plugaru, redactor arhiva foto: Mihaela Tufega, editor: Irina Andreea Cristea)

Adrian Porumboiu (2006)

Fost jucător de fotbal, fost arbitru și observator federal, Adrian Porumboiu, de profesie economist, este totodată unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri în domeniul agricol din România, precum și fost finanțator al echipei de fotbal FC Vaslui.

Ca fotbalist, a jucat la echipele de juniori și tineret ale formației FC Argeș Pitești, precum și la echipa de seniori de la Viitorul Vaslui, în anii 70.

Din 1976, se dedică arbitrajului, promovând treaptă cu treaptă în toate loturile divizionare: în 1980 în lotul C, în 1982 în divizia B, în 1984 în divizia A, pentru ca din 1986 să devină arbitru internațional și purtător al ecusonului FIFA.

Arbitrul Adrian Porumboiu (1994)

Adrian Porumboiu a fost unul dintre cei mai talentați cavaleri ai fluierului din țara noastră. Într-un clasament al celor mai titrați arbitri români din istorie, publicat la 9 mai 2013 pe site-ul Gazetei Sporturilor, Adrian Porumboiu se află pe locul 4 (primele trei locuri fiind ocupate, în ordine, de Nicolae Rainea, Ioan Igna și Ion Crăciunescu). Astfel, din 1976, acesta a arbitrat la centru 239 de partide în prima ligă, cele mai multe derby-uri Steaua-Dinamo (mai exact opt la număr), precum și trei finale de Cupa României (în 1992, 1994 și 1996). Adrian Porumboiu s-a aflat, totodată, timp de 9 ani pe lista FIFA.

Dintre performanțele sale pe plan internațional sunt de menționat cele două participări la turneele finale ale Campionatelor Europene de juniori.

Arbitrul Adrian Porumboiu (1997)

S-a retras din arbitraj în 1997, din 1998 a condus timp de un an Comisia de disciplină și judecată a arbitrilor din cadrul Federației Române de Fotbal (FRF), iar din 1999 a rămas numai observator federal.

Concomitent cu activitatea de arbitru, s-a dedicat și activității profesionale, angajându-se la ICSAAP Vaslui, unde a fost economist (1975-1982), director asistent (1982-1987) și director coordonator (1987-1991).

Din 1991 până în 1993 este inspector general la Ministerul Comerțului și Turismului, pentru ca începând din 1993 să intre în lumea afacerilor înființând mai multe societăți cu profil agro-alimentar, dar și de turism și comerț. Într-un Top 100 fermieri — ediția 2014, lansat pe 8 septembrie 2014 de către platforma online agrointeligența, Adrian Porumboiu este inclus în top trei.

Adrian Porumboiu (1996)

Adrian Porumboiu a fost, din 2002, și finanțatorul echipei de fotbal FC Vaslui, reușind în decurs de trei ani promovarea acestei grupări în primul eșalon fotbalistic al țării. La Gala Fotbalului Românesc, care a avut loc la 6 decembrie 2010, în organizarea Federației Române de Fotbal, a Clubului Sportiv al Jurnaliștilor și a Asociației Fotbaliștilor Români, Adrian Porumboiu a fost desemnat investitorul anului.

Renunță la echipa FC Vaslui în vara anului 2013, cedând acțiunile președintelui clubului, Ciprian Damian.

AGERPRES/(Documentare — Ruxandra Bratu, redactor Arhivă foto: Mihaela Tufega, editor: Horia Plugaru)

Ion Crăciunescu a început să joace fotbal în 1960, la Chimia Râmnicu Vâlcea, apoi la echipa de tineret a Universității Craiova.

În 1975, după abandonarea activității ca jucător, s-a dedicat arbitrajului. Începând din 1978, a făcut parte din lotul divizionar C al arbitrilor, din 1979 din lotul B, iar din 1981 din lotul A.

Din 1984, devine arbitru internațional FIFA. Arbitru cu un înalt grad de profesionalism, a condus la centru, peste 200 de jocuri în campionatul primei divizii și peste 80 de întâlniri internaționale, între care finala Campionatului European de tineret din 1988 și finala Campionatului European de juniori din 1992.

Ion Crăciunescu, la finalul meciului de fotbal dintre Rapid București și Sportul Studențesc. 26 februarie 1994

Este singurul arbitru român care a condus o finală de Champions League. Este vorba de finala Cupei Campionilor Europeni dintre Ajax Amsterdam și AC Milan, desfășurată la Viena în ziua de 24 mai 1995.

