Romani celebri – toti
O elevă din Gheorgheni a câştigat pentru România concursul organizat de CE pentru tinerii traducători, aceasta spunând că nu s-a gândit că va câştiga şi că a privit totul ca pe o provocare, dorind să îşi testeze nivelul. Ea mai spune că i-ar plăcea să studieze în străinătate şi să devină om de ştiinţă.
Diana Alexandra Amariei, elevă în clasa a XI-a la Liceul Teoretic “Sfântu Nicolae” din Gheorgheni, este câştigătoarea pentru România a concursului “Juvenes Translatores”, dedicat elevilor de liceu.
Deşi elevă la profil real, clasa de Ştiinţele Naturii, Diana dă dovadă de abilităţi excepţionale de comunicare scrisă şi orală, atât în limba franceză, cât şi în limba engleză.
Ea a aflat de concursul european de la profesoara ei de limba franceză şi s-a înscris fără rezerve.
Când s-a înscris la concursul “Juvenes Translatores”, Diana nu ştia câţi contracandidaţi va avea, abia după aceea, documentându-se pe Internet, a aflat că va concura împreună cu elevi de liceu din 150 de şcoli din ţară.
“Am privit concursul ca pe o provocare, vroiam să-mi testez nivelul. Nu m-am gândit că o să câştig, doar vroiam să văd de ce sunt în stare, dacă reuşesc şi îmi place franceza, este o limbă elegantă”, a spus eleva din Gheorgheni.
Ea a tradus din franceză în română un articol despre bloguri.
“Textul în sine nu a fost foarte greu, în sensul să conţină termeni ştiinţifici sau ceva de neînţeles. A fost mai greu să găsesc exprimarea corectă şi în limba română, să găsesc ceva care să aibă acelaşi înţeles, să se potrivească nuanţele, textul să aibă acelaşi stil, să sune la fel”, a explicat Diana.
A avut emoţii, fiind vorba despre un concurs internaţional, la care au participat multe şcoli, dintre cele mai bune din ţară, dar la final a apreciat că “a fost frumos, a fost o atmosferă lejeră, ok”.
Ea a spus că nu i-a venit să creadă când a primit vestea că este câştigătoarea pentru România. Diana a spus că au sunat-o reprezentanţii Comisiei Europene, au felicitat-o şi i-au spus că este aşteptată în 11 aprilie la Bruxelles, unde nu a mai fost până acum.
“La început nu mi-a venit să cred. Stăteam şi mă gândeam: totuşi, chiar eu? Mi-a trebuit puţin să mă obişnuiesc cu ideea şi acum sunt super bucuroasă”, a spus ea.
Diana nu s-a hotărât ce va face după terminarea liceului, însă spune că ar dori să facă ceva important.
Ea a descoperit că poate fi şi un foarte bun traducător şi, întrebată dacă va accepta un astfel de loc de muncă, în cazul în care Comisia Europeană i l-ar oferi, Diana a răspuns afirmativ fără ezitare.
“Sincer, încă nu m-am hotărât foarte clar ce voi face, acum am văzut că aş putea fi şi traducător, până acum nu m-am gândit la asta, dar mi s-a deschis o cale nouă; mi-ar plăcea – nu ştiu cât de realistă este chestia – să fiu om de ştiinţă, înainte mă gândeam să fiu inginer, dar sincer nu ştiu. Cel mai probabil studiile le voi face în stăinătate, dar apoi cred că mă voi întoarce să lucrez în România”, a afirmat Diana.
Ştie că cercetarea nu este susţinută financiar în România, însă speră că până va ajunge om de ştiinţă, dacă va ajunge, lucrurile vor sta altfel.
Dianei îi place să citească de la romane de fantezie – preferatul ei fiind “Stăpânul Inelelor” – până la cele clasice şi moderne, printre ultimele citite fiind trilogia “Jocurile Foamei” de Suzanne Collins şi “Război şi pace” de Lev Tolstoi, pictează şi navighează mult pe net, ca toţi adolescenţii.
Ea face parte şi din trupa de teatru “Entuziaştii” a liceului, trupă alături de care interpretează diverse piese în limbile străine cunoscute.
“Nu mă duc într-o singură direcţie, citesc, pictez, dar îmi place mai mult să fac schiţe în creion pentru că nu am răbdare să stau să migălesc, sunt cu capul în nori, de aceea nu simt nevoia să am un animăluţ, de exemplu, – cred că aş uita să-i dau de mâncare – în schimb am prieteni, nu o mulţime, ci suficienţi cât să ieşim undeva, să mergem la o petrecere, să ne distrăm”, a spus Diana.
Întrebată ce ar dori să ştie lumea despre ea, eleva din clasa a XI-a a răspuns cu modestia care – spun profesorii ei – o caracterizează: “Aş vrea să ştie că nu mă limitez la un singur domeniu, îmi place să încerc cât mai multe, cât mai am ocazia, să le fac pe toate, că ştiu că la un moment dat va trebui să mă concentrez pe ceva şi acum este bine să văd cât mai multe”, a afirmat Diana.
De reuşita ei s-au bucurat colegii, dar şi profesorii, chiar dacă nu au sperat la o asemenea performanţă.
“Sincer, am avut o mică idee că, datorită abilităţilor Dianei de comunicare orală şi în scris, ar avea o şansă, dar e greu să speri că la nivelul acesta poţi să câştigi, e un concurs de mare anvergură şi dacă am fost oarecum sceptică, este pentru că face parte, totuşi, din clasă de real, nu face parte dintr-o clasă de franceză intensiv sau de filologie, dar uite că se poate. Nu am pregătit-o în mod special, doar ce s-a făcut la ore. A fost o provocare şi pentru ea şi pentru mine, ea e perseverentă, determinată şi extrem de exigentă cu ea însăşi şi mă bucur pentru ea”, a declarat profesoara de limba franceză Ionela Hermeniuc, cea care a îndemnat-o pe Diana să se înscrie la concursul european.