În pofida experienței și a profesionalismului, cartea sa de vizită nu cuprinde și participarea la un turneu final al Campionatului Mondial, unde ar fi avut dreptul, fiind împiedicat de motive conjuncturale. În schimb, a arbitrat meciurile Japonia — Nigeria și Mexic — Nigeria din cadrul Cupei Regelui Fahd, competiție desfășurată în Arabia Saudită în ianuarie 1995. Denumirea actuală a întrecerii este Cupa Confederațiilor FIFA.

Arbitrul Ion Crăciunescu, 27 marie 1994

S-a retras din arbitraj în 1996, un an mai târziu devenind președintele echipei de fotbal Universitatea Craiova, unde a activat până în vara anului 1998.

A îndeplinit o serie de responsabilități în cadrul Comisiei Centrale de Arbitri a Federației Române de Fotbal. A fost observator federal și observator FIFA, precum și membru în grupul de observatori pentru arbitri al UEFA.

Ion Crăciunescu, 22 decembrie 1995

A devenit și președinte executiv al clubului de fotbal Chindia Târgoviște, echipă înființată în anul 2010.

A fost președinte al Comisiei Centrale a Arbitrilor în intervalul iunie 2003 — octombrie 2005. În 2011, redevine președinte al CCA, funcție din care este demis în august 2012, decizia fiind luată de Comitetul Executiv al Federației Române de Fotbal. În mai 2013 însă, Ion Crăciunescu reușește să câștige, la Tribunalul Vâlcea, dreptul de a fi repus în funcție de Federația Română de Fotbal. A rămas președintele CCA până în iulie 2013, când a demisionat.

Președintele Comisiei Centrale a Arbitrilor, Ion Crăciunescu. 8 mai 2012

În octombrie 2010, Ion Crăciunescu a fost inclus de către Federația de Istorie și Statistică a Fotbalului în topul celor mai buni 100 de arbitri din ultimul sfert de secol (1987-2011), Crăciunescu aflându-se pe locul 44, cu 40 puncte.

În prezent, Ion Crăciunescu este analist și comentator de fotbal.

AGERPRES (Documentare — Horia Plugaru, redactor arhiva foto: Mihaela Tufega, editor: Cerasela Bădiță)

Sursa foto: European Minifootball Federation / Facebook

Echipa antrenată de Dan Cojocaru s-a impus prin golurile marcate de Adrian Călugăreanu (1), Mircea Popa (14, 30), Gabriel Tănase (32) și Radu Burciu (34), respectiv Tin Prpic (33). Ultimele două goluri ale tricolorilor au venit după ce croații și-au scos portarul și au introdus un jucător de câmp. Portarul Bogdan Rădulescu a fost unul dintre artizanii succesului României la competiția din Croația.

Jucătorii români au fost premiați de către Răzvan Burleanu, președintele Federației Române de Fotbal, dar și al Federației Europene de Minifotbal.

Bosniacul Marko Vujica a primit trofeul de golgheter al competiției, în vreme ce croatul Zoran Lukavecki a fost declarat cel mai bun jucător al turneului.

România a jucat șapte partide la Vrsar, înregistrând rezultatele: 1-0 cu Scoția, 2-0 cu Serbia și 3-0 cu Bulgaria, în grupă, 2-0 cu Israel în optimi, 4-1 cu Slovenia în sferturi, 1-1 (2-1 la loviturile de departajare) cu Cehia în semifinale, 5-1 cu Croația în finală, ultimele trei partide având loc sâmbătă.

România a câștigat toate cele șase ediții de până acum ale Campionatului European de minifotbal: 2010 — în Slovacia, 2011 — în România, 2012 — în Republica Moldova, 2013 — în Grecia, 2014 — în Muntenegru, 2015 — în Croația. România a mai învins Croația în finala ediției din 2013, cu 2-0.

Lotul echipei României pentru miniEURO 2015 a fost format din Bogdănel Rădulescu, Vlad Ghețe, Robert Jigum — portari, Bogdănel Moiși, Costin Pușcă, Mircea Popa, Ionuț Marian, Sebastian Vasile, Stelian Slabu, Nicolae Constândana — fundași, Ciprian Bucovanu, Ciprian Ursu, Cristian Iordan, Florin Sabou, Gabriel Tănase, Radu Burciu, Răzvan Radu — mijlocași, Ciprian Brighiu, Adrian Călugăreanu, Cosmin Gabriel Crăciun — atacanți.

AGERPRES (AS-editor: Mihai Țenea)

Begu (25 ani, 29 WTA), principala favorită, s-a impus într-o oră și 17 minute de joc în fața unei adversare venite din calificări, care a comis opt duble greșeli în finală. Sasnovici (21 ani, 136 WTA) o învinsese în primul tur pe Alexandra Dulgheru, cu 6-3, 6-2.

Românca a primit un cec de 111.389 dolari și 280 de puncte WTA, iar Sasnovici s-a ales cu 55.435 dolari și 198 de puncte WTA.

Anul trecut la Seul, Begu a pierdut în primul tur la simplu, dar a câștigat proba de dublu, alături de Lara Arruabarrena (Spania).

Pentru Begu este al doilea titlu WTA la simplu, după cel cucerit în 2012, la Tașkent, dar a mai jucat alte trei finale, anul trecut la Moscova și în 2011, la Marbella și Budapesta.

Cele mai bune rezultate reușite anul acesta erau o semifinală la Rio de Janeiro și optimi la Australian Open.

În continuare, Irina va juca la turneul de la Wuhan, unde adversară în primul tur îi va fi kazaha Zarina Dias.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Cadanțu (25 ani, 287 WTA) a întâlnit-o în premieră de Cagla Buyukakcay (25 ani, 166 WTA), după ce în sferturi trecuse de rusoaica Valentina Ivahnenko (22 ani, 292 WTA), a patra favorită.

În finală, Alexandra o va înfrunta pe principala favorită, Kristina Kucova (Slovacia), o jucătoare de 25 de ani, aflată pe locul 181 în ierarhia WTA, pe care a învins-o în ambele partide anterioare, în 2008 la un turneu futures la Galați, cu 7-6 (7), 6-3 în semifinale, și cu 6-4, 7-5 în 2010, în optimile unui turneul ITF la Cairo (25.000 dolari).

La dublu, Diana Buzean și Aliona Sotnikova (Ucraina), favoritele numărul trei, au fost întrecute cu 6-2, 6-1 de cuplul ucrainean Olga Ianciuk/Anastasia Vasilieva, cap de serie numărul doi.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

Begu, principala favorită a competiției, s-a impus clar, după o oră și 11 minute de joc. Românca (25 ani, 29 WTA) și-a luat astfel revanșa după ce van Uytvanck (21 ani, 58 WTA) a întrecut-o anul trecut în optimi la Florianopolis, cu 6-4, 7-6 (6). În primul tur la Seul, van Uytvanck a învins-o pe Andreea Mitu, cu 3-6, 6-1, 7-6 (2).

Irina Begu și-a asigurat un cec de 55.435 de dolari și 180 de puncte WTA, iar în finală va juca împotriva belarusei Aleksandra Sasnovici, venită din calificări. Sasnovici (21 ani, 136 WTA) a învins-o în primul tur pe Alexandra Dulgheru, cu 6-3, 6-2, iar în penultimul act a dispus de Anna Karolina Schmiedlova (Slovacia), a doua favorită, cu 3-6, 6-3, 6-3. Begu și Sasnovici nu au mai fost adversare până acum.

Anul trecut la Seul, Begu a pierdut în primul tur la simplu, dar a câștigat proba de dublu, alături de Lara Arruabarrena (Spania).

Pentru Begu finala de la Seul este cel mai bun rezultat reușit anul acesta, în care a mai jucat o semifinală la Rio de Janeiro și optimi la Australian Open. Ea are în palmares un singur titlu la simplu, cucerit în 2012, la Tașkent, dar a mai jucat alte trei finale, anul trecut la Moscova și în 2011, la Marbella și Budapesta.

AGERPRES (editor: Mihai Țenea)

În finala mică, Maria Udrea (CSA Steaua) a dispus cu 15-6 de Petra Magyar (CSU Poli Timișoara), potrivit site-ului Federației Române de Scrimă.

La startul concursului s-au aliniat 18 sportive.

Maria Boldor a câștigat trofeul pentru al treilea an la rând.

Competiția va continua joi cu proba pe echipe.