Diana se descurcă la fel de bine şi cu engleza, anul trecut ocupând locul al 18-lea la Olimpiada Naţională la această disiplină.
“Pe scurt, este un copil capabil, foarte muncitor şi rezultatele apar. Noi ne bucurăm şi suntem mândri de performanţa ei. Din păcate, recompensele financiare sunt destul de mici şi le obţinem, de obicei, din diferite sponsorizări”, a declarat, la rândul său, Carmen Ducu, inspector de limbi moderne la Inspectoratul Şcolar Judeţean Harghita.
Ea a afirmat că, până în prezent, nimeni nu a sunat-o din partea Ministerului Educaţiei să o felicite pe câştigătoarea pentru România.
Diana Alexandra Amariei este unul dintre cei 27 de câştigători ai concursului anual pentru tinerii traducători “Juvenes Translatores”, organizat de Comisia Europeană şi dedicat elevilor de liceu.
Tema din acest an a fost solidaritatea între generaţii, pentru a marca Anul European al Îmbătrânirii Active şi Solidarităţii între Generaţii 2012.
Concursul “Juvenes Translatores” este organizat în fiecare an de către Direcţia Generală Traduceri din cadrul Comisiei Europene, obiectivul său fiind de a promova studiul limbilor străine în şcoli şi de a le oferi tinerilor elevi posibilitatea de a-şi testa aptitudinile de traducători.
La concursul din noiembrie 2012, au participat peste 3.000 de elevi din 750 de şcoli, pentru fiecare stat membru al UE fiind desemnat câte un laureat.
Sursa: mediafax
Atleta Nuţa Olaru, în vârstă de 42 de ani, a câştigat, duminică noaptea, maratonul de la Las Vegas, parcurgând cei 42 de kilometri în două ore, 51 de minute şi 31 de secunde, informează site-ul oficial al competiţiei
Olaru le-a devansat, la feminin, pe americancele Andrian Neal (2:51.33) şi Dani Fischer (2:59.20).
Per total, Nuţa Olaru a terminat cursa pe locul 12, după 11 competitori la masculin.
Proba masculină a fost câştigată de kenyanul Jonathan Ndambuki, care a încheiat cursa în două ore, 32 de minute şi 24 de secunde.
La maraton au participat 3.209 de persoane, între care 1.152 de femei.
de Leila Bolat
De Ziua Nationala, designerii romani de obiect au inaugurat o galerie in Graz, pentru publicul austriac
Incepand cu 1 Decembrie, Galeria Kunstbarkeiten dinGraz–Austriagazduieste si propune publicului austriac o serie de obiecte create de designeri romani.
Astfel, cele mai recente colectii de portelanuri pictate manual de la Wagner Arte Frumoase si Povesti – “Heraldica”, “Ghirlande din gradina mea”, “Peisaj fantastic in alb si negru”, “Dealuri de aur” , “Spargatorul de nuci”, “Poveste cu Tarot” si “Gradina cu giuvaere – bijuterii de seara si de gala” se regasesc acum in galeria de la Graz.
Odata cu aceasta, casa Wagner propune inAustriasi obiectele din seria “Photophore” – lampi- fantezie, create si produse inRomaniasi dispuse in forme insolite, prin suprapunere a diverse accesorii de ceai si cafea din portelan.
De asemenea, designerul Anca Fetcu propune in Austria o serie de obiecte de iluminat – lampi din colectiile Terrier, Kiss Me sau Dripping Light.
“Am avut un feedback foarte bun la lansarea galeriei din Graz. Publicul austriac a apreciat obiectele romanesti si speram sa putem lansa produse si pe alte piete externe”, spune designerul Anca Fetcu.
Inaugurata pe 1 Decembrie 2012, Galeria Kunstbarkeiten promoveaza interculturalitatea romano-austriaca prin artisti si designeri romani si austrieci. Alaturi de designerii de obiect, in galerie se regasesc si lucrari ale unor artisti plastici romani.
Pagina de Facebook a Galeriei Kunstbarkeiten
BUCHAREST DESIGN CENTER promoveaza designul romanesc de obiect si designerii romani de produs, in relatie cu publicul intern si cu pietele internationale.
Călin Rovinescu, preşedinte şi CEO al companiei Air Canada, a fost ales în funcţia de Preşedinte (Chairman of Chief Executive Board-CEB) al Star Alliance, cea mai mare alianţă a companiilor aeriene din lume.
Foto: ctvnews.ca
Românul îl înlocuieşte pe Rob Fyfe, CEO la Air New Zeeland, care a ocupat această poziţie timp de doi ani, potrivit unui comunicat de presă de pe pagina de internet a Star Alliance.
Mandatului românului se va întinde pe doi ani, iar Rovinescu a spus că unul dintre scopurile sale va fi întărirea alianeţei, care presupune consolidarea reţelei globale a Star Alliance. Românul a spus că se va concentra pentru a oferi condiţii de călătorie fără egal şi pentru a menţine loialitatea clienţilor. “Parteneriatele sunt esenţiale în reuşita acestui business şi puţine parteneriate sunt atât de benefice pentru companiile membre cum este Star Alliance” a spus Rovinescu.
Curriculum vitae Călin Rovinescu aici
CEB este organismul de conducere a Star Alliance. Fiecare dintre cele 27 de companii membre ale alianţei sunt reprezentate la nivel de CEO. Organismul se ocupă de strategia Alianţei, de asigurarea finanţării şi de admiterea de noi membri în Alianţă.
Star Alliance, cea mai mare alianţă a companiilor aeriene, a fost fondată în 1997, iar printre membrii săi se numără Lufthansa, Thai, Turkish Airlines, Air China, Singapore Airlines, Air Canada, United sau Swiss, pentru a-i cita pe câţiva dintre cei mai mari.
Companiile membre ale alianţei operează 21.900 de zboruri în fiecare zi, pe 1.329 de aeroporturi din 194 de ţări. Tarom, compania aeriană naţională românească, este membră a ceilalte mari alianţe, Sky Team.
Sursa economica
Google organizează în perioada 29-30 noiembrie, la Zurich, un eveniment dedicat celor 24 de elevi câştigători care au dat dovadă de un potenţial deosebit în domeniul ştiinţific şi în inginerie la cea de-a treia ediţie a Premiilor Europene Google Trailblazer.
Google premiază elevii români cu potenţial deosebit în domeniul ştiinţific şi inginerie (Imagine: Shutterstock)
Şase dintre cei 24 de elevi câştigători sunt din România. Google a fost partener al taberei InfoEducaţie, care a avut loc în luna august, la Gălăciuc, judeţul Vrancea. La această tabără, 220 de elevi au avut la dispoziţie o săptămână pentru a afla mai multe informaţii despre calculatoare şi tehnologiile de calcul.
Google susţine InfoEducaţie de trei ani şi, până acum, 18 participanţi la această tabără au obţinut titlul de “Trailblazer”, mulţi dintre ei urmând apoi facultăţi de profil.
Potrivit unui comunicat, cele zece fete şi cei 14 băieţi, cu vârste cuprinse între 15 şi 19 ani, au fost aleşi pentru performanţele lor în cadrul concursurilor naţionale de ştiinţă, informatică şi inginerie care au avut loc anul acesta în Germania, Ungaria, Irlanda, România, Elveţia şi Marea Britanie.
În calitate de parteneri ai acestor concursuri, inginerii Google au acordat statutul de “Trailblazer” participanţilor care au demonstrat folosirea ingenioasă a tehnologiei de calcul în proiectele lor. Prin această distincţie sunt recompensate şi promovate realizările elevilor, aceştia având ocazia să vadă ce înseamnă să lucrezi la Google şi în ce constă o carieră în informatică, cu un accent special pe contribuţia tehnicii de calcul în diverse domenii de activitate.
Câştigătorii români de anul acesta sunt:
- Roberta Tomegea şi Luiza Mădălina Bubatu (“Preţuieşte orice secundă!” – proiect multimedia prin care oamenii sunt încurajaţi să înţeleagă cât de preţios este timpul şi cât de mult contează să ştii cum să îl foloseşti);
- Cristian Buleandra (“Versulo” – aplicaţie web concepută sub formă de wiki, care permite compararea prin alăturare a două subiecte din aceeaşi categorie, pe baza unor criterii introduse de utilizator);
- Paul Cirstean (“Conduceţi în siguranţă” – aplicaţie Windows cu ajutorul căreia candidaţii la testul teoretic pentru şcoala de şoferi se pot pregăti şi pot exersa eficient);
- Cătălin Stoenescu (“Robot de urmărire a liniilor” – robot care identifică o cale şi o urmează);
- Roxana Mihaela Stan (“În lumea marelui scriitor” – software educaţional despre scriitorul român Ion Creangă, realizat pentru elevii din şcoala primară, atât în scop educaţional, cât şi pentru divertisment).
Potrivit comunicatului, compania Google este în prezent partener al mai multor concursuri: Germania – Bundeswettbewerb Informatik; Ungaria – Concurs ştiinţific şi de inovaţii pentru tineret; Irlanda – Tineri savanţi BT; România – InfoEducatie şi Acadnet; Elveţia – Premiile Junior Web; Marea Britanie – Concursul naţional de ştiinţă şi inginerie; la nivel internaţional – Târgul de ştiinţe Google.
de Mihai SCHIAU Postat la: 21.11.2011 17:02 Ultima actualizare: 21.11.2011 17:14
Scriitorul Cătălin Florescu a câştigat premiul pentru “Cartea anului” în Elveţia
Cătălin Dorian Florescu, scriitor român stabilit în Elveţia, a câştigat Swiss Bookprize 2011, premiul pentru Cartea anului, în Ţara Cantoanelor.
Romanul său, “Jacob se hotărăşte să iubească”, a fost ales dintre peste 60 de titluri, iar Florescu a fost recompensat cu 32.000 de euro.
Tot în 2011, Florescu a mai câştigat două premii: el a fost desemnat sciitorul oraşului Zurich, pentru care a primit 40.000 de euro, dar a primit şi premiul “Josef von Eichendorf”, pentru întreaga operă literară.
Cătălin Dorian Florescu s-a născut în 1967 la Timişoara, iar în 1982 s-a mutat cu părinţii la Zurich. Aici, a absolvit Facultatea de Psihologie, dar s-a reprofilat, iar primul roman i-a apărut în 2001.
Florescu scrie în limba germană, dar lucrările sale au fost traduse în italiană, spaniolă, olandeză, slovenă, lituaniană şi română. Patru dintre volumele sale – “Zaira”, “Maseurul orb”, “Vremea minunilor”, “Drumul scurt spre casă” au apărut la editura Polirom.
Pe lângă premiile câştigate anul acesta, Florescu are numeroase alte distincţii, majoritatea obţinute în Germania.
Sursa: www.gandul.info
„Săptămâna Verde”, considerată cel mai mare eveniment de specialitate în domeniul alimentar şi agricol din Europa, se desfăşoară în perioada 20-29 ianuarie 2012 şi a ajuns la cea de-a 77-a ediţie.
În fiecare an, Germania are ca partener în organizarea acestui eveniment o ţară participant, România fiind cea onorată cu acest statut la această ediţie. În cadrul pavilionului ţării noastre au fost reprezentate toate zonele ţării, firmele noastre fascinându-i pe vizitatori cu specialităţi tradiţionale româneşti, precum produse din peşte, brânzeturi, miere şi produse apicole, conserve de fructe şi legume, carne şi produse din carne, produse de panificaţie, vinuri, pălincă, sucuri naturale, produse din lemn cioplit, ţesături.
Compania Doripesco, din Braşov, a fost unica reprezentantă a României pe produse din peşte. Doripesco i-a încântat pe vizitatori cu produse tradiţionele româneşti din peşte, precum: delicioase salate din icre de crap, produse afumate din păstrăv şi crap, pastă din păstrăv,aceasta terminându-se încă din prima zi, notează newsbv.ro.
„Pentru Doripesco, participarea la Săptămâna Verde a reprezentat un adevărat succes, datorită feedback-ului primit atât din partea consumatorilor germani ce au degustat produsele noastre pentru prima oară, cât şi a reacţiei românilor stabiliţi în Germania ce au venit la standul Doripesco pentru că abia aşteptau să-şi aline dorul gustului icrelor de acasă. În plus, am demarat primul parteneriat cu două magazine din Munchen specializate pe produse tradiţionale româneşti”, a declarat Ruxandra Coc, director de dezvoltare la Doripesco S.A, pentru sursa citată.
Sursa: http://www.adevarul.ro Autor: Flavia Cistian
Ştii care sunt cei mai bine cotaţi designeri români pe piaţa de modei internaţionale? În cazul în care nu, află cum au reuşit designeri ca Venera Arapu, Ingrid Vlasov, Răzvan Ciobanu …
… Corina Vlădescu şi Maria Lucia Hohan să cucerească publicul internaţional prin colecţii vestimentare create pe meleaguri româneşti!
Cu toţii ne amintim momentul de mândrie în care Doina Levintza a fost invitată la New York pentru a îşi prezenta colecţia în cadrul “7th on Sixth” – Săptămâna Modei de la New York, alături de designeri celebri printre care şi faimoasa Donna Karan.
În plus, în urmă cu trei ani, Doina Levintza era creatoare oficială a ţinutelor cu care Principesa Margareta se prezenta la balurile şi dineurile europene!
Cel mai prestigios designer român peste hotare rămâne Cătălin Botezatu, sau cum l-a numit revista germană “Der Stern” în 2005, “Ţarul modei româneşti”. Periplul acestuia în moda internaţională începe în 1999, când Cătălin Botezatu a facut prima şedinţă foto şi prezentare de modă peste hotare, la Amir Palace din Tunisia.
În 2002 designerul român este invitat la celebra “Milano Fashion Week”, unde prezentarea colecţiei sale închide evenimentul, imediat după show-ul casei de modă Versace.
Urmează invitaţii la Monte Carlo, Cannes, Bali, Veneţia şi Paris, unde colecţia sa “Chicago” este prezentată pe scena celebrului cabaret Moulin Rouge, în 2005.
Tot în 2005, alte două publicaţii celebre, “Deutsche Welle” şi “Financial Times” vin în România pentru un interviu cu creatorul de modă care reprezintă ţara şi canalul de ştiri EuroNews difuzează un reportaj despre activitatea acestuia.
Creaţiile semnate Cătălin Botezatu au în continuare mare succes în Grecia, Italia, Indonezia, Sri Lanka, Malta. În cadrul festivalului “Modalivemediteraneo 2006” Botezatu este premiat drept “Cel mai bun creator de modă din Europa de Sud Est”.
Anul acesta Cătălin Botezatu a participat cu colecţiile sale uimitoare la New York Couture Fashion Week, Carribean Days – Jamaica, Miss World Tourism – Malta, şi în ultimele luni la San Tropez, în cadrul unor evenimente mondene exclusiviste!
Un alt designer român foarte apreciat în afara ţării este Venera Arapu, a cărei colecţie “Mange-Tout”, o linie cu ţinute tinereşti, pline de culoare şi prospeţime, s-a bucurat de mare succes în Japonia.
“Asiaticii nu sunt oameni pe care noi i-am caracteriza drept frumoşi, nefiind preocupaţi de alegerea vestimentaţiei astfel încât să-ţi pună în valoare atributele fizice, ci de una care să atragă atenţia asupra ta.
Ei iubesc foarte mult culoarea şi sunt exuberanţi din punct de vedere vestimentar. Acestea sunt şi caracteristicile colecţiei mele: culoare şi veselie”, declara creatoarea de modă.
După Venera Arapu, primul designer din România care a prezentat o colecţie la Paris Fashion Week acum 10 ani, a fost rândul lui Ingrid Vlasov să fie invitată specială a Camerei Sindicale de Haute Couture.
Criticii de modă francezi au spus despre colecţia acesteia că “are multă trasparenţă care lasă să se întrevadă o muncă în broderie excepţională”.
Prima defilare de modă semnată Ingrid Vlasov la Paris a adus pe podium ţinute inspirate din motivele iilor tradiţionale, dar şi din operele celebrului sculptor Brâncuşi.
“Întreaga prezentare a ieşit foarte bine. Eu am văzut vreo 30 de show-uri la Festival şi pot să spun că acela al lui Ingrid se situează printre cele mai bune”, a declarat criticul Alin Gălăţescu pentru Evenimentul Zilei referitor la creaţiile designerului român.
Răzvan Ciobanu are boutique-uri deschise in Miami, Irlanda, Kuweit şi Arabia Saudita, unde sunt puse în vânzare atât creaţii prêt-a-porter, cât şi de lux aparţinând colecţiei promovate în acest an, Preciouss.
Produsele din linia de serie a colecţiei Preciouss au preţuri între 120 şi 350 de lei.
Alte două tinere creatoare de modă autohtone cu mare succes în modă pe plan internaţional sunt Corina Vlădescu şi Maria Lucia Hohan.
Corina Vlădescu s-a bucurat de o vară plină de evenimente pe plan profesional.
Ea a fost invitată la târgurile de modă din Londra – salonul “Who’s Next” – şi Paris – salonul “Rendez- Vous Paris Femmes” – ca expozant şi a fost “wardrobe assistant” cu ocazia concertului Madonna în România.
“Pentru noi a fost foarte bine în afară. O să repetăm experienţa. Am avut comenzi încă din prima zi, la primul târg la care am participat”, a declaratCorina Vlădescu.
Corina ne-a povestit că au existat cumpărători uşor mai sceptici cu privire la noile nume venite la târgurile de profil, care după un timp de documentare, au plasat comenzi. Piese din noua colecţie Corina Vlădescu pentru primăvară-vară 2010 apar în magazine din Anglia, Franţa, Japonia, Argentina, Liban, Noua Zeelandă începând cu ianuarie 2010.
Maria Lucia Hohan s-a lansat la Paris, însă creaţiile sale au fost apreciate şi în alte capitale ale modei: New York, Londra, Atena, Dubai, Tokio sau Copenhaga.
Magazinul său online ajută la extinderea zonei în care linia MLH este apreciată şi vândută.
Există şi cazuri în care evoluţia s-a concentrat într-un alt sens. Adrian Oianu s-a lansat ca designer talentat în afara ţării.
El a creat colecţii pentru Tween&Damat Turcia, Liz Claiborne DKNY Jeans şi a revenit în România încununat de succes.
În 2004, designerul a pus bazele unui atelier/showroom şi continuă să se promoveze la nivel local.
Colecţiile sale sunt compuse din 40 – 45 de piese unicat, care sunt discret promovate în marile oraşe ale ţării, pentru o clientelă aleasă, din care fac parte şi Mihaela Rădulescu sau Malvina Cervenschi.
Sursa: http://www.unica.ro
O idee propagata destul de puternic în societatea româneasca de astazi este ca, deloc mândri cu originea lor, unii dintre români afirma ca toate aceste prilejuri de mândrie nationala tin doar de domeniul trecutului, ca România de astazi ar fi… o “tara bolnava”, fara civilizatie, fara personalitati marcante, ea fiind mereu “codasa Europei”.
Pentru a contracara astfel de teorii negativiste, menite sa-i tina pe români “la locul lor” (si departându-i de traditia si sufletul neamului românesc), teorii stabilite de cei ce se doresc “Atotputernicii Lumii”, Iluminati sau francmasoni, vom oferi si o serie de realizari ale geniului românesc ale ultimilor ani:
• Dr. fiz. Eugen Pavel, de la Institutul de Fizica Atomica de la Magurele, a realizat un CD ROM (din sticla) cu o capacitate de stocare de 15.000 ori mai mare decât a unuia obisnuit. Pe 5 astfel de CD uri ar putea fi stocata întreaga Biblioteca a Academiei Române, iar informatiile ar putea rezista… 5.000 de ani!!! În noiembrie 1999, inventia sa a fost premiata cu medalia de aur la Salonul Mondial al Inventiilor “Bruxelles Europa”, iar autorul doreste cu orice pret producerea de serie în România. Dar forurile din România întârzie la nesfârsit formalitatile…
• Constantin Pascu a realizat în anul 2000, în premiera mondiala, un aparat care purifica aerul în spatiile de locuit: distruge bacteriile din aer, retine praful si fumul de tigara, atmosfera devenind “ca în salina sau pe litoralul marin”. Instalarea acestui aparat costa atunci doar 480.000 lei!…
• Petrica Ionescu este cel mai important regizor de opera dupa Zefirelli (afirmatie facuta de George Astalos, în ian.2001)
• România a câstigat Campionatul Mondial de bridge (considerat de multi drept cel mai inteligent joc de carti) pe Internet, în 16.11.2000 (107 – 75 cu SUA în finala).
• Hackerii români sunt considerati printre cei mai buni (si mai periculosi) din lume. “Distractia” (conform declaratiei lor, ei nu fura informatii, ci doar doresc sa îsi dovedeasca … valoarea) celor “5 magnifici de la Rasarit” a obligat CIA sa trimita o delegatie la Bucuresti… Printre site urile “sparte” de ei: US Army, US Air Force, US Navy, NASA, Coast Guard, departamente federale, etc…
• La salonul inventiilor de la Geneva (aprilie 2001), România s a clasat pe locul I în privinta numarului de premii obtinute si pe locul II (dupa Rusia) ca numar de inventii prezentate. Adica a luat premii pentru toate cele 62 de inventii prezentate (22 premii I; 18 premii II; 22 premii III)!! Delegatia româna s-a mai întors de la Geneva si cu 4 premii speciale din partea delegatiilor altor tari, un premiu de creativitate (pentru Ionut Moraru – inventia “Biomer”), Medalia expozitiei si Diploma salonului pentru contributia exceptionala în promovarea inventiilor.
• Prof. Stefania Cory Calomfirescu a primit medalia de aur a mileniului din partea Universitatii Cambridge (ian. 2001), fiind aleasa si în Consiliul Director al prestigioasei institutii britanice. Posesoare a doua certificate de inovator, autoare a 8 tratate de neurologie, Sefa Clinicii de Neurologie din Cluj Napoca este primul medic din lume care a scris un tratat despre edemul cerebral. În plus, medicul român a primit si medalia de onoare a mileniului din partea Institutului Biografic American, fiind numita si în conducerea acestei unitati.
• Dr. Maria Georgescu, eleva prof. Ana Aslan si director al institutului cu acelasi nume, a avut o serie de pacienti celebri: Charlie Chaplin, Leonid Brejnev, Iosip Broz Tito, J.F.Kennedy, Charles de Gaulle, presedintii Suharto si Ferdinand Marcos, generalul Augusto Pinochet (1993), printul Agacan (cu sotia), contele Olivetti, contesa Zwarowskzy, etc.
• La olimpiada internationala de matematica de la Washington (iulie 2001), elevii români au obtinut o medalie de aur, doua de argint si trei de bronz. Ei sunt din Galati, Arad, Vâlcea si Constanta. Participarea la olimpiade internationale de matematica si fizica: 500 de elevi din 83 de tari… Mihai Manea, medaliatul cu aur (din Galati) are, la 18 ani, un palmares impresionant: medalii de aur timp de trei ani consecutiv la internationale si Balcaniada… Fireste, el a fost “racolat” imediat de americani, optând pentru Universitatea din Princetown (SUA)…
• Stefan Cosmin Buca, Maria Popa si Mihai Ivanescu au fost nominalizati, în vara anului 2001, pentru Premiul Nobel de catre institutii din SUA! Primul este student la Economie, ceilalti participa la programe în colaborare cu NASA.
• Nicu Mincu din comuna Ivesti (Galati) vindeca diverse boli cu leacuri si ceaiuri preparate din 170 de plante. La 81 de ani, arata ca la 50, pentru ca, spune el, a descoperit un (secret) elixir al tineretii…
• România este pe primele locuri în lume la… exportul de inteligenta. De exemplu, la “Microsoft”, a doua limba vorbita este româna, iar la NASA multi dintre specialistii de prim rang sunt tot români…
• Radu Teodorescu este proprietarul celei mai renumite sali de gimnastica din SUA (Manhattan/New York). Emigrat în 1972, a ajuns cel mai celebru profesor de fitness de peste Ocean, printre clientii sai numarându se Robert Redford, Cindy Crawford, Candice Berger, Susan Sarandon, Mick Jagger, s.a. Celebrele casete video lectii de fitness produse de Cindy Crawford începând din 1992 au fost realizate împreuna cu antrenorul sau, Radu Teodorescu, care doreste sa înfiinteze în România primul institut din lume de pregatire a profesorilor de educatie fizica în fitness pentru adulti…
• Nicolae Balasa (39 de ani), un inginer mecanic din Dolj, socoteste mental mai rapid decât calculatorul (înmultiri, împartiri, ecuatii de gradul II, radicali de ordinul III si IV)! Fost inginer la Uzina Mecanica Filiasi, din 1994 Nicolae Balasa este actualmente somer…
• Ion Scripcaru, strungar si lacatus mecanic din satul Uzunu (Giurgiu) nu gaseste de 4 ani, 15.000 USD pentru a si realiza inventia epocala (pâna la proba practica): motorul care nu consuma nimic! Acesta ar trebui sa functioneze pe baza gravitatiei, fiind în fapt “instalatie mecanica amplificatoare de putere, capabila sa transforme forta statica gravitationala în lucru mecanic”. “S-ar închide toate centralele nucleare”, spune el. Numai ca OSIM (Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci) a refuzat sa-i breveteze inventia în lipsa unei machete functionale, doar pe baza schitelor. Petre Roman si Ministerul Cercetarii si Tehnologiei l-au tratat cu indiferenta (1997), iar sponsorii nu se înghesuie (ca si statul) sa i asigure cei 15.000 USD necesari…
• Sandu Popescu din Oradea este primul fizician din lume care a reusit teleportarea unei particule. O aplicatie a acestei inventii: criptografia, transmiterea mesajelor secrete. Acest eveniment epocal a avut loc în 4 iulie 1997, în laboratoarele din Bristol (Anglia) ale celebrei firme “Hewlett Packard”. Pe vremea lui Ceausescu, Sandu Popescu a reusit “performanta” de a fi somer în România…
• Ioan Davidoni (52 de ani), un banatean sarac material dar bogat în idei geniale, este un exemplu relevant pentru modul în care ne pierdem cea mai mare bogatie: inteligenta si inventivitatea. Angajat al fabricii de sticla din Tomesti (Timis), pentru care a realizat, în câtiva ani, 45 de inventii si inovatii, el a fost disponibilizat când a îndraznit sa si ceara drepturile (o parte din cele 4,3 miliarde de lei economii aduse fabricii la nivelul anului 1995, adica… de 4 ori greutatea sa în aur!) si apoi a fost reangajat ca muncitor… “din mila”!! Ulterior, Ioan Davidoni a mai realizat doua inventii de exceptie: un recuperator de pelicula de titei si pantofi magnetici antistress ce pot asigura o longevitate de peste 100 de ani… Prima inventie valoreaza miliarde de dolari în Vest, a doua a înregistrat o inutil la OSIM, pentru ca atât chinezii cât si americanii i au furat si folosit inventia cu un profit imens. De exemplu, în SUA s au vândut peste 10 milioane de perechi, cu un profit de peste 1 miliard de dolari… În acest timp, statul român ignora în continuare o inventie, într adevar de miliarde…
• Anonim nascut la 14.11.1902, în Câmpina este redescoperitorul tratamentului cu lumina. Prietenul sau, Albert Einstein l-a avertizat: “Esti un visator. Cine crezi ca o sa-ti permita sa distrugi întreaga industrie farmaceutica si sa revolutionezi medicina?” Mai târziu, Elena Ceausescu i-a propus, prin intermediari, s- i cedeze inventia… Pâna la urma, avea sa ajunga prioritatea neuropatologului Peter Mendel, ca atâtea alte inventii românesti “pierdute” în strainatate …
• În 1991, Carol Przybilla a înregistrat la OSIM brevetul unui aparat bazat pe inventia sa mai veche, neconcretizat nici pâna acum. Între timp, principii incluse în tehnologia aparatului au fost utilizate în realizarea hiperboloidului inginerului rus Garin, cu aplicatii militare malefice… Carol Przybilla a mai realizat si alte inventii deosebite: turbina cu combustie interna (1958, vânduta de statul român firmei General Motors), termocompresor frigorific cu circuit închis (1959), motor eliptic, fara biela (vânduta Japoniei si folosita în celebrele motociclete japoneze), arma defensiva antitanc (anii `90).
• Justin Capra este un inventator celebru al României, din pacate mereu tratat cu indiferenta (chiar ostilitate) de autoritatile statului, conditii în care nu e de mirare ca unele din inventiile sale (de miliarde de dolari) i-au fost pur si simplu furate de americani… În 1956, la nici 25 de ani, Justin Capra a inventat primul rucsac zburator, un aparat individual de zbor. Dupa 7 ani în care “semidoctii savanti” l-au tratat cu dispret pentru ca era doar tehnician si nu inginer, în 1963, americanii Wendell Moore, Cecil Martin si Robert Cunings au preluat inventia din România si au lansat o în fabricatia de serie… În 1958, Justin Capra a realizat prima varianta a rachetonautului, cu care s a ridicat de la pamânt la… Ambasada SUA din Bucuresti. Rezultatul: inventia a fost si aceasta furata si brevetata în 1962 de Wendell Moore (“specializat” deja!), iar inventatorul… a fost arestat de Securitate pentru ca ar fi dorit sa fuga din tara cu aparatul sau… Justin Capra mai este si realizatorul celui mai mic autoturism din lume, “Soleta”, care consuma … 0,5l/100 km si al unei motorete unica în lume ce functioneaza cu acumulatori (37 kg, 30 km/h, 80 km autonomie cu o încarcare).
• Mihai Rusetel a inventat motorul cu apa! “Cazul Rusetel”, este elocvent pentru geniul românesc dar si pentru “talentul” cu care ne risipim fortele si putem sa ne pierdem valorile. Proiectul a fost depus la OSIM în 1980 si a fost brevetat în … ianuarie 2001. Pâna atunci, Securitatea l-a sicanat pentru refuzul de a cesiona inventia statului, iar în februarie 1990, precaut, el a refuzat angajarea ca si consilier tehnic la “Mercedes” (2.500 DM lunar) pentru a nu pierde, eventual, proprietatea inventiei… Motorul sau se bazeaza, ca principiu de functionare, pe “cazanul Traian Vuia”, inventie folosita înca la locomotivele Diesel electrice pentru încalzirea vagoanelor. Poate fi utilizat în domeniul transporturilor terestre si navale, în locul turbinelor din termocentrale, si chiar a centralelor termoelectrice.
În lume, mai exista doua brevete în domeniu (Japonia si SUA), dar acestea nu depasesc nivelul locomotivei cu aburi, necesitând combustibil solid sau lichid. “Motorul Rusetel” foloseste drept combustibil doar apa, si are dimensiunile unui motor de Dacie, sursa de energie initiala fiind o banala baterie de masina. Datele tehnice preconizate de a patra sa macheta (10 l/100 km consum de apa, 70 km/h viteza maxima) pot fi îmbunatatite la realizarea prototipului: un motor cu apa montat pe o Dacie 1310. Directorul general al Uzinelor Dacia, ing.Constantin Stroe, care cunoaste acest proiect chiar din 1980, a afirmat ca este dispus sa ajute inventatorul cu orice are nevoie pentru realizarea prototipului si a declarat, încântat: “reusita ar fi un miracol, si cred ca în asemenea caz ar trebui sa se inventeze pentru acest om Premiul Super Nobel”.
Sursa: http://ro.altermedia.info
Mihai Băileşteanu este un român pentru care cifrele au o chemare aparte. Pasionat de matematică, Mihai a ajuns să predea această disciplină într-o universitate de prestigiu din Rochester, NY (Rochester fiind al treilea cel mai mare oraş din New York). Unul din visurile sale este să se întoarcă periodic în ţară pentru a-i învăţa pe tinerii români matematica “în stil american”. Va invităm să citiţi mai jos un alt interviu cu un român de excepţie.
Prezintă-te şi spune câteva cuvinte despre tine.
Mă numesc Mihai Băileșteanu, am crescut în Craiova, unde am absolvit liceul ”Frații Buzești” în 2003. După liceu am urmat facultatea de matematică la actuala Universitate Jacobs din Bremen, Germania (pe atunci se numea International University Bremen) și anul acesta am terminat doctoratul în matematică la Universitatea Cornell, din orașul Ithaca, statul New York.
Îmi place să cunosc și să interacționez cu mulți oameni, din culturi și medii diferite, de aceea nu mi-a fost foarte greu să plec de-acasă . Îmi place să învăț mereu ceva nou, din orice domeniu (de la reparat mașina, până la filozofie buddhistă) și, dacă am timp, îmi place să îl petrec în natură.
Unde lucrezi in prezent?
Predau matematica la University of Rochester – Rochester e al treilea mare oraș din statul New York, foarte aproape de granița canadiană. Titlul meu oficial este ”visiting assistant professor” – este o poziție temporară, echivalentul unui postdoc, ce durează 3 ani și care presupune o activitate de cercetare, concomitent cu predatul a două cursuri în fiecare semestru.
Aș dori să explic pe scurt sistemul american (în domeniul meu) și drumul parcurs de obicei în cariera de matematician. În SUA se poate începe doctoratul fără master, dar doctoratul dureaza în general 5 ani. După doctorat urmeaza studiile postdoctorale (de obicei 3-5 ani) – o perioadă intermediară între doctorat și titularizarea permanentă. Trebuie menționat că în matematică ”postdocii” sunt cei care duc în spate majoritatea cursurilor de matematică, deoarece profesorii renumiți preferă să nu predea, dar universitățile trebuie sa asigure studenților instructori bine pregătiți (pentru că un student plătește 50 000 $ pe an pentru a merge la universitate). În același timp, este important ca ”postdocul” să publice lucrări și să fie activ în domeniul său. După postdoc, urmeaza perioada ”tenure-track” – angajarea pentru 5-6 ani, la sfârșitul celor 6 ani se face o evaluare a profesorului și, dacă totul e ok, primește ”tenure”, adică titularizarea pe viață. În general, aceasta are loc pe la vârsta de 35-38 ani.
Deși parcursul pare destul de lent, trebuie menționat că o slujbă în învățământ (fie privat, fie de stat) este una dintre cele mai stabile, cele mai puțin stresante și cele mai comode slujbe posibile. Nu ai ore fixe, pleci, vii cand vrei. Poți sta acasă în zilele când nu predai. Atâta timp cât îți faci datoria, nu există nicio restricție, spre deosebire de sistemul educaţional din România. Și ai multe alte facilități, gen asigurare medicală foarte bună.
Cum ţi-ai dat seama că doreşti să urmezi această “meserie”?
Mi-a plăcut mereu matematica și am fost olimpic la matematică și fizică în liceu. Eu merg pe ideea de confort – caut să fac în viață ceva care îmi dă maximul de confort cu minimul de efort. Matematica îmi place, nu îmi cere un efort major. Este adevarat, este un domeniu individualist și oarecum singuratic (de aceea matematicienii sunt, în general, oameni introvertiți), e greu să le explici celor din jur cu ce te ocupi, iar ce scrii este citit de maxim 10 oameni (matematica este foarte specializată și subdomeniile sunt atât de îndepărtate unul de celălalt, încât un algebrist nu poate discuta cu un analist decât la modul foarte general). Pe de altă parte, matematicienii sunt cei mai longevivi oameni.
Mai trebuie menționat că matematicienii nu au nevoie de aproape nimic logistic: maxim un calculator la care să îți scrii lucrările (deși știu matematicieni care nu folosesc calculatorul). Predatul se face tot cu creta.
Descrie o zi din viata ta.
Predau luni, miercuri și vineri, 2 ore în fiecare zi. De obicei ajung la birou pe la 9:30, răspund la mailuri (nu verific mailurile acasă, de fapt nici nu deschid calculatorul acasă); în zilele când predau, am și ore de consultanță – mai vin studenți să mă întrebe despre teme și examene. Pe la 14 de obicei termin cu predatul, apoi mai citesc, mai discut cu colegii despre diverse probleme de matematică, mai merg pe la diverse prelegeri (de obicei alți profesori de la alte universități care își prezintă rezultatele). Atmosfera e relaxată: fiind într-un campus, poți mereu lua o pauza pentru înot, jucat un tenis de masă, văzut un film, un concert.
Care este cea mai mare implinire din viata ta?
Asta e o întrebare de interviu la o multinațională, împreună cu: cum te vezi pe cinci ani? O să fiu scurt: că îmi pot privi părinții în ochi și ei pot să vadă recunoștința pentru tot ce au făcut pentru mine.
De cat timp ai plecat din Romania si in ce masura te-au ajutat studiile de aici?
De 8 ani (din august 2003). M-au ajutat în sensul că mi-au oferit posibilitatea să învăț într-un mediu relaxat, cu profesori renumiți, care lucrează la cele mai noi probleme. Totodată am învățat foarte mult despre lume, despre alte culturi, ajungând să mă înțeleg mai bine pe mine înusumi.
Crezi ca sistemul educational din Romania, asa cum l-ai intalnit, este suficient de bine pus la punct pentru a le asigura o cariera de succes tinerilor din tara?
În general, nu. În matematică, cred că da. Matematica fiind atât de teoretică și necerând mulți bani (și nici producând), se face foarte bine în Romania. Cred că suntem printre primele țări din lume ca densitate de matematicieni pe cap de locuitor. Și nu glumesc când spun asta. Aproape toate universitățile americane au cel puțin câte un profesor de matematică român (Princeton are trei, Berkeley doi, Columbia doi, asta doar ca să citez universitățile cele mai bune). Unii sunt veniți înainte de 1989, alții au venit la doctorat și au rămas aici. Și zilnic găsesc pe arxiv.org (care e un portal unde oamenii își posteaza lucrările, înainte să fie publicate în jurnale științifice) lucrări postate de matematicieni din România. Deci matematica se face bine.
În alte domenii, nu aș vrea să îmi dau cu părerea.
Ce sfat le-ai da tinerilor din ziua de azi din Romania?
Să își urmeze visele, să nu se gândească în primul rând la câștigul material, ci la cel spiritual, care îi va împlini mai mult. Să traiască pentru a fi, nu pentru a avea. Și atunci când cred în ceva din tot sufletul, să meargă pe drumul respectiv, cu toate greutățile aferente, pentru a-și împlini visul. Chiar dacă asta înseamnă să trebuiască să pleci din România, să îți lași prietenii și familia.
Ce ai schimba la aceasta tara?
Era o melodie a celor de la Vunk ”Vreau o țară ca afară”. Eu aș vrea o țară ca afară doar din punct de vedere al lipsei corupției generalizate și al respectării legii, altfel sunt multe alte elemente prezente la noi, care lipsesc la ei.
Te-ai mai intoarce in Romania? Daca da, de ce? Daca nu, de ce?
După ce o sa ajung profesor titular, aș vrea să mă întorc periodic să predau un semestru în România. De fapt, mi-ar plăcea să pot implementa idei de predare din sistemul din SUA în țară. Dar acum nu pot, nu am încă destul prestigiu și renume pentru a fi lăsat să fac asta. Dar peste un număr de ani va fi posibil.
Ce iti lipseste cel mai mult din Romania ?
Familia (deși vorbim zilnic pe Skype).
Sursa: www.antena3.ro , Autor Oana Paun| 14 Noi 2011, 10:17