AGERPRES (AS-editor: Mihai Țenea)

Photo: (c) 10GheorgheHagi / facebook.com

He received the soccer’s Hall of Fame trophy from Prince Albert of Monaco.

Hagi left a permanent mould of his footprints on ‘The Champions Promenade’ on the Monegasque Riviera, next to those of previous winners of the Golden Foot — Baggio, Nedved, Shevchenko, Ronaldo, Del Piero, Roberto Carlos, Ronaldinho, Totti, Giggs, Ibrahimovic, Drogba and Iniesta. His football academy website also lists other soccer legends honoured this way: Pele, Maradona, Platini, Zidane, Beckenbauer and Matthaeus

French David Trezeguet, Russian Rinat Dasaev and Argentinian Daniel Passarella were also awarded on Monday night’s gala.

Gheorghe Hagi has good memories of Monte Carlo, where he succeeded to win two Europe Supercups, with Steaua Bucharest and Galatasaray, the source recalls.AGERPRES

Gheorghe Hagi, premiat cu trofeul Golden Foot

Foto: (c) 10GheorgheHagi / facebook.com

La gala Golden Foot, echivalentă cu Hall of Fame-ul fotbalului, Hagi a primit prestigiosul trofeu de la prințul Albert de Monaco.

Totodată, Gheorghe Hagi și-a imprimat talpa piciorului pe aleea “Promenada Campionilor” de pe riviera monegască, acolo unde au mai primit această recunoștință de-a lungul timpului fotbaliști celebri ai planetei, precum Pele, Maradona, Roberto Baggio, Platini, Zidane, Beckenbauer sau Matthaeus.

Foto: (c) 10GheorgheHagi / facebook.com


Tot în cadrul galei de luni, au mai fost premiați francezul David Trezeguet, rusul Rinat Dasaev și argentinianul Daniel Passarella.

Gheorghe Hagi are amintiri plăcute de la Monte Carlo, în Principat reușind să-și treacă în palmares două Supercupe ale Europei, cu Steaua și Galatasaray, notează sursa amintită.

AGERPRES (AS/editor: Mihai Țenea)

Dacă la Under-23, România a ocupat primul loc în clasamentul pe medalii, cu 4 de aur, 4 de argint și 2 de bronz, la juniori s-a aflat pe locul 10, la egalitate cu Polonia, cu 3 de argint și una de bronz.

România revenit cu acest prilej pe harta marilor competiții internaționale de kaiac-canoe, după ce țara noastră a mai organizat acum 50 de ani, în 1965, Campionatele Europene de seniori, la Snagov.

La categoria Under-23, medaliile de aur au fost cucerite în probele de Kaiac-4 masculin pe 1.000 m (Daniel Burciu, Constantin Mironescu, Cătălin Turceag și Răzvan Oltean), Canoe-2 masculin pe 1.000 m (Leonid Carp și Ștefan Strat), Canoe-4 masculin pe 500 m (Leonid Carp, Adi-Aurelian Grozuță, Cosmin Simion și Ștefan Strat) și la Kaiac-4 feminin pe 500 m (Roxana Borha, Daniela Varona, Elena Meroniac și Irina Lauric).

Medaliile de argint au fost câștigate de Florentina Caminescu, la Kaiac-1 pe 1.000 m, de Leonid Carp, la Canoe-1, pe 500 m, la Kaiac-2 feminin pe 500 m (Roxana Borha și Elena Meroniac) și la Canoe-2 feminin pe 200 m (Valentina Poștaru și Alexandra Dragomirescu), în timp ce medaliile de bronz au fost adjudecate la Kaiac-2 pe 1.000 m, masculin (Cătălin Turceag și Daniel Burciu) și feminin (Florida Ciută și Daniela Varona).

La juniori, argintul a revenit României în probele de Kaiac-1 feminin pe 1.000 m (Laure Pleșca), Kaiac-2 masculin pe 500 m (Cosmin Vieru și Ionț Povălniceanu) și la Canoe-4 masculin pe 500 m (Călin Leonard, Gheorghe Stoian, George Vasile și Andrei Nicolae). în timp ce Vieru și Povălniceanu au obținut și un bronz la Kaiac-2 pe 1.000 m.

Sportivii români au înregistrat și cinci clasări pe locul 4.

AGERPRES (AS/editor: Mihai Țenea